2ra-2856/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă I. Malanciuc dosarul nr.2ra-2856/15 instanţa de apel S. Arnăut E. Clim E. Fistican ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druţă, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Vitalie Ciuchitu în interesele Marcelei Ţurcan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Marcelei Ţurcan împotriva lui Veaceslav Ţurcan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul bunului imobil prin vînzare la licitaţie, şi acţiunea reconvenţională a lui Veaceslav Ţurcan împotriva Marcelei Ţurcan cu privire la partajarea proprietăţii comune în devălmăşie a soţilor, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Marcela Ţurcan şi Veaceslav Ţurcan şi menţinută hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 21 august 2014, prin care acţiunea iniţială a fost admisă parţial, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă integral, c o n s t a t ă: La 11 iulie 2011, Marcela Ţurcan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Veaceslav Ţurcan cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajul bunului imobil prin vînzare la licitaţie.

În motivarea acţiunii reclamanta Marcela Ţurcan a indicat că s-a căsătorit cu pârâtul Ţurcan Veaceslav la 21 februarie 1998, înregistrând căsătoria la Primăria s. Pîrîta, r-nul Dubăsari. Din această căsătorie, la 05 iunie 1998 s-a născut fiica lor Mihaela. La 10 martie 2009, prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari, căsătoria lor a fost desfăcută. În timpul căsătoriei au dobândit în proprietate mai multe bunuri, care constituie proprietate comună în devălmăşie şi care solicită să fie partajate. Se referă la terenul cu nr. cadastral 3842107180, amplasat în s. Pîrîta, r-nul Dubăsari, cât şi casa de locuit care este amplasată pe acest teren.

Mai menţionează că la întreţinerea ei se află copilul minor al lor, şi reieşind din faptul că anume pârâtul s-a dovedit a fi vinovat de ruinarea relaţiilor de familie şi a lipsit copilul minor de o familie normală, cât şi din faptul că pentru asigurarea copilului cu condiţii de trai decente sânt necesare mijloace băneşti considerabile, care nu pot fi asigurate prin pensia de întreţinere care este stabilită pentru pârât, este necesar de aplicat prevederile art. 26 alin. (2) Codul familiei şi a mări cota- parte al ei în raport cu cota-parte a pârâtului. 1 Pentru valorificarea dreptului său de proprietate, recunoaşterea căruia se solicită, ea este nevoită să solicite şi dispunerea vânzării bunurilor la licitaţie, cu repartizarea banilor obţinuţi între părţi proporţional cotelor.

Pentru achitarea taxei de stat în mărimea corespunzătoare este necesară efectuarea unei expertize merceologice, prin intermediul căreia va fi stabilită valoarea bunurilor litigioase, de aceia taxa de stat este plătită parţial, iar după efectuarea expertizei va fi plătită integral. Solicită reclamanta Marcela Ţurcan a-i recunoaşte dreptul ei de proprietate asupra cotei-părţi în mărime de 7/10 din terenul cu nr. cadastral 3842107180, amplasat în s.Pîrîta, r-nul Dubăsari, cât şi din casa de locuit care este amplasată pe acest teren, partajarea bunurilor imobile menţionate prin vânzarea bunurilor la licitaţie şi repartizarea mijloacelor băneşti obţinuţi proporţional cotelor - părţi deţinute. Ulterior, Veaceslav Ţurcan a depus cerere de chemare în judecată reconvenţională împotriva Marcelei Ţurcan cu privire la partajarea proprietăţii comune în devălmăşie a soţilor, şi anume a mijloacelor băneşti depuse la bancă.

În motivarea acţiunii Veaceslav Ţurcan a indicat că la examinarea acţiunii privind desfacerea căsătoriei în anul 2009, ei nu au cerut împărţirea proprietăţii comune în devălmăşie. În afară de terenul cu nr. cadastral 3842107180, amplasat în s. Pîrîta, r-nul Dubăsari, şi casa de locuit care este amplasată pe acest teren, dobândite în timpul căsătoriei, ei au mai avut în proprietate comună în devălmăşie mijloacele băneşti, plasate pe contul de depozit bancar „La termen rata fixă, 6 luni, EUR” în euro, în baza contractului, încheiat la 31 iulie 2007 între Ţurcan Marcela şi BC „Mobiasbanka” SA. Termenul de prescripţie pentru împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor expiră la 10 martie 2009, în legătură cu ce, solicită la examinarea acţiunii depuse de Ţurcan Marcela să fie partajate toate bunurile comune a soţilor, inclusiv şi depozitul bancar.

Solicită Veaceslav Ţurcan partajarea mijloacele băneşti, plasate în timpul căsătoriei la BC „Mobiasbanka” SA, în baza contractului, încheiat la 31 iulie 2007 între Marcela Ţurcan şi BC „Mobiasbanka” SA. Prin hotărârea Judecătoriei Dubăsari din 21 august 2014, acţiunea iniţială a Marcelei Ţurcan a fost admisă parţial, iar acţiunea reconvenţională înaintată de Veaceslav Ţurcan a fost admisă integral. A fost recunoscut dreptul de proprietate a Marcelei Ţurcan asupra 6/10 din bunul imobil cu nr. cadastral 3842107180 (teren şi casă de locuit), situate în s.Pîrîta, r-nul Dubăsari.

A fost constatată obligaţia Marcelei Ţurcan de a-i restitui lui Veaceslav Ţurcan suma de 129 138 lei, ceea ce reprezenta echivalentul a 8 028 euro la ziua de 08 septembrie 2009. A fost împărţit bunul imobil cu nr. cadastral 3842107180 (teren şi casă de locuit), situate în s.Pîrîta, r-nul Dubăsari, prin atribuirea acestuia în proprietate lui Veaceslav Ţurcan, care urmează să-i achite Marcelei Ţurcan o sultă de 76 824 lei, prin includerea în acest calcul şi a obligaţiei Marcelei Ţurcan de a-i restitui lui Veaceslav Ţurcan a sumei de 129 138 lei. A fost încasat din contul Marcelei Ţurcan în beneficiul lui Veaceslav Ţurcan suma de 2 027 lei sub formă de plată a taxei de stat. A fost încasat din contul lui Veaceslav Ţurcan în beneficiul statului, suma de 3 931 lei, sub formă de plată a taxei de stat.

2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015 au fost respinse apelurile declarate de către Marcela Ţurcan şi Veaceslav Ţurcan şi a fost menţinută hotărîrea primei instanţe. La 22 septembrie 2015, avocatul Vitalie Ciuchitu în interesele Marcelei Ţurcan a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii iniţiale şi respingere a acţiunii reconvenţionale. Recurentul, în motivarea recursului a indicat că instanţele judecătoreşti la emiterea hotărîrii au aplicat eronat normele de drept material, or, în partea deciziei recurate care se referă la respingerea pretenţiei cu privire la partajarea bunurilor litigioase prin vînzarea lor la licitaţie şi repartizarea mijloacelor băneşti obţinute proporţional cu cotele părţi deţinute de părţi.

Instanţele inferiore au dat o interpretare a prevederilor art.361 Codul civil, care cert contravine modului de interpretare recomandat de Plenul Curţii Supreme de Justiţie în hotărîrea explicativă nr.2 din 27 martie 2006, care relevă explicaţii cu privire la modul de împărţire a bunurilor imobile comune, împărţirea bunului prin plata unei recompense se va face doar la cererea părţii căreia se va plăti recompensa. Iar, recurenta nu a cerut aceasta. În speţă sînt aplicabile recomandările plenului expuse mai jos. La împărţirea imobilului locativ şi anexelor acestuia, instanţele vor lua în considerare următoarele aspecte, rezultate din art.361 alin.(1) Codul civil.

În cazul în care instanţa constată că imobilul nu este comod partajabil sau este indivizibil în natură, bunul se va atribui unuia dintre copărtaşi, iar celorlalţi li se va atribui o compensaţie bănească, cu raportul dintre cota lor parte şi valoarea imobilului, fapt care se va realiza numai la cererea coproprietarilor cărora li se atribuie sulta. Dacă bunul este nepartajabil în natură şi nici unul dintre copărtaşi nu doreşte să i se atribuie acest bun, instanţa va pune în discuţie problema vînzării bunului imobil în modul stabilit prin acordul coproprietarilor, în cazul lipsei consensului, vînzarea se va realiza prin licitaţie publică, iar preţul obţinut se va distribui copărtaşilor proporţional cotelor-părţi ideale ale fiecăruia.

Aliniatul doi a recomandărilor citate prevede că, în lipsa unui consens cu privire la modul de partajare, fapt prezent în speţă, partajarea se va realiza prin vînzare la licitaţie. Totodată, respingînd pretenţia cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate a apelantei - Ţurcan Marcela asupra cotei-părţi în mărime de 7/10 din bunurile imobile: terenul cu nr.cadastral 3842107180 amplasat în satul Pîrîta raionul Dubăsari, casa de locuit care este amplasată pe acest teren, instanţa de fond a formulat argumentul precum că, apelanta nu a probat faptul necesităţii suportării de către apelantă a unor cheltuieli suplimentare (ce ţine de sănătate, studiere, etc.) pentru întreţinerea copilului minor a părţilor.

Însă, asemenea circumstanţe nu necesită fi probate fiind de notoriu că, întreţinerea oarecărui copil implică cheltuieli legate de asigurarea dezvoltării şi educării copilului, menţinerea sănătăţii lui. Intimatul - Ţurcan Veaceslav a recunoscut că, copilul locuieşte cu mama. Deci, anume ea contribuie la asigurarea celor necesare pentru copil. Iar, faptul că, intimatul a achitat pensia de întreţinere pentru un an, într-o sumă care nici nu poate 3 fi comparată cu cheltuielile care le suportă apelanta, nu dovedeşte că, intimatul în restul anilor a contribuit într-un mod semnificativ la întreţinerea copilului. Din aceste considerente majorarea cotei care revine apelantei în măsura stabilită de instanţă este absolut insuficientă pentru a recompensa contribuţia majoră a apelantei la întreţinerea copilului.

Anume intimatul se dovedeşte a fi vinovat de ruinarea familiei, faptul dat a fost expres invocat în faţa instanţei de fond, iar intimatul nu 1-a negat. Această circumstanţă reprezintă motiv prevăzut de lege pentru majorarea cotei ce revine apelantei. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Vitalie Ciuchitu în interesele Marcelei Ţurcan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de 4 drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de avocatul Vitalie Ţurcan în interesele Marcelei Ţurcan ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Vitalie Ciuchitu în interesele Marcelei Ţurcan se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Ion Corolevschi judecătorul Judecătorii Ion Druţă Liliana Catan 5