2ra-2759/15 — Declararea nulităţii contractelor

dosarul nr. 2ra-2759/15 prima instanță: S.A. Gubenco instanța de apel: A.I. Curdov, E.I. Dimina, A.P. Bostan ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Valeriu Stegărescu în interesele lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Andrei Coltuc și Ilia Coltuc împotriva lui Nicolai Zotovici, Olga Zotovici, Alina Zotovici, Fiodor Tcacenco și Ana Tcacenco cu privire la declararea nulității contractelor, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015, prin care a fost respins apelul lui Nicolai Zotovici și menținută hotărârea Judecătoriei Comrat din 09 iunie 2014, c o n s t a t ă: La 20 iunie 2013, Andrei Coltuc și Ilia Coltuc au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici cu privire la declararea nulității contractului de donație.

În motivarea acţiunii reclamanții au indicat că la 29 martie 2011, între Nicolai Zotovici, Olga Zotovici și Alina Zotovici a fost încheiat contractul de donație în temeiul cărui de către Nicolai Zotovici și Olga Zotovici a fost donată, iar de către Alina Zotovici primită în dar casa locativă și terenul aferent situate în s. Cioc- Maidan, str. Molodiojnaia, 15 (nr. cadastral 9620203238). Afirmă că acest contract a fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice, fiind un act juridic fictiv, încheiat cu scopul de a evita urmărirea bunului, care reprezintă obiectul donației, în baza obligațiilor cu caracter material ale lui Nicolai Zotovici, ce au apărut în urma săvârșirii infracțiunii şi cauzării prin aceasta de daune patrimoniale și morale.

Menționează că la 28 august 2007 a fost pornită o cauză penală în rezultatul cărei lui Nicolai Zotovici i-a fost înaintată învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) Cod penal. Astfel, prin sentința Judecătoriei Comrat din 30 iunie 2008, menținută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 05 februarie 2010, Nicolai Zotovici a fost recunoscut vinovat în săvârșirea acestei infracțiuni, fiindu-i stabilită o pedeapsă neprivative de libertate. 1 Totodată, în cadrul examinării cauzei penale au depus o acțiune civilă cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin acțiunile ilicite ale lui Nicolai Zotovici, care prin decizia Curţii de Apel Comrat din 05 februarie 2010 a fost admisă în principiu.

Mai susțin reclamanții că la 01 martie 2011 au depus o acțiune împotriva lui Nicolai Zotovici cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, care, prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 02 aprilie 2012, a fost admisă parțial și s-a încasat de la Nicolai Zotovici în beneficiul lui Andrei Coltuc prejudiciul moral în mărime de 10000 lei şi în beneficiul lui Ilia Coltuc a prejudiciului moral în mărime de 70000 lei. Menționează că ulterior, după ce au inițiat procedura de executare silită a hotărârii judecătorești irevocabile, au stabilit că Nicolai Zotovici nu deține careva venituri şi bunuri ce pot fi urmărite pentru stingerea datoriei existente. La fel, s-a constatat că toate bunurile sale, Nicolai Zotovici le-a înstrăinat nemijlocit în procesul dezbaterilor judiciare la acțiunea reclamanților împotriva pârâtului privind încasarea prejudiciului cauzat prin infracțiune.

Indică reclamanții Andrei Coltuc și Ilia Coltuc că în perioada 29 martie 2011 – 15 aprilie 2011, Nicolai Zotovici împreuna cu soția sa Olga Zotovici, au înstrăinat prin donație casa locativă cu terenul aferent şi prin vânzare-cumpărare șase terenuri de pământ cu destinație agricolă. Astfel, la situația din 01 iunie 2011 careva bunuri, care ar putea fi urmărite, Nicolai Zotovici deja nu mai avea. Prin urmare, consideră că înstrăinarea tuturor bunurilor, care pot fi urmărite sau în privința cărora ar putea fi aplicate masurile de asigurare a acţiunii, pârâții au urmărit numai scopul de a se sustragere de la executarea obligațiilor. Afirmă că caracterul fictiv al contractului de donație din 29 martie 2011 şi lipsa intenției de a produce efecte juridice corespunzătoare se demonstrează prin caracterul gratuit al înstrăinării, caracterul inadecvat al înstrăinării, relațiile de rudenie cu donatarul și urgența încheierii tranzacției.

De asemenea, consideră că o dovadă suplimentară despre faptul că actul juridic încheiat este fictiv este și faptul că după înstrăinarea casei de locuit Nicolai Zotovici a rămas să locuiască în ea. Prin cererea de concretizare din 12 noiembrie 2013, Andrei Coltuc și Ilia Coltuc au solicitat atragerea în proces în calitate de copârâți a lui Fiodor Tcacenco și Ana Tcacenco, anularea contractului de donație din 29 martie 2011 încheiat între Nicolai Zotovici, Olga Zotovici și Alina Zotovici, a contractului de vânzare- cumpărare din 07 august 2013 încheiat între Alina Zotovici și Fiodor Tcacenco, Ana Tcacenco, cu restituirea de către părți a bunurilor primite în baza contractelor (f.d. 99-100, vol.I).

În motivarea cererii reclamanții au invocat că contractul de vânzare-cumpărare din 07 august 2013, încheiat între Alina Zotovici și Fiodor Tcacenco, Ana Tcacenco, privind vânzarea casei locative și terenului aferent, situate în s. Cioc-Maidan, str. Molodiojnaia, 15, este lovit de nulitate absolută, fiind un act juridic fictiv, încheiat cu scopul de a evita urmărirea bunurilor imobile. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Comrat din 12 decembrie 2013 în proces au fost atrași în calitate de copârâți Fiodor Tcacenco și Ana Tcacenco.

Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 09 iunie 2014 acțiunea a fost admisă, a fost declarat ca fiind nul de donație din 29 martie 2011 încheiat între Nicolai 2 Zotovici, Olga Zotovici și Alina Zotovici și contractului de vânzare-cumpărare din 07 august 2013 încheiat între Alina Zotovici și Fiodor Tcacenco, Ana Tcacenco, cu restituirea de către părți a bunurilor primite în baza contractelor, s-a încasat în mod solidar de la Nicolai Zotovici, Olga Zotovici și Alina Zotovici în beneficiul lui Andrei Coltuc și Ilia Coltuc cheltuielile de judecată în mărime de 27,60 lei și în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 1195,59 lei. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 26 mai 2015 a fost respins apelul lui Nicolai Zotovici și menținută hotărârea primei instanțe.

La 28 iulie 2015, în termenul prevăzut de lege, avocatul Valeriu Stegărescu, în interesele lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, invocând că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată, concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii, iar aprecierea probelor a fost arbitrară.

Susține că instanțele de judecată au dat o apreciere greșită circumstanțelor de fapt și de drept ale pricinii, iar concluziile instanței de fond și de apel, expuse în hotărâri, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii din motivul aprecierii subiective a probelor examinate, necoroborându-le cu dispozițiile art. 121, 122 și 148 CPC privind pertinența și admisibilitatea probelor. Totodată, menționează că instanța de apel nu s-a expus în modul stabilit la art. 373 alin. (5) CPC asupra motivelor invocate în cererea de apel suplimentar. La 06 octombrie 2015, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului declarat de către avocatul Valeriu Stegărescu în interesele lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

La 23 septembrie 2015, intimații Andrei Coltuc și Ilia Coltuc au depus referință solicitând declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. 3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Valeriu Stegărescu în interesele lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul depus de avocatul Valeriu Stegărescu în interesele lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Valeriu Stegărescu în interesele lui Nicolai Zotovici și Olga Zotovici se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Ion Druță Liliana Catan 4