Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Admis parțial
Dosarul nr.
2ra-2846/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
25 noiembrie 2015
Părțile
Rusu Ştefan vs Guzun Roman
Pe scurt
Temeiurile admiterii abtinerii

2ra-2846/15 — Repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2846/15 Prima instanță: Judecătoria Orhei (jud.S. Procopciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa) ÎNCHEIERE 25 noiembrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Petru Moraru Oleg Sternioală examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Roman Guzun împotriva deciziei din 13 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ştefan Rusu împtriva lui Roman Guzun şi Nicolae Costin cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La data de 14 octombrie 2013, Ştefan Rusu a depus în instanța de judecată cerere de chemare în judecată împotriva lui Roman Guzun şi Nicolae Costin solicitînd încasarea prejudiciului material în mărime de 2000 Euro şi a prejudiciului moral în mărime de 8000 lei şi a cheltuielilor de judecată constituite din taxa de stat în mărime de 1160 lei.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că la 04 septembrie 2012 între Roman Guzun, ca vînzător şi Ştefan Rusu - cumpărător, a fost încheiat un contract de vînzare-cumpărare a bunului mobil, obiectul fiind transmiterea autoturismului de model „Peugeot 206”, cu număr de înmatriculare CLAL 187, la preţul de 2 000 euro. Menţionează că, a intrat în posesia bunului cumpărat, cu dreptul de a dispune de el, prin procura întocmită şi autentificată notarial la 15 aprilie 2013, conform căreia a fost împuternicit de Nicolae Costin de a dispune şi încheia acte juridice de vînzare, donaţie, schimb, etc. a mijlocului de transport de model „Peugeot 206”, cu număr de înmatriculare CLAL 187, a.p.1999, numărul motorului 0682764, numărul caroseriei VF32CNFZE40653768.

Susţine că, autoturismul de model „Peugeot 206”, cu număr de înmatriculare CLAL 187, era înregistrat pe numele lui Nicolae Costin, care prin intermediul lui Roman Guzun a vîndut autoturismul menţionat. Conform Poliţei de Asigurare de Răspundere Civilă Auto (RCA), Seria AG numărul 0407698 din 23 mai 2012, a automobilului de model „Peugeot 206”, cu număr de înmatriculare CLAL 187, eliberată de asigurătorul Moldasig, ca asigurat figurează Roman Guzun - vînzătorul nemijlocit al autoturismului. Indică că, ulterior întocmirii contractului de vînzare-cumpărare din 04 septembrie 2012 şi a procurii din 15 aprilie 2013, la bunul mobil a fost depistat un viciu de natură juridică. Bunul mobil a fost pus sub sechestru în baza executării unui 1 document executoriu, unde Nicolae Costin figurează ca debitor, conform procesului- verbal din 28 mai 2013, întocmit în procedura de executare nr. 010- 904R/2013.

În consecinţă, afirmă că i s-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 2000 Euro. Prin hotărârea din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Orhei s-a admis parţial acţiunea lui Ştefan Rusu şi s-a încasat de la Nicolae Costin în beneficiul lui Ştefan Rusu prejudiciul material în sumă de 2000 Euro sau echivalentul în lei moldoveneşti la momentul executării hotărîrii şi cheltuielile de judecată în sumă de 1160 lei.

Prin decizia din 13 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău s-a admis apelul depus de Nicolae Costin şi s-a casat hotărîrea din 23 decembrie 2013 a judecătoriei Orhei şi s-a pronunţat o nouă hotărîre, prin care s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Ştefan Rusu şi s-a încasat din contul lui Roman Guzun în beneficiul lui Ştefan Rusu prejudiciul material cauzat în sumă de 2000 Euro, contravaloarea în valută naţională la momentul executării hotărîrii, cheltuielile de judecată constituite din taxa de stat în sumă de 1060 lei şi cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 3350 lei. Totodată, s-a încasat din contul lui Roman Guzun în beneficiul lui Nicolae Costin taxa de stat achitată la depunerea cererii de apel în mărime de 833 lei.

La data de 28 septembrie 2015, Roman Guzun a declarat recurs împotriva deciziei din 13 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău, prin care a solicitat casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanţei de apel urmează a fi casată, din motiv că nu au fost elucidate pe deplin circumstanţele importante ale cazului, fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural, conform art.432 Cod de procedură civilă. Consideră că, instanţa de apel i-a încălcat dreptul procedural, deoarece el personal nu a fost citat şi nu s-a semnat despre data, ora şi locul examinării cauzei. Susţine că, instanţa de fond corect a aplicat legea care guvernează raportul juridic litigios, cauza fiind examinată cu respectarea legislaţiei în vigoare şi consideră întemeiată concluzia acesteia.

Conform art.434 CPC, recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Decizia Curtii de Apel Chişinău a fost adoptată la 13 mai 2014, iar recurentul Roman Guzun a declarat recurs la 28 septembrie 2015. Materialele cauzei atestă că decizia instanţei de apel a fost expediată părţilor la data de 19 iunie 2014 (f.d.66), însă date despre recepţionarea acesteia de către Roman Guzun, lipsesc. Tot aici, este de menţionat că în baza cererii lui Roman Guzun, datată cu 27 iulie 2015, adresată judecătoriei Orhei, se solicită eliberarea hotărîrii judecătoriei Orhei şi decizia instanţei de apel adoptate în cauza nr 2-1665/2013, care le-a primit la data de 30 iulie 2015, conform menţiunii efectuate în cerere (f.d.71).

Astfel, avînd ca reper data de 30 iulie 2015-data primirii deciziei instanţei de apel, Completul consideră că recursul declarat de Roman Guzun la 28 septembrie 2015 împotriva deciziei instanţei de apel din 13 mai 2014, este în termen. 2 Examinînd temeiurile recursului declarat de Roman Guzun, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Roman Guzun nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. Completul constată că argumentele invocate în recurs, în esenţă sunt identice celor din cererea de apel, care au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța de apel și nu urmează a fi supuse examinării în ordine de recurs. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel, însă nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Referitor la argumentul recurentului privind lipsa înştiinţării despre data şi ora şedinţei de judecată în instanţa de apel, instanţa de recurs îl consideră nefondat, deoarece materialele cauzei relevă expedierea lui Roman Guzun a înştiinţării despre data şi ora şedinţei de judecată din 13 mai 2014 ora 10:00 (f.d.45), care a fost recepţionată la data de 08 aprilie 2014, conform avizului de recepţie (f.d.47). Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) şi (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului reţine că, în contextul normelor procedurale din Secţiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, 3 suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. În circumstanţele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaşte recursul declarat de Roman Guzun ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Roman Guzun împotriva deciziei din 13 mai 2014 a Curții de Apel Chişinău.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii Petru Moraru Oleg Sternioală 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.