Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2636/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
18 noiembrie 2015
Părțile
Brasovean Sima vs Corcescu Ion
Pe scurt
Temeiurile declararii recursului

2ra-2636/15 — Încasarea pagubei

Prima instanță: Judecătoria Rezina, Judecător – Olga Gangal Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Mihail Ciugureanu, Boris Bîrcă, Eugeniu Clim dosar 2ra-2636/15 ÎNCHEIERE 18 noiembrie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Sima Brașovean, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Sima Brașovean împotriva lui Ion Corcescu privind încasarea prejudiciului, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Sima Brașovean, a con st at at: La 18 iulie 2013 Sima Brașovean a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Corcescu, solicitînd încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de prejudiciu material.

În motivarea cererii a indicat că este arendașul iazului din satul Tahnauți, r-nul Rezina, în temeiul deciziei Consiliului sătesc Tahnauți și al contractului de arendă a iazului cu suprafața de 20,07 ha. În apropierea iazului dat, la o distanță de circa 800 metri, se află încă un iaz, care este arendat și gestionat de către Ion Corcescu. Aceste iazuri au o legătură acvatică, printr-un șanț cu lățime de 3-4 metri, care servește la reglarea debitului acvatic. În iarna anului 2012-2013 s-a produs o scurgere a fundației digului iazului gestionat de Sima Brașovean, despre care fapt nu a fost cunoscut la început. Scurgerea a fost depistată abia în mijlocul lunii martie 2013, de unde s-a ajuns la concluzia că odată cu scurgerea apei a fost luat din iaz și peștele.

Fiind în relații amicale cu Ion Corcescu, au ajuns la o înțelegere, ca la prima extragere de pește din iazul acestuia, să împartă în 2 părți egale cantitatea de pește extrasă, iar ulterior și la fiecare extragere. La prima extragere s-a constatat cu certitudine că a avut loc migrația de pește, deoarece a fost extrasă o cantitate foarte mare de pești de soiul fitofag și crap, care se găseau inițial în iazul arendat de Sima Brașovean. 1 Pînă în prezent Ion Corcescu nu l-a informat despre careva extrageri de pește, deși se cunoaște că s-au efectuat 2 sau 3 extrageri din iaz, despre care Ion Corcescu a evitat să recunoască. În asemenea circumstanțe Sima Brașovean s-a adresat în instanța de judecată în vederea recuperării prejudiciului material.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rezina din 22 decembrie 2014 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea civilă a lui Sima Brașovean împotriva lui Ion Corcescu privind încasarea prejudiciului material cauzat. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015 a fost respins apelul declarat de Sima Brașovean. A fost menținută hotărîrea Judecătoriei Rezina din 22.12.2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Sima Brașovean împotriva lui Ion Corcescu privind încasarea prejudiciului. La 04 septembrie 2015 Sima Brașovean a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2015, solicitînd casarea deciziei recurate și a hotărîrii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie admisă integral acțiunea lui Sima Brașovean.

În motivarea cererii a indicat că pretențiile sale sunt argumentate prin documente confirmative de posesie a mărfii, prin declarațiile specialistului și a martorilor audiați în instanța de judecată. A mai indicat că intimatul a confirmat faptul că nu deținea soiuri de pești care erau în iazul recurentului și că acesta nu a populat iazul cu puieți, deoarece intimatul se afla în proces de judecată cu Primăria Țareuca, privind rezilierea contractului de arendă a iazului. Analizînd temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Sima Brașovean ca fiind inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Completul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este 2 impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale, omisiuni și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În speță, criticile aduse de recurent s-au limitat la reiterarea argumentării expuse în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel și respectiv, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori recurentul a evitat delimitarea acelor omisiuni sau erori ale instanței de judecată care ar dicta admisibilitatea recursului.

Criticile aduse de recurent întru argumentarea cererii de recurs urmau să evidențieze ilegalitatea soluției instanței de judecată și nu simplul fapt al dezacordului recurentului cu această soluție. În speță, recursul declarat de Sima Brașovean urmărește rejudecarea fondului cauzei, în condițiile în care se insistă asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei și a probelor anexate la materialele dosarului. Se cere a fi precizat că, specific recursului declarat în condiţiile secţiunii a 2-a, Capitolul XXXVIII, din Codul de Procedură Civilă, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii.

Rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. În conformitate cu art.270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Completul Colegiuluib civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Sima Brașovean. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele completului, Judecător – Svetlana Filincova, Judecători – Dumitru Mardari Maria Ghervas 3

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.