- Dosarul nr.
- 3ra-1444/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 2 decembrie 2015
- Părțile
- SRL Mercomez-Lux vs Biroul vamal Chişinău
- Pe scurt
- Cererea prealabilă, calea administratică de atac al actelor administrative, atacarea deciziei organului vamal
3ra-1444/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: V.Puica dosarul nr. 3ra-1444/15 instanţa de apel: V.Pruteanu, A.Gavriliţa, L.Popova DECIZIE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală Petru Moraru, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Mercomez-Lux” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, prin care s-a respins apelul declarat de Biroul Vamal Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.
Chişinău din 01 aprilie 2015, de admitere a cererii de chemare în judecată, c o n s t a t ă La 05 ianuarie 2015, SRL „Mercomez-Lux” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 03 noiembrie 2010 a importat din Republica Germană, de la ,,Systema” GmbH, în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 131 din 01 octombrie 2010, un aparat pentru prelucrarea cărnii şi anume: umplutor cu vid de model ,,VEMAG HP 10” (cu duza VEMAG 201) în valoare de 26 000 euro. Potrivit raportului de expertiză nr. 0287598 din 15 noiembrie 2010 întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, s-a constatat că bunul procurat nu corespunde normelor tehnice, fiind defectat şi că nu se află în stare de funcționalitate.
Astfel, în baza autorizației de perfecţionare pasivă nr. PAS 201030000000771 din 26 noiembrie 2010 a expediat exportatorului din Republica Germană ,,Systema” GmbH, utilajul pentru prelucrarea cărnii în vederea remedierii defecțiunii, fiind depusă în acest sens şi declarația vamală seria EX 2 nr. 3027144933 din 30 noiembrie 2010. În pct. 8 al autorizaţiei de perfecţionare pasivă, s-a indicat termenul în care utilajul urma a fi reimportat, şi anume data de 24 decembrie 2010, în perioada de 30+. Menționează că, exportatorul din Republica Germană, ,,Systema” GmbH nu şi-a respectat obligațiile asumate, nu a expediat utilajul remediat sau un alt utilaj fără defecţiuni şi nu i-a restituit suma de bani achitată.
Mai declară că, prin hotărîrea Judecătoriei de Circumscripţie Hannover din 15 iunie 2011 a fost intentată procedura de insolvenţă faţă de ,,Systema” GmbH, fiind înaintată şi validată cererea de validare a creanţei, iar procesul pendinte se află pe rolul instanţei de judecată din Hannover. De asemenea reclamantul a menţionat că, pîrîtul a fost informat despre imposibilitatea reintroducerii utilajului pe teritoriul Republicii Moldova în termenul acordat, însă organul vamal nu a întreprins măsuri întru elucidarea sub toate aspectele, complet şi obiectiv a cazului, în vederea stabilirii încălcării termenului acordat la introducerea mărfii. La 14 decembrie 2011, Biroul Vamal Chişinău a întocmit procesul-verbal nr. 353/11 cu privire la comiterea contravenienții vamale prevăzute de art. 231 pct. 5 Codului Vamal, pentru nerespectarea termenului regimului vamal de perfecționare pasivă.
Ulterior, prin decizia agentului constatator asupra cazului de contravenţie cu răspundere contravențională din 23 decembrie 2011, în temeiul art. 232 lit. a) Codului Vamal, i-a fost aplicată sancțiune sub formă de amendă în mărime de 166 231.65 lei. Afirmă că, procesului-verbal cu privire la comiterea contravenienții vamale a fost adus la cunoștință la 17 noiembrie 2014. La 21 noiembrie 2014, reclamantul s-a adresat Serviciului Vamal cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea procesului-verbal, însă prin răspunsul din 05 decembrie 2014, recepționat la 11 decembrie 2014, cererea a fost respinsă ca depusă tardiv. Consideră că, pretinsa contravenţie nu reprezintă un pericol social ce atentează la valorile sociale ocrotite de lege, s-au cauzat prejudicii şi nu s-a lezat nici un drept al unei persoane fizice sau juridice.
Cere reclamantul, anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 şi deciziei din 23 decembrie 2011, emise de Biroul Vamal Chişinău, clasarea dosarului contravențional, precum şi compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 01 aprilie 2015 cererea de chemare în judecată a fost admisă. S-a anulat procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 şi decizia şefului Biroului Vamal 2 mun. Chişinău din 23 decembrie 2011 în privinţa SRL ,,Mercomez-Lux” în temeiul art. 231 pct. 5 şi art. 232 lit. a) Cod Vamal. S-a încasat de la Biroul Vamal Chişinău în beneficiul SRL ,,Mercomez-Lux” suma de 5 411 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Biroul Vamal Chişinău a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015, s-a respins apelul declarat de către Biroul Vamal Chişinău şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 22 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, Biroul Vamal Chişinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea deciziei şi hotărîrii cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată şi/sau ca depusă tardiv. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, precum şi nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanțele invocate în cererea de apel.
Astfel, instanța de apel nu a luat în considerare faptul că, cererea de chemare în judecată a fost depusă cu încălcarea termenului de prescripţie, deoarece la 23 decembrie 2011 Biroul Vamal Chişinău a emis decizia de sancţionare nr. 353/11, care a fost expediată la aceeaşi dată către intimat, iar în cazul dezacordului cu aceasta, în sensul art. 273 alin.1) Cod Vamal, intimatul urma să depună contestaţie în termen de 10 zile de la data emiterii deciziei. Suplimentar a indicat că, la materialele cauzei au fost anexate suficiente probe în vederea confirmării că intimatul a fost citat legal la examinarea cauzei contravenţionale, pe adresa indicată la completarea autorizaţiei de perfecţionare pasivă, iar despre schimbarea adresei, intimatul nu a informat corespunzător organul vamal.
Consideră recurentul că, cererea prealabilă nr. 21298 din 21 noiembrie 2014 a fost depusă cu expirarea termenului prevăzut de Codul Vamal, iar examinarea cererii de chemare în judecată depusă în afara termenului legal, constituie o încălcare a principiului legalităţii şi securităţii raporturilor juridice. Cu referire la cheltuielile de asistenţă juridică încasate, recurentul invocă neprezentarea probelor în sensul art. 118 CPC, neanexarea contractului de asistenţă juridică, precum şi neconfirmarea achitării cheltuielilor pentru asistenţa juridică. Prin referinţa depusă la 05 octombrie 2015, SRL ,,Mercomez-Lux” a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe.
Verificînd în limitele invocate în recurs legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este întemeiat şi urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de 3 respingere a cererii de chemare în judecată ca fiind depusă tardiv din următoarele considerente. În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, verificînd legalitatea temeiurilor invocate în cererea de recurs prin prisma legislaţiei în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios şi a circumstanţelor stabilite, obiecţiile intimatului din referinţa depusă la recurs, consideră greşită concluzia instanţelor de judecată, rezultată din interpretarea şi aplicarea eronată a normele de drept material, ceea ce constituie temei de casare a hotărîrilor judecătoreşti.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată şi a anulat procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 şi decizia şefului Biroului Vamal Chişinău din 23 decembrie 2011 de sancţionare a SRL ,,Mercomez-Lux” pentru comiterea contravenţiei vamale prevăzute de art. 231 pct. 5 Cod Vamal, precum şi a dispus încasarea de la Biroul Vamal Chişinău în beneficiul SRL ,,Mercomez-Lux” a sumei de 5 411 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Judecînd apelul declarat de Biroul Vamal Chişinău, instanţa de apel găseşte drept legală şi întemeiată hotărîrea primei instanţe, considerînd necesar de a respinge apelul declarat şi a menţine hotărîrea instanţei de fond, motivîndu-şi soluţia prin faptul că, Biroul Vamal Chişinău, pe seama căruia este pusă sarcina probaţiunii în cazul contestării actului administrativ, nu a prezentat probe întru confirmarea comunicării actelor administrative contestate, indicîndu-se că cererea de chemare în judecată depusă la 05 ianuarie 2015 se încadrează în termenul prevăzut de art. 17 al Legii contenciosului administrativ. Totodată, instanţa de apel a indicat că, decizia de sancţionare nu a fost pusă în executare, iar actele emise de organul vamal SRL ,,Mercomez-Lux” le-a cunoscut la 17 noiembrie 2014, fiind depusă în acest sens cererea prealabilă la 21 noiembrie 2014, însă Serviciului Vamal prin răspunsul din 05 decembrie 2014, a respins cererea ca depusă tardiv.
Din materialele dosarului rezultă că, SRL,,Mercomez-Lux” la 03 noiembrie 2010 a importat din Republica Germană, de la ,,Systema” GmbH, în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 131 din 01 octombrie 2010, un aparat pentru prelucrarea cărnii şi anume: umplutor cu vid de model ,,VEMAG HP 10” (cu duza VEMAG 201) în valoare de 26 000 euro (f.d.19-24). 4 Potrivit raportului de expertiză nr. 0287598 din 15 noiembrie 2010 întocmit de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova, s-a constatat că bunul procurat nu corespunde normelor tehnice, fiind defectat şi în stare de nefuncționalitate. La 22 noiembrie 2010, SRL,,Mercomez-Lux”, cu indicarea adresei în mun. Chişinău, str. N.M.Spătaru, 23, ap. 276, a depus cerere de autorizare pentru regimul de perfecţionare pasivă (f.d.
45). La 26 noiembrie 2010, de către Biroul Vamal Chişinău a fost eliberată autorizația de perfecţionare pasivă nr. PAS201030000000771, pentru acordarea SRL ,,Mercomez-Lux” a regimului vamal de perfecționare pasivă, asupra mărfii – aparat pentru prelucrarea cărnii – umplutor cu vid de model ,,VEMAG HP 10” (cu duza VEMAG 201) în valoare de 419 328 lei, în vederea schimbării fără plată a utilajului pentru prelucrarea cărnii, cu indicarea termenului de valabilitate al autorizaţiei - 24 decembrie 2010 şi termenul în care produsele compensatoare urmează să fie importate 30+ (f.d. 46). Potrivit declarației vamale seria EX 2 nr. 3027144933 din 30 noiembrie 2010, la cererea SRL ,,Mercomez-Lux”, cu indicarea adresei în mun.
Chişinău, str. N.M.Spătaru, 23, ap. 276, marfa - aparat pentru prelucrarea cărnii – umplutor cu vid de model ,,VEMAG HP 10” a fost scoasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu regim export temporar pînă la 24 decembrie 2010 (f.d. 56). La 24 iunie 2011, inspectorul superior a S.D.V., Tcacenco Natalia a depus pe numele şefului Biroului Vamal Chişinău raport referitor la faptul expirării termenului de reimport a SRL ,,Mercomez-Lux”, reglementat prin autorizaţia de perfecţionare pasivă a Biroului Vamal Chişinău nr. PAS201030000000771 din 26 noiembrie 2010 pînă la 24 decembrie 2010 (f.d.
44). Actele enumerate au servit temei pentru agentul constatator al Biroului Vamal Chişinău ca la 14 decembrie 2011 să întocmească procesul-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11, stabilindu-se că, pînă în prezent de către SRL ,,Mercomez-Lux” nu au fost întreprinse măsuri pentru schimbarea destinaţiei vamale în termenul acordat sau pentru introducerea mărfii în termenul acordat pe teritoriul Republicii Moldova, cu valoarea obiectului contravenției de 415 579.12 lei, astfel SRL ,,Mercomez-Lux” a comis o contravenţie vamală prevăzută de art. 231 pct. 5 Cod Vamal (f.d. 41). Ulterior, prin decizia agentului constatator asupra cazului de contravenţie cu răspundere contravențională din 23 decembrie 2011, SRL ,,Mercomez-Lux” i-a fost aplicată sancțiune materială, conform art. 232 lit. a) Cod Vamal, fiindu-i aplicată amendă în valoare de 40% din valoarea obiectului contravenţiei, ceea ce constituie 166 231.65 lei (f.d.
42). La 21 noiembrie 2014, SRL ,,Mercomez-Lux” s-a adresat Serviciului Vamal cu contestaţie, înregistrată sub nr. SV 21298/21, prin care a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 5 întocmit de Biroul Vamal Chişinău şi clasarea dosarului (f.d. 26 -27), iar prin scrisoarea nr. 28-11/15800 din 05 decembrie 2014, contestaţia a fost lăsată fără examinare, ca fiind depusă tardiv (f.d. 28). Tot actele cauzei atestă că, la 05 ianuarie 2015 SRL ,,Mercomez-Lux” s-a adresat împotriva Biroului Vamal Chişinău cu prezenta cerere de chemare în judecată privind anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 şi a deciziei din 23 decembrie 2011, emise de Biroul Vamal Chișinău, precum şi clasarea dosarului contravențional şi compensarea cheltuielilor de judecată.
La acest capitol Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie relevă că, potrivit art. 14 alin. (1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel. În sensul art. 288 Cod Vamal în coroborare cu art. 14 din Legea contenciosului administrativ, actele organelor vamale, ale colaboratorilor vamali, acţiunile şi inacţiunile acestora vor fi contestate iniţial în Serviciul Vamal.
Conform prevederilor art. 268 alin. (1) lit. a), b) şi alin. (9) Cod Vamal, după cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal emite una din următoarele decizii: aplicarea de sancţiune şi clasarea dosarului. În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), copia de pe decizie se înmînează sau se expediază persoanei vizate sau reprezentantului ei în 3 zile de la data emiterii. Decizia se consideră înmănată chiar dacă destinatarul nu se află în locul pe care l-a indicat sau dacă locul a fost indicat incorect.
Iar, potrivit dispoziţiilor art. 273 alin. (1), (2), (3), (4) şi (5) Codului Vamal (în redacţia Legii pînă la 01 ianuarie 2014), decizia organului vamal privind aplicarea de sancţiune poate fi atacată de persoana fizică, persoana juridică sau de persoana care desfăşoară activitate de întreprinzător fără a se constitui persoană juridică, vizate în decizie, ori de avocatul sau reprezentantul lor în decursul a 10 zile calendaristice de la data emiterii deciziei. Contestaţia împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune cu răspundere materială se depune iniţial la Serviciul Vamal. Contestaţia împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune cu răspundere contravenţională se depune în conformitate cu prevederile Codului contravenţional.
Dacă, din motive întemeiate, contestaţia nu a fost depusă în termenul prevăzut de prezentul articol, Serviciul Vamal este în drept, la demersul persoanei vizate în decizie, precum şi al avocatului sau al reprezentantului ei, să o repună în termen. La demersul de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea depunerii contestației în termen. 6 Colegiul menționează că, legislaţia vamală în vigoare prevede răspundere contravențională şi materială pentru contravenția vamală.
Astfel insatnţele de judecată la examinarea pricinilor, urmează să distingă două tipuri de încălcări ale regulilor vamale, şi anume: încălcări cu răspundere contravențională, enumerate la art. art. 79 alin. (3), 278, 232 alin. (3) – (6), 265 şi 287 1 Cod contravențional, cazuri care sunt examinate conform Codului Contravenţional şi tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială, prevăzute în art. 231 Cod Vamal, care sunt examinate în conformitate cu CPC, Legea contenciosului administrativ şi alte acte normative aplicabile. În acest context, la comiterea contravențiilor vamale prevăzute de art. 231 pct. pct. 3), 5), 6), 7), 8), 11) şi 22) din Codul Vamal, unul din subiecţii ai sancţionărilor materiale poate fi declarantul care a depus declaraţia în nume propriu (art. 1, pct. 13 Cod Vamal).
Pornind de la titlul art. 231 Cod Vamal – Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială – urmează de menţionat că, în aceste cazuri este vorba de contravenţii vamale care prevăd sancţiuni materiale, şi nu contravenţionale, exprimate prin încasarea amenzii (art. 232 Cod Vamal), calculate în procente din valoarea mărfurilor ce constituie obiect al contravenţiei, pe cînd în cazul încălcărilor contravenţionale, se aplică sancţiunea contravenţională sub formă de amendă exprimată în unităţi convenţionale. La fel, este diferită procedura de soluţionare a acestor contravenţii. Astfel, cererile privind contestarea deciziilor cu privire la sancţiunile vamale prevăzute la art. 231 Cod vamal sunt examinate în instanţa de contencios administrativ, iar cererile de contestare a proceselor verbale sau a deciziilor cu privire la răspundere contravenţională sunt examinate conform cerinţelor Codului Contravenţional.
Cu referire la dispoziţiile sus-citate, se constată cu certitudine că, la examinarea procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011, SRL ,,Mercomez-Lux” a fost citată legal de către agentul constatator al Secţiei Contracararea Fraudelor Vamale, Ion Dobrovolschi, pentru audieri, la 16 noiembrie 2011, 01 decembrie 2011, şi respectiv la 20 decembrie 2011, la adresa indicată de SRL ,,Mercomez-Lux” în autorizația de perfecţionare pasivă PAS 201030000000771 din 26 noiembrie 2010 şi declarația vamală seria EX 2 nr. 3027144933 din 30 noiembrie 2010, şi anume: mun. Chişinău, str. N.M.Spătaru, 23, ap. 276, fapt confirmat prin avizele de recepţie anexate la dosar (f.d.58-62), despre modificarea adresei juridice nu a informat organul vamal.
În prezenta speţă, SRL ,,Mercomez-Lux” a solicitat anularea procesului- verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011, înaintînd Serviciului Vamal contestaţie la 21 noiembrie 2014, care prin răspunsul nr. 28- 11/15800 din 05 decembrie 2014, a fost lăsată fără examinare, ca fiind depusă tardiv (f.d. 28). 7 Nefiind de acord cu răspunsul Serviciului Vamal nr. 28-11/15800 din 05 decembrie 2014, SRL ,,Mercomez-Lux” s-a adresat în instanţa de judecată, în ordinea contenciosului administrativ, solicitînd anularea actelor administrative şi anume: procesului-verbal cu privire la contravenţie nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 şi deciziei din 23 decembrie 2011, emise de Biroul Vamal Chişinău.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, conchide că, insatnţele de judecată, pronunţînd hotărîrile contestate, eronat au apreciat înaintarea în termen a contestaţiei SRL,,Mercomez- Lux”, depusă la 21 noiembrie 2014, fără a ţine cont de inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 14 ale Legii contenciosului administrativ, la care fac referire, deoarece litigiului dedus judecăţii îi sunt aplicabile normele speciale - art. 273 alin. (1) al Codului Vamal (în redacţia Legii pînă la 01 ianuarie 2014), care expres prevede termenul de atacare de 10 zile calendaristice de la data emiterii deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune şi posibilitatea de repunere în termen, în cazul omiterii acestui termen din motive justificative şi cu prezentarea probelor respective.
În acest sens, Colegiul remarcă şi faptul că, Biroul Vamal Chişinău în cererea de recurs, precum şi în cererea de apel şi referinţa depusă în prima instanţă a invocat omiterea termenului de prescripţie de 10 zile calendaristice, prevăzut de art. 273 alin. (1) Cod Vamal, de înaintare a contestației. Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră nejustificată concluzia instanţei de fond, de admitere a cererii de chemare în judecată depusă de SRL ,,Mercomez-Lux” şi anularea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. 353/11 din 14 decembrie 2011 şi deciziei din 23 decembrie 2011, emise de Biroul Vamal Chișinău, care a fost menținută prin decizia instanţei de apel.
Or, SRL ,,Mercomez-Lux” urma să se adreseze Serviciului Vamal cu contestație împotriva deciziei organului vamal privind aplicarea de sancţiune cu răspundere materială, în termen de 10 de zile calendaristice de la data emiterii deciziei, însă SRL ,,Mercomez-Lux” s-a adresat cu contestaţie tocmai la 21 noiembrie 2014, adică cu omiterea termenului de prescripţie, fără a solicita repunerea în termen şi neprezentînd probe plauzibile în acest sens.
Totodată, Colegiul reiterează că, SRL ,,Mercomez-Lux” şi în cadrul examinării pricinii nu a solicitat în temeiul art. 273 alin. (4) Cod Vamal, repunerea în termenul de 10 zile de depunere a contestației Serviciului Vamal şi nu a prezentat motive întemeiate în vederea imposibilității respectării termenului omis, iar instanţele de judecată eronat au conchis necomunicarea corespunzătoare către SRL ,,Mercomez-Lux” a deciziei organului vamal privind aplicarea sancțiunii, precum şi necitarea societăţii la examinarea cazului de contravenţie vamală, or, materialele cauzei atestă contrariul, regăsindu-se citaţiile expediate la adresa str. N.M. Spătaru, 23, ap.276, mun. Chişinău, indicată de însuși subiectul 8 sancţionărilor materiale, declarantul SRL ,,Mercomez-Lux”, în cererea de autorizaţie din 22 noiembrie 2011 şi declaraţia din 30 noiembrie 2010, în nume propriu (f.d.
46, 56). Avînd în vedere circumstanțele stabilite, precum şi faptul că instanţele judecătoreşti au aplicat eronat normele de drept material şi procedural aplicabile cazului şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingerea cererii de chemare în judecată depusă de SRL ,,Mercomez-Lux” împotriva Biorului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de Biroul Vamal Chişinău.
Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 iunie 2015 şi hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 01 aprilie 2015 şi se emite o hotărîre nouă, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Mercomez-Lux” împotriva Biroului Vamal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Petru Moraru Valentina Clevadî 9