- Dosarul nr.
- 2ra-2516/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 noiembrie 2015
- Părțile
- Mardari Alexandru vs Primaria or. Criuleni, IM Comunservice
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2516/15 — Declararea nulităţii actului juridic
prima instanţă, jud.: V. Ursu dosarul nr. 2ra-2516/2015 instanţa de apel, jud.: N. Traciuc, N. Vascan, I. Cotruţă ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Alexandru Mardari şi avocatul Alexei Croitoru, în interesele lui Alexandru Mardari în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandru Mardari împotriva Primăriei or.
Criuleni şi Întreprinderii Municipale „Comunservice” cu privire la anularea actului juridic, obligarea acordării spaţiului locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Alexandru Mardari şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 27 mai 2014 c o n s t a t ă La 25 februarie 2013, Alexandru Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Criuleni şi ÎM „Comunservice” cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi acordarea spaţiului locativ. În motivarea acţiunii a indicat că, în baza deciziilor nr. 3012 din 04 martie 2012, nr. 2/3 din 12 martie 2011, nr. 96 din 04 august 2011 emise de Primăria or.
Criuleni, s-a realizat Proiectul de construcţie a locuinţelor sociale destinat închirierii de către reprezentanţii categoriilor de populaţie social-vulnerabile. Susţine reclamantul că la 29 octombrie 2012 s-a adresat către Primăria or. Criuleni şi ÎM „Comunservice” Criuleni cu cererea prin care a solicitat acordarea apartamentului numărul 56 din str. Ştefan cel Mare 27, or. Criuleni, care nu a fost repartizat beneficiarilor de locuinţe sociale. Dreptul de a beneficia de apartament reclamantul îl întemeiază pe faptul că corespunde condiţiilor d cordare a locuinţelor sociale, stabilite în Regulamentul privind modul şi condiţiile de desfăşurare a Proiectului de construcţie a locuinţelor sociale, destinate închirierii de către reprezentanţii categoriilor de populaţie social-vulnerabile, aprobat prin Decizia consiliului local nr. 2/2 din 12 martie 2011. La 26 noiembrie 2012, Primăria or.
Criuleni a refuzat acordarea apartamentului social din motiv, că soţia reclamantului, Stici Tatiana a deţinut o locuinţă anterior, ceea ce contravine condiţiilor Proiectului; mai mult în apartamentul 56 din str. Ştefan cel Mare 27, or. Criuleni este situat Centrul de plasament pentru păturile social-vulnerabile. Reclamantul nu este de acord cu decizia Primăriei or. Criuleni pe marginea cererii sale din 29 octombrie 2012, exprimată prin scrisoare nr. 02-1-23/517 din 26 noiembrie 2012. Consideră, că la depunerea cererii privind beneficierea de locuinţă socială în cadrul Proiectului pentru păturile socialmente vulnerabile şi a anexelor la aceasta a îndeplinit toate condiţiile şi criteriile pentru participare la Proiect şi pentru beneficierea de locuinţă socială.
A prezentat înscrisuri confirmative, că nici un membru al familiei sale nu a înstrăinat locuinţe în perioada indicată, iar bunul imobil indicat în scrisoarea Primăriei or. Criuleni nr. 02-1-23/517 este o casă de locuit într-o stare avariată, care nu întruneşte condiţiile unui imobil cu destinaţie locativă. Pentru constatarea acestui fapt, la 06 februarie 2012 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor al RM a efectuat expertiza tehnică a casei de locuit din str-la Miciurin 27, or. Criuleni, în rezultatul căreia a întocmit Raportul nr. 0248/06.02.2011. Indică reclamantul că, conform concluziilor raportului s-a stabilit, că starea tehnică a construcţiilor casei nu corespund normelor de rezistenţă şi stabilitate.
În perioada începând din 2004 până la data efectuării expertizei, exploatarea casei şi a anexelor prezintă pericol de prăbuşire, reparaţia nu est oportună deoarece nu va remedia caracteristicile funcţionale. Casa şi anexele din str-la Miciurin 27, or. Criuleni nu a putut fi folosite drept locuinţă şi s-a recomandat demolarea acestora. Consideră, că contractul nr. 56/2011 din 23 noiembrie 2011 contravine Regulamentului care definește drept solicitant al locuinţei sociale doar persoana fizică. Primăria oraşului Criuleni nu se încadrează în categoria de persoană fizică, nici de beneficiar de locuinţe sociale, în contract nu este indicată destinația Centrului de plasament pentru păturile social-vulnerabile invocată de pârâtă.
Cere reclamantul Alexandru Mardari declararea nulităţii contractului de locaţiune nr. 56 din 23 noiembrie 2011, încheiat între Primăria or. Criuleni şi ÎM „Comunservice”, obligarea Primăriei or. Criuleni să-i acorde apartamentul 56 din str. Ştefan cel Mare 27, or. Criuleni; încasarea de la pîrîţi a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 27 mai 2014, cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Mardari împotriva Primăriei or. Criuleni şi ÎM „Comunservice” cu privire la declararea nulităţii contractului de locaţiune nr.56 din 23 noiembrie 2011 încheiat între ÎM „Comunservice” şi Primăria or. Criuleni şi obligarea Primăriei or. Criuleni să-i acorde apartamentul nr. 56 din Ştefan cel Mare 27, or.
Criuleni s-a respins ca neîntemeiată. La 11 iunie 2014, Alexandru Mardari a depus cerere de apel, solicitînd admiterea cererii, casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Criuleni din 27 mai 2014 cu restituirea pricinii la rejudecare. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 04 iunie 2015 a fost respins apelul declarat de Alexandru Mardari şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Criuleni din 27 mai 2014. La 18 august 2015 Alexandru Mardari a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că, consideră neîntemeiată şi ilegală decizia instanţei de apel, deoarece la examinarea pricinii a interpretat eronat legea, exprimîndu-şi dezacordul cu soluţiile instanţelor de judecată.
La 07 septembrie 2015, avocatul Alexei Croitor, în interesele lui Alexandru Mardari a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece a încălcat esenţial şi a aplicat eronat normele de drept material, exprimate prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată, interpretarea eronată a legii. Susţine recurentul că, instanţa de apel a dat o apreciere greşită suportului probator anexat la materialele cauzei, a examinat unilateral acţiunea.
Afirmă că în cadrul examinării cauzei, reclamantul a înaintat mai multe cereri de reclamare a probelor, de conexare a pricinii, care au fost respinse de instanţă, prin ce consideră că i-au fost încălcate dreptul la apărare, şi prezentarea probelor, art. 6 CEDO. A mai invocat că, la examinarea cererii de recuzare a judecătorului în cadrul examinării pricinii în prima instanţă, au fost încălcate drepturile reclamantului, prin faptul că nu a fost legal citat la examinarea acestei cereri. La 20 octombrie 2015, Alexandru Mardari a depus un supliment la cererea de recurs, indicînd că, din materialele cauzei în coraport cu soluţiile instanţelor de judecată, este evident faptul că atît prima instanţă cît şi instanţa de apel, la examinarea pricinii, n-au respectat obligaţia prevăzută la art. 6 § 1 CEDO, obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor şi al elementelor de probă ale părţilor, cel puţin pentru a le aprecia pretenţia.
Examinînd temeiurile recursurilor declarate de către Alexandru Mardari şi avocatul Alexei Croitoru, în interesele lui Alexandru Mardari în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.
Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile declarate de către Alexandru Mardari şi avocatul Alexei Croitoru, în interesele lui Alexandru Mardari nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurenţilor cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurenţi a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Alexandru Mardari şi avocatul Alexei Croitoru, în interesele lui Alexandru Mardari ca fiind inadmisibile.
În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursurile declarate de către Alexandru Mardari şi avocatul Alexei Croitoru, în interesele lui Alexandru Mardari se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat