3ra-845/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: I. Barbacaru nr.3ra-845/16 instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu ÎNCHEIERE 29 iunie 2016 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gîrbu Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrbu Maria împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de Gîrbu Maria și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 10 noiembrie 2015 c o n s t a t ă La 01 august 2014 Gîrbu Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin Hotărîrea Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 1142 din 24 iunie 2014 au fost sistate lucrările de construcție la obiectul „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s. Gornoe com. Micăuți r-nul Strășeni”. La adoptarea hotărîrii Inspectoratul Ecologic de Stat a invocat încălcarea art. 33 Cod funciar, art. 23 lit. b) al Legii privind protecția mediului înconjurător și art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, exprimate prin efectuarea lucrărilor de decopertare, excavare și inițierea lucrărilor de construcție a două corpuri de apă (iazuri) în lipsa avizului pozitiv al expertizei ecologice de stat a obiectului „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s. Gornoe com.

Micăuți r-nul Strășeni”. La 03 iulie 2014 reclamanta a depus cerere prealabilă la Inspectoratul Ecologic de Stat, prin care a solicitat anularea Hotărîrii nr. 1142 din 24 iunie 2014, însă prin răspunsul din 31 iulie 2014 i-a fost comunicat că nu sunt temeiuri pentru anularea acesteia. Consideră că nu a încălcat normele art. 33 Cod funciar, art. 23 lit. b) al Legii privind protecția mediului înconjurător și art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, deoarece lucrările de construcție a bazinului acvatic au fost executate conform proiectului de execuție elaborat de SRL „Nova Proiect”, care este posesorul licenței pentru dreptul de elaborare a proiectelor în construcții seria AMMI nr.036551 din 02 februarie 2011 în baza certificatului de urbanism nr. 02 din 29 iunie 2013 eliberat de Primăria com.

Micăuți r-nul Strășeni. În proiectul de execuție a lucrărilor este prevăzut un compartiment separat privind protecția mediului înconjurător, unde au fost indicate măsuri privind protecția mediului, ce urmau a fi întreprinse în cadrul realizării proiectului. Proiectul în cauză a fost verificat și aprobat în ordinea art. 10 și 11 a Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 de către verificatorul atestat în domeniul construcțiilor hidrotehnice certificate seria 2011 VP nr. 34 Alexandru Onici. Mai mult ca atît, conform art. 11 al. (2) al Legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție, documentația de proiect elaborată în corespundere cu normativele și standardele naționale avizată și verificată în modul stabilit la al.

(1) nu necesită avizare suplimentară în organele supravegherii de stat, respectiv și nici a Inspectoratului Ecologic de Stat. În urma verificării proiectului de execuție și obținerii avizelor necesare, a fost eliberată autorizația de construire nr. 8 din 18 octombrie 2013, care este unicul document legal ce permite inițierea și executarea lucrărilor în cauză. Terenul pe care se construiește bazinul acvatic în proporție de 80 % este înnămolit și crește stuf și această suprafață nu constituie teren agricol cu sol fertil, care să aibă destinație agricolă și care să cadă sub incidența art. 5 și art.33 Cod funciar. Pe restul suprafeței, care constituie 20% din suprafața totală, este proiectat bazinul conform extrasului din registrul bunurilor imobile avînd destinația de grădini și iarăși nu cade sub incidența art. 5 și art. 33 Cod funciar.

Stratul fertil al solului de pe suprafață se depozitează pe terenul ce-i aparține în proprietate privată. În circumstanțele date reclamanta consideră că nu a încălcat art. 33 Cod funciar. Art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător prevede expres lista obiectelor și activităților economice periculoase pentru care expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător se elaborează în mod obligatoriu la etapa de planificare și proiectare, iar astfel de proiecte mici cum ar fi executarea lucrărilor bazinelor acvatice, care nu au impact asupra mediului, nu se regăsesc în lista obiectelor și activităților economice periculoase din legea nominalizată.

Documentația de proiect pentru executarea lucrărilor bazinelor acvatice potrivit art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător și art. 23 al Legii privind protecția mediului înconjurător, nu este supusă în mod obligatoriu expertizei ecologice de stat. Stoparea lucrărilor în construcție poate avea loc doar cînd continuarea lucrărilor pune în pericol sănătatea și viața cetățenilor, însă în cazul dat astfel de riscuri lipsesc. Ca rezultat al sistării lucrărilor, reclamantei î-i sunt cauzate prejudicii enorme, deoarece se întrerupe procesul tehnologic de executare a lucrărilor de construcție deja executate, iar neexecutarea lor în continuare ar duce la anihilarea lucrărilor efectuate anterior.

Astfel, ca rezultat al acțiunilor ilegale din partea pîrîtului, Gîrbu Maria a avut de suportat un prejudiciu material de 250000 lei. Cere reclamanta anularea Hotărîrii Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 1142 din 24 iunie 2014. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, a fost respins apelul declarat de Gîrbu Maria și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015. La 07 aprilie 2016 Gîrbu Maria a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a interpretat eronat normele materiale. Astfel, atît prima instanță, cît și cea de apel la judecarea cauzei și adoptarea soluțiilor nu au ținut cont și nu au dat apreciere juridică circumstanțelor de fapt și probelor prezentate de către Gîrbu Maria și anume că la 15 iulie 2014 conform avizului expertizei ecologice de stat nr.05-5-469/1291 i s-a eliberat lui Gîrbu Maria un aviz negativ, prin care s-a invocat constatarea unor deficiențe a proiectului de execuție privind construirea „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s.Gornoe com.

Micăuți r - nul Strășeni”. Potrivit răspunsului semnat de către Șeful Inspectoratului Ecologic de Stat din 02 octombrie 2015 nr.273-6/15, Gîrbu Maria a fost informată că în urma examinării materialelor prezentate a fost eliberat avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat nr.05-5-4691/15 din 02 octombrie 2015 la proiectul de execuție „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s. Gornoie com. Micăuți r-1 Strășeni”. Drept motiv de eliberare a avizului din 02 octombrie 2015 a fost indicată examinarea repetată a documentației de proiect și corectarea insuficiențelor constatate în documentație. Recurenta însă indică că, din momentul depunerii documentației de proiect la 02 iunie 2014 la Inspectoratul Ecologic de Stat, nu s-a depus nici un act care să confirme că ar fi corectat insuficiențele constatate în documentația de proiect.

Respectiv, din 24 iunie 2014 și pînă la 02 octombrie 2015 recurenta a fost lipsită ilegal de dreptul de a construi bazinul acvatic conform proiectului de execuție legal elaborat și avizat de instituțiile competente ale statului. Conform art.4 alin.(3) al Legii privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător nr.160 din 22 iulie 2011, un act permisiv poate fi invocat și/sau aplicat doar după includerea sa în Nomenclatorul actelor permisive. În aceeași ordine de idei, alin.(3) art.13 al legii sus menționate prevede că nu se permite eliberarea unor acte permisive care nu sunt incluse în Nomenclatorul anexat la prezenta lege. Consideră că emiterea actului permisiv - avizul ecologic de stat nr.05-5- 4691/15 din 02 octombrie 2015 la proiectul de execuție „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, sat.

Gornoe com. Micăuți r-1 Strășeni” care nu este prevăzut de Nomenclatorul actelor permisive eliberate de autoritățile emitente persoanelor fizice și juridice pentru practicarea activității de întreprinzător, a fost emis de către pîrît cu intenția de a nu recunoaște ilegalitatea hotărîrii intimatului nr.1142 din 24 iunie 2014 cu privire la sistarea lucrărilor de construcție la obiectul „ Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, sat. Gornoe com. Micăuți r-nul Strășeni”. Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gîrbu Maria nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în recursul declarat Gîrbu Maria, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Gîrbu Maria ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Gîrbu Maria se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ion Druță Galina Stratulat