2ra-2292/16 — revocarea contractului de donație, restituirea în proprietate a bunului imobil

prima instanță: V. Gîrleanu dosarul nr. 2ra-2292/16

instanța de apel: M. Guzun, A. Nogai, Vl. Brașoveanu

ÎNCHEIERE

19 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul : Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Furculiță

Constantin,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Furculiță

Constantin împotriva lui Melega Ion, Melega Liubovi, Melega Gheorghe, Melega

Vasile cu privire la revocarea contractului de donație și restituirea în proprietate a

bunului imobil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Furculiță Constantin și Melega Gheorghe și

menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 decembrie 2015

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2014 Furculiță Constantin a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Melega Ion, Melega Liubovi, Melega Gheorghe, Melega Vasile cu

privire la revocarea contractului de donație și restituirea în proprietate a bunului.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că este invalid de gradul I din

copilărie, iar în ultimii ani din viață a suferit mai multe infarcturi cerebrale și

intervenții chirurgicale. Susține că în urma înrăutățirii sănătății și a vîrstei înaintate,

a încheiat cu nepotului său Melega Constantin un contract de întreținere pe viață, în

scopul ca acesta să aibă grijă de el, iar după decesul său nepotului să-i revină

garajul-box nr.10, cu suprafața totală 118,9 m.p., cu nr.cadastral 010041353201010

situat în mun.Chișinău, str.M.Basarab, ½.

Menționează reclamantul că a perfectat o procură pe numele lui Melega

Constantin, pentru a-1 reprezenta în fața organelor competente ale Primăriei,

Pretură, Oficii Cadastrale Teritoriale, Inspectoratul Fiscal, ca să se poată folosi de

garaj fără impedimente. La rîndul său, Melega Constantin i-a comunicat că îl va

întreține și va avea grijă de el.

Însă, fiind îngrijorat că după decesul lui, vor apărea alți doritori asupra

garajului, astfel, i-a pus condiția pe care și a acceptat-o, să nu folosească permanent

procura, și a încheiat cu Melega Constantin, în calitate de donatar, contractul de

donație a imobilului din 27.11.2012, conform căruia i-a donat încăperea nelocativă

(garaj-box) nr.10, situat în mun.Chișinău, str.M.Basarab 1/2.

Ulterior, la 26.01.2013, Melega Constantin a înregistrat contractul de donație

la Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău și a devenit proprietarul garajului.

Susține reclamantul că Melega Constantin avea grijă de el, îl ajuta în

gospodărie, îi aducea alimente, însă la 25.05.2014, Melega Constantin, la vîrsta de

28 ani, a decedat subit în legătură cu ce a solicitat rudelor defunctului să-i restituie

garajul, să fie desfăcut contractul de donație, să fie reperfectate actele. Totodată, le-

a promis rudelor pîrîtului, Melega Ion-tatăl, Melega Liubovi-mama, Melega

Gheorghe și Melega Vasile - frații, că le compensează banii cheltuiți de Melega

Constantin pentru întreținerea sa, însă ei nu au fost de acord, astfel între el s-au

iscat neînțelegeri, fiindu-i acordată o zi ca să-și strîngă toate lucrurile pe care le

avea în garaj.

Solicită reclamantul revocarea contractului de donație din 27.11.2012 a

încăperii nelocative (garaj-box) nr.10, cu suprafața totală 118,9 m.p, cu nr.cadastral

010041353201010 situat în mun.Chișinău, str.M.Basarab ½, restituirea în

proprietatea sa a garajului-box.

În ședința de judecată a primei instanțe, avocatul pîrîților a prezentat bonurile

de plată privind achitarea asistenței juridice în mărime de 8 000 lei, solicitînd

încasarea sumei nominalizate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 decembrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la Furculiță Constantin

în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 100 lei, cheltuielile pentru asistență

juridică rămînînd pe seama părților.

Împotriva hotărîrii instanței de fond, au depus apel Furculiță Constantin

solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanțe și emiterea unei noi

hotărîri prin care a admite acțiunea.

Melega Gheorghe, la fel, a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii apelate în partea respingerii cererii privind

compensarea cheltuielilor de judecare a pricinii suportate de Gheorghe Melega în

legătură cu examinarea pricinii și emiterea unei noi hotărîri prin care a dispune

încasarea tuturor cheltuielilor de judecată suportate de dînsul pe parcursul

examinării pricinii în primă instanță și în apel, în rest cu menținerea hotărîrii primei

instanțe.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 au fost respinse

apelurile declarate de Furculiță Constantin și Melega Gheorghe și menținută

hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 decembrie 2015.

2

Instanța de apel în susținerea respingerii apelului declarat de Furculiță

Constantin și menținerii hotărîrii primei instanțe a menționat că la 27.11.2012, între

Furculiță Constantin și Melega Constantin a fost încheiat un contract de donație,

prin care Furculița Constantin, conștient și nesilit de nimeni, fiind în deplinătatea

minții, a donat lui Melega Constantin proprietatea personală: încăperea nelocativă

(garaj-box) nr.10, cu suprafața totală 118,9 m.p, cu nr.cadastral 010041353201010

situat în mun.Chișinău, str.M.Basarab ½.

Conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile, la data de 26.01.2013,

Melega Constantin a înregistrat dreptul său de proprietate asupra încăperii

nelocative menționate supra, în baza contractului de donație nr.9894 din

27.11.2012. La data de 25.05.2014, Melega Constantin a decedat.

Instanța de apel a stabilit că pe parcursul examinării pricinii, reclamantul a

menționat că nu a cunoscut despre faptul că a semnat contract de donație, crezînd că

semnează contract de întreținere pe viață, fiind după un ictus cerebral, nu-și dădea

bine seama de acțiunile sale, a semnat contractul care i-a fost pus la dispoziție,

aflîndu-se în mașină cu care a fost dus la biroul notarial. La fel, a indicat că în

contractul de donație nu este indicată condiția expresă de întreținere pe viață, însă a

solicitat interpretarea acestuia ca un contract de întreținere pe viață.

În acest sens, instanța de apel a menționat că prima instanță corect a apreciat

explicațiile reclamantului ca fiind declarative și care nu corespund realității, or,

contractul de donație nr.9894 din 27.11.2012, a fost încheiat și autentificat de

notarul Galina Ceban la domiciliul reclamantului în mun.Chișinău, str.Matei

Basarab 2, apartamentul nr.13, fiind stabilită identitatea părților și verificate

capacitatea de exercițiu a acestora.

La fel, instanța de apel a menționat că conform raportului de expertiză

psihiatrico-legală ambulatorie nr.632 a din 30.07.2015, s-a stabilit că la momentul

semnării contractului de donație din 27.11.2012, Furculiță Constantin după starea sa

psihică, după suportarea ictusului cerebral și tratamentul administrat și după starea

generală a sănătății putea conștientiza esența și consecințele semnării actului juridic,

iar tratamentul administrat și starea generală a sănătății nu au avut impact asupra

stării psihice și liberei exprimări a voinței la încheierea contractului de donație.

La fel, se menționează că pentru grija și ajutorul acordat de către Melega

Constantin, Furculiță Constantin i-a donat bunul imobil fără careva condiții.

Argumentele apelantului precum că în urma decesului lui Melega Constantin,

contractul de donație urmează a fi revocat, Colegiul le-a considerat neîntemeiate, or,

acesta a fost încheiat la inițiativa și cu libera voință a reclamantului Furculiță

Constantin, fără careva condiții, fiind autentificat notarial.

Referitor la cererea de apel declarată de Melega Gheorghe, instanța de apel a

apreciat-o ca fiind nefondată și a respins-o, invocînd în acest sens că întradevăr, au

3

fost prezentate bonurile de plată privind achitarea asistenței juridice în mărime de

8000 lei, solicitînd încasarea sumei nominalizate. Însă, ținînd cont de faptul că,

reclamantul Furculiță Constantin a mai suferit un ictus cerebral, avînd nevoie de

procurarea medicamentelor, ceea ce se confirmă prin bonurile de plată achitate

pentru medicamente, instanța de fond corect a concluzionat că în speță este oportun

ca cheltuielile pentru asistența juridică să rămînă pe seama părților. Din aceleași

motive și prin prisma prevederilor art.96 CPC instanța de apel a respins și cererea

lui Melega Gheorghe privind încasarea de la Furculiță Constantin a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în instanță de apel în sumă de 2 000 lei.

La data de 26 iulie 2016 Furculiță Constantin a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, solicitînd admitere lui, casarea hotărîrilor judecătorești și

emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat se consideră a fi depus

în termen.

În motivarea recursului recurentul a invocat că după semnarea contractului

de donație starea sănătății și starea financiară s-au înrăutățit.

Susține că instanțele de judecată au ignorat faptul că la momentul încheierii

contractului se afla într-o stare gravă a sănătății și că intenția încheierii contractulu

de donație a fost avînd întreținerea pe viață.

Astfel, instanțele de judecată urmau să aplice prevederile art. 836 Cod civil,

conform cărora dacă donatorul, după executarea donației, nu mai este în stare să-și

asigure o întreținere corespunzătoare și să-și îndeplinească obligațiile legale de

întreținere față de terți, poate cere de la donatar restituirea bunurilor donate pe care

acesta le mai posedă.

Susține că în contractul de donație nu este indicat expres condiția întreținerii pe

viață, însă din explicațiile participaților la process și declarațiile martorilor audiați

în ședința de judecată atît și celor din partea pîrîților, rezultă că acesta a fost încheiat

cu condiția întreținerii pe viață. Astfel, consider că instanțele de judecată urma să

interpreteze contractual de donație prin prisma prevederilor art. 725 Cod civil,

conform cărora contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credințe și că

contractul se interpretează după intenția comună a părților, fără a se limita la sensul

literal al termenilor utilizați.

Susține că interpretarea contractului constă în determinarea voinței părților,

ținîndu-se cont de toate circumstanțele relevante ale cauzei.

4

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Furculiță Constantin nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Furculiță Constantin ca inadmisibil.

5

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Furculiță Constantin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6