2ri-312/15 — Validarea popririi

Dosarul nr. 2ri-312/15 Prima instanţă: Curtea de Apel Chișinău (jud: B. Bîrcă) DECIZIE 25 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componența: Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de ÎI „Secrieru Grigore” împotriva hotărîrii din 18 iunie 2015 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în cadrul procesului de faliment intentat împotriva SRL „Enidalex”, c o n s t a t ă : Prin hotărârea din 02 mai 2013 a Curții de Apel Chișinău a fost intentată procedura de faliment simplificat faţă de SRL „Enidalex” şi desemnat în funcție de lichidator ÎI „Ciobanu Daniela”.

La data de 27 aprilie 2015 lichidatorul SRL „Enidalex” - ÎI „Ciobanu Daniela” a înaintat în instanța de insolvabilitate cerere solicitînd validarea popririi cu încasarea de la terţul poprit ÎI „Grigore Secrieru” a datoriei în sumă de 3173,30 lei. În motivarea cererii s-a invocat că în rezultatul restabilirii actelor financiar- contabile ale SRL „Enidalex”, în proces de faliment simplificat, s-a stabilit că terțul ÎI „Grigore Secrieru” are o datorie faţă de debitorul insolvabil în sumă de 3173,30 lei, formată în urma livrării de produse. Susține că în vederea înființării popririi, lichidatorul SRL „Enidalex”, în proces de faliment simplificat, la data de 28.10.2013 a expediat în adresa terțului poprit somație, prin care i-a adus la cunoștință despre înființarea popriri şi a solicitat ca în termen de 5 zile de la data comunicării popririi să achite la contul de acumulare a lichidatorului suma datorată, fapt însă ignorat de către acesta.

Prin hotărîrea din 18 iunie 2015 a Curții de Apel Chișinău s-a admis cererea înaintată de lichidatorul SRL „Enidalex” - ÎI „Ciobanu Daniela”; s-a validat poprirea şi s-a încasat de la terțul poprit ÎI „Grigore Secrieru” în beneficiul debitorului SRL „Enidalix” datoria în mărime de 3171,30 lei. Totodată, s-a încasat de la ÎI „Grigore Secrieru” în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 150 lei. La 30 iulie 2015 ÎI „Secrieru Grigore” a declarat recurs împotriva hotărîrii instanței de insolvabilitate, solicitînd casarea acesteia. În motivarea recursului s-a invocat că hotărîrea instanței de insolvabilitate este neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată. 1 Menționează că SRL „Enidalix” îşi desfășoară activitatea în spațiile închiriate de la ÎI „Secrieru Grigore”, fapt ce rezultă că relațiile de colaborare erau reciproce şi transparente.

Însă, din cauza unor probleme financiare, SRL „Enidalix”, a plecat fără a anunța proprietarul spațiilor închiriate, acumulînd o datorie în sumă de 8400 lei, drept dovadă servind factura seria DM nr. 799879 din 15.07.2008. Susține că conform prevederilor art 267 alin. (l) cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-si apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanța de judecată, dreptul încălcat este de trei ani. Astfel, expirarea prescripției extinctive afectează dreptul subiectiv încălcat, prescripția se răsfrânge asupra posibilității exercitării forțate a dreptului la admiterea acțiunii, adică a dreptului la acțiune. Consideră că instanța de insolvabilitate neîntemeiat a admis acțiunea şi a dispus încasarea sumei, fapt ce duce la îmbogățirea fără justă cauză.

Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanța de fond şi verificând în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat urmează să fie respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel şi hotărîrea primei instanțe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Colegiul reţine că hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi de drept procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanțelor cauzei, motiv pentru care instanța o considerată legală şi întemeiată.

După cu rezultă din materialele cauzei, recurentul îşi exprimă dezacordul cu soluția instanței de insolvabilitate, prin care a fost admisă cererea de validare a popririi, fiind dispusă validarea popririi şi încasarea de la terţul poprit ÎI „Grigore Secrieru” în beneficiul SRL „Enidalix” a datoriei în mărime de 3171,30 lei. Conform art. 126 alin. alin. (1), (11) al Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, sînt supuse urmăririi silite prin poprire mijloacele băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, titlurile de valoare, alte bunuri mobile incorporale care sînt datorate debitorului ori sînt deţinute în numele său de un terţ sau pe care acesta din urma i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.

De asemenea, pot fi poprite bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele lui şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decît după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei. Dacă din probele administrate rezultă că terţul poprit îi datorează sume de bani debitorului, instanţa de insolvabilitate va adopta o hotărîre de validare a popririi, prin care va încasa de la terţul poprit suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va decide desfiinţarea popririi. Raportînd la caz normele menționate supra, Colegiul civil, comercial de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că dacă din probele administrate, rezultă ca terțul poprit datorează sume de bani debitorului, instanţa va emite o hotărîre de validare a popririi şi va obliga terțul poprit să plătească suma datorată debitorului.

Colegiul menționează că instanța de insolvabilitate justificat a constatat că terțul poprit ÎI „Grigore Secrieru” îi datorează SRL „Enidalix” suma de 3173,30 lei, fapt ce se confirmă prin factura fiscală din 23.06.2008 (f.d. 7) Mai mult ca atît, instanța de recurs reține şi faptul că terțul poprit recunoaște 2 procurarea mărfii, însă susţine că a achitat preţul acesteia. În contextul dat, Colegiul conchide ca fiind declarativă şi lipsită de suport probator afirmația recurentului precum că a achitat suma dispusă spre încasare, deoarece la materialele pricinii nu sunt careva probe care ar confirma acest fapt. Or, factura fiscală atestă faptul că între participanți au fost încheiate tranzacții privind livrarea mărfii, însă din materialul probator anexat nu se confirmă faptul că terțul poprit a achitat suma indicată în factura respectivă.

Prin urmare, suma indicată în factura fiscală certifică livrarea mărfii de către SRL „Enidalix” în adresa ÎI „Grigore Secrieru” şi respectiv, terțul poprit are obligația de a achita contravaloarea mărfii. La caz, Colegiul reține că argumentul invocat de către ÎI „Grigore Secrieru” precum că debitorul are o datorie faţă de acesta în sumă de 8400 lei nu are relevanță, deoarece în factura seria DM nr. 0799879 din 15.07.2008 nu este aplicată nici ștampila şi nici semnătura debitorului, care l-ar obliga pe debitor la achitarea sumei pretinse de către terţul poprit. Totodată, instanța de apel corect a reținut şi faptul că întocmirea unilaterală de către terțul poprit a facturii fiscale, nu confirmă că debitorul are careva datorii faţă de ÎI „Grigore Secrieru”.

Cu referire la argumentele invocate de recurent, conform cărora acțiunea a fost depusă cu omiterea termenului de prescripție, Colegiul reține următoarele. În conformitate cu 126 alin. (2) al Legii insolvabilității, poprirea se înființează prin somație a administratorului insolvabilității/lichidatorului şi se comunică terțului menționat la alin.(1) împreună cu o copie certificată de pe hotărârea de intentare a procedurii de insolvabilitate/faliment asupra debitorului.

Conform prevederilor art. 126 alin. (5) a Legii insolvabilități, în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar în cazul sumelor de bani datorate în viitor – de la scadenţa acestora, terţul poprit este obligat să plătească direct pe conturile de acumulare indicate de administratorul insolvabilităţii/lichidator ori să consemneze suma de bani, dacă creanţa poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite şi să trimită dovada către administratorul insolvabilităţii/lichidator pentru a fi preluate. Colegiul reține că, conform materialelor dosarului, în vederea înființării popririi, lichidatorul SRL „Enidalix”, în proces de faliment, a expediat la data de 28.10.2013 în adresa terțului poprit somația, prin care i-a adus la cunoștință despre înființarea popriri şi a solicitat ca în termen de 5 zile de la data comunicării popririi să achite la contul de acumulare a lichidatorului suma datorată.

La data de 01.11.2013 terțul poprit a primit somația înaintată, iar până în prezent nu a transferat la contul de acumulare a lichidatorului suma datorată, fapt ce a şi determinat lichidatorul de a înaintat în instanța de insolvabilitate cerere de validare a popririi. Astfel, Colegiul reține că recurentul neîntemeiat a invocat omiterea termenului de prescripție. Or, la materialele dosarului nu sunt anexate careva probe care ar confirma că debitorul pînă la depunerea somației de înființare popririi, a solicitat încasarea de la terţul poprit a datoriei. Totodată, Colegiul menționează că instanța de insolvabilitate corect a aplicat speței date prevederile art. 272 alin. (3) Cod civil, care statuează că, în raporturile juridice în care nu este stipulat termenul executării obligației sau în care executarea 3 poate fi cerută oricînd, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data cînd debitorul trebuie să execute obligația.

Conform art. 575 alin. (1) Cod civil, în cazul în care termenul de executare a obligației nu este determinat şi nici nu rezultă din natura acesteia, creditorul are dreptul de a pretinde oricînd executarea ei, iar debitorul este îndreptățit să o execute oricînd. Colegiul reține că instanța de insolvabilitate just a reținut şi faptul că între părți nu a fost încheiat un contract de vînzare-cumpărare a mărfii în care s-ar fi fost indicat termenul de achitare a mărfii şi nici în factura fiscală anexata la materialele dosarului nu este indicat acest termen. Prin urmare, Colegiul notează că termenul de prescripție urmează a fi calculat după expirarea termenului de 5 zile de la data comunicării popririi.

Deci, în speța dată, termenul de prescripție extinctivă nu a fost omis. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie atestă că motivele de casare invocate de recurent nu şi-au găsit confirmare în cadrul examinării recursului şi acesta urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii instanţei de insolvabilitate. Ţinînd cont de cele indicate, în temeiul art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de ÎI „Grigore Secrieru” Se menține hotărîrea din 18 iunie 2015 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în cadrul procesului de faliment intentat împotriva SRL „Enidalix”.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală 4