2ra-2249/15 — Încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-2249/15 Prima instanță: Judecătoria Drochia (jud. V. Ghedreuțan) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) DECIZIE 18 noiembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Vatavu Elizaveta împotriva deciziei din 28 mai 2015 a Curții de Apel Bălți, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vatavu Elizaveta împotriva lui Furtună Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La data de 12 februarie 2014 Elizaveta Vatavu a înaintat în instanța de judecată cerere împotriva lui Alexandru Furtună cu privire la repararea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în luna octombrie a anului 2009 a încheiat cu pârâtul, care era directorul SRL „Alex Grup Plus”, un contract verbal privind confecționarea și instalarea ferestrelor și ușilor în apartamentul nr. 16 din str. 31 August 1989 nr. 5, or. Dondușeni, ce-i aparține Oxanei Prişcepa. Susține că prima comandă în sumă de 9100 lei a fost încheiată pe numele Oxanei Prişcepa și a fost executată de către pârât. După executarea primei comenzi, ea a încheiat un alt contract pentru confecționarea și instalarea a trei uși, pentru care a achitat suma de 700 euro, întocmind în acest sens o recipisă. Menționează reclamanta că pârâtul în termenul stabilit nu a executat comanda, iar la adresările acesteia pîrîtul i-а explicat că uşile au fost transmise unei persoane pe nume Serghei Osipov, de la care au fost sustrase, iar la moment se află în litigiu cu această persoană.

Solicită reclamanta încasarea de la Alexandru Furtună în beneficiul său a sumei în mărime de 700 euro cu titlu de prejudiciu material și a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 18 august 2014 a judecătoriei Drochia s-a admis acțiunea înaintată de Vatavu Elizaveta şi s-a încasat de la Alexandru Furtună în beneficiul Elizavetei Vatavu prejudiciul material în suma de 700 euro sau echivalentul lor în lei moldovenești la momentul executării hotărîrii, a cheltuielilor de judecată în mărime de 1100 lei, precum şi a taxei de stat în sumă de 278 lei. Prin decizia din 28 mai 2015 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul declarat de către Alexandru Furtună; s-a casat hotărârea primei instanțe şi s-a emis o hotărîre nouă de respingere a acțiunii.

La data de 16 iulie 2015 Vatavu Elizaveta a declarat recurs împotriva deciziei din 28 mai 2015 a Curții de Apel Bălţi, solicitînd casarea acesteia cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului s-a indicat că decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată şi pasibilă de a fi casată, deoarece la examinarea pricinii instanța de apel nu a cercetat probele prezentate şi anexate la materialele pricinii. De asemenea, recurenta nu este de acord cu argumentele invocate de către Furtună Alexandru, precum că acţiunea a fost înaintată în afara termenului de prescripție, deoarece în recipisă nu este indicat nici un termen de executare a serviciilor solicitate. Mai mult, însăşi intimatul tărăgăna îndeplinirea obligațiilor privind restituirea banilor.

Conform art. 434 CPC recursul împotriva deciziei se depune în termen de 2 luni de la data comunicării deciziei integrale. Conform materialelor pricinii, Curtea de Apel Chișinău a emis decizia recurată la data de 28.05.2015, iar recursul a fost declarat la data de 16.07.2015, adica în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi de a menține decizia instanței de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanța de recurs după ce judecă recursul este în drept, să respingă recursul şi să menţină decizia instanței de apel.

Analizînd legalitatea hotărârilor contestate, Colegiul conchide că instanțele judecătorești au soluționat greșit pricina, rezultate din aplicarea şi interpretarea eronată de a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea greșită a probelor prezentate în acest sens. În conformitate cu art. 267 alin.(1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Conform art. 272 alin.(1) Cod civil, termenul de prescripție extinctivă începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la acțiune se naște la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Din conținutul dispozițiilor citate rezultă în mod cert că în vederea soluționării litigiului cu privire la încasarea prejudiciului material în mărime de 700 euro cauzat în urma neîndeplinirii obligațiilor privind confecționarea și instalarea ușilor, Vatavu Elizaveta urma să se adreseze instanței de judecată în termen de trei ani din momentul în care a aflat despre încălcarea dreptului său. Astfel, din materialele cauzei rezultă că Vatavu Elizaveta în luna octombrie a anului 2009 a încheiat verbal cu Furtună Alexandru un contract de prestări servicii, fiind întocmită în acest sens şi o recipisă (f.d. 7). În cadrul dezbaterilor judiciare în prima instanță s-a constatat că Furtună Alexandru trebuia să-şi exercite obligațiunile privind confecționarea şi instalarea ușilor timp de o săptămînă (f.d.

50, verso), fapt însă ignorat de către acesta. Prin urmare, Colegiul notează că, deoarece în termenul stabilit de către părţi, Furtună Alexandru nu şi-a îndeplinit atribuțiile de instalare a ușilor din litigiu, recurenta urma să întreprindă orice măsură în vederea neexecutării obligațiilor contractuale. Conform materialelor dosarului Vatavu Elizaveta și-a exercitat dreptul la acțiune la data de 12.02.2014, pe cînd despre neexecutarea de către Furtună Alexandru a obligațiilor privind instalarea ușilor din litigiu a aflat la o săptămînă după încheierea verbală a contractului de prestări servicii. Colegiul susține că recurenta urma să înainteze acțiune în judecată atunci cînd a aflat despre încălcarea dreptului său, adică în anului 2009, pe cînd aceasta şi-a exercitat dreptul la acțiune la 12.02.2014.

Colegiul conchide că Vatavu Elizaveta şi-a exercitat dreptul al acțiune în apărarea interesului încălcat cu depășirea termenului general de prescripție. Astfel, luînd în considerație cele menționate, instanța de recurs conchide că recurenta a omis termenul de prescripție extinctivă de 3 ani, stabilit de către legislator în scopul apărării drepturilor şi intereselor sale, prin depunerea unei acțiuni civile în instanța de judecată.

În acest context, Colegiul menționează că legislatorul a stabilit prescripția extinctivă în scopul păstrării unei stabilități în raporturile juridice dintre părți, contrar persistării unei incertitudini în raporturi pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, se derulează şi se modifică o complexitate de relații dintre părţi sub egida unor norme de drept diferite, iar examinarea unei acțiuni depusă în afara termenului legal constituie o încălcare a principiului legalității şi securității raporturilor juridice şi respectiv, o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Instanța de recurs conchide că instanța de judecată neîntemeiat şi cu încălcarea prevederilor legale a admis acțiunea înaintată de către Vatavu Elizaveta, deoarece termenul de prescripție a fost omis fără careva temei justificativ, fapt invocat de către intimat încă pe parcursul judecării cauzei în instanța de fond.

Colegiul consideră că instanţa de apel corect a respins acţiunea reclamantei ca fiind prescrisă. Totodată, Colegiul menționează că, instanţa de apel a respins acţiunea şi ca fiind neîntemeiată. În acest sens, Colegiul relevă că instanţa de apel constatînd că acţiunea este tardivă, nu urma să se expună şi asupra temeiniciei acesteia. Ori, constatarea netemeiniciei acţiunii, presupune că instanţa de apel consideră acţiunea ca fiind depusă în termen şi o examinează în fond. În astfel de circumstanțe, Colegiul menționează că instanța de apel nu urma să indice că acțiunea este neîntemeiată şi urma să se limiteze la constatarea doar a faptului că acțiunea este prescrisă şi să o respingă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție.

Avînd în vedere faptul că decizia instanței de apel a fost adoptată în conformitate cu prevederile normelor de drept material, iar argumentele invocate de recurent sînt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanței de apel cu motivarea faptului că acțiunea înaintată este respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a), Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Vatavu Elizaveta.

Se menţine decizia din 28 mai 2015 a Curții de Apel Bălți adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Vatavu Elizaveta împotriva lui Furtună Alexandru cu privire la încasarea prejudiciului material şi a cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele şedinţei Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Petru Moraru Oleg Sternioală