3ra-845/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: I. Barbacaru nr.3ra-845/16

instanța de apel: I. Cimpoi, N. Simciuc, N. Craiu

ÎNCHEIERE

29 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Gîrbu Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîrbu Maria

împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, prin

care a fost respins apelul declarat de Gîrbu Maria și menținută hotărîrea Judecătoriei

Rîșcani municipiul Chișinău din 10 noiembrie 2015

c o n s t a t ă

La 01 august 2014 Gîrbu Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului Ecologic de Stat cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin Hotărîrea Inspectoratului Ecologic de

Stat nr. 1142 din 24 iunie 2014 au fost sistate lucrările de construcție la obiectul

„Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s. Gornoe com. Micăuți r-nul

Strășeni”.

La adoptarea hotărîrii Inspectoratul Ecologic de Stat a invocat încălcarea art.

33 Cod funciar, art. 23 lit. b) al Legii privind protecția mediului înconjurător și art. 6 al

Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului înconjurător,

exprimate prin efectuarea lucrărilor de decopertare, excavare și inițierea lucrărilor de

construcție a două corpuri de apă (iazuri) în lipsa avizului pozitiv al expertizei

ecologice de stat a obiectului „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria,

s. Gornoe com. Micăuți r-nul Strășeni”.

La 03 iulie 2014 reclamanta a depus cerere prealabilă la Inspectoratul Ecologic

de Stat, prin care a solicitat anularea Hotărîrii nr. 1142 din 24 iunie 2014, însă prin

răspunsul din 31 iulie 2014 i-a fost comunicat că nu sunt temeiuri pentru anularea

acesteia.

Consideră că nu a încălcat normele art. 33 Cod funciar, art. 23 lit. b) al Legii

privind protecția mediului înconjurător și art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și

evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, deoarece lucrările de construcție a

bazinului acvatic au fost executate conform proiectului de execuție elaborat de SRL

„Nova Proiect”, care este posesorul licenței pentru dreptul de elaborare a proiectelor

în construcții seria AMMI nr.036551 din 02 februarie 2011 în baza certificatului de

urbanism nr. 02 din 29 iunie 2013 eliberat de Primăria com. Micăuți r-nul Strășeni.

În proiectul de execuție a lucrărilor este prevăzut un compartiment separat

privind protecția mediului înconjurător, unde au fost indicate măsuri privind protecția

mediului, ce urmau a fi întreprinse în cadrul realizării proiectului. Proiectul în cauză a

fost verificat și aprobat în ordinea art. 10 și 11 a Legii privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție nr. 163 din 09 iulie 2010 de către verificatorul atestat în

domeniul construcțiilor hidrotehnice certificate seria 2011 VP nr. 34 Alexandru Onici.

Mai mult ca atît, conform art. 11 al. (2) al Legii privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, documentația de proiect elaborată în corespundere cu

normativele și standardele naționale avizată și verificată în modul stabilit la al. (1) nu

necesită avizare suplimentară în organele supravegherii de stat, respectiv și nici a

Inspectoratului Ecologic de Stat.

În urma verificării proiectului de execuție și obținerii avizelor necesare, a fost

eliberată autorizația de construire nr. 8 din 18 octombrie 2013, care este unicul

document legal ce permite inițierea și executarea lucrărilor în cauză.

Terenul pe care se construiește bazinul acvatic în proporție de 80 % este

înnămolit și crește stuf și această suprafață nu constituie teren agricol cu sol fertil, care

să aibă destinație agricolă și care să cadă sub incidența art. 5 și art.33 Cod funciar.

Pe restul suprafeței, care constituie 20% din suprafața totală, este proiectat

bazinul conform extrasului din registrul bunurilor imobile avînd destinația de grădini și

iarăși nu cade sub incidența art. 5 și art. 33 Cod funciar.

Stratul fertil al solului de pe suprafață se depozitează pe terenul ce-i aparține în

proprietate privată.

În circumstanțele date reclamanta consideră că nu a încălcat art. 33 Cod

funciar.

Art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra

mediului înconjurător prevede expres lista obiectelor și activităților economice

periculoase pentru care expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului

înconjurător se elaborează în mod obligatoriu la etapa de planificare și proiectare, iar

astfel de proiecte mici cum ar fi executarea lucrărilor bazinelor acvatice, care nu au

impact asupra mediului, nu se regăsesc în lista obiectelor și activităților economice

periculoase din legea nominalizată.

Documentația de proiect pentru executarea lucrărilor bazinelor acvatice potrivit

art. 6 al Legii privind expertiza ecologică și evaluarea impactului asupra mediului

înconjurător și art. 23 al Legii privind protecția mediului înconjurător, nu este supusă

în mod obligatoriu expertizei ecologice de stat.

Stoparea lucrărilor în construcție poate avea loc doar cînd continuarea

lucrărilor pune în pericol sănătatea și viața cetățenilor, însă în cazul dat astfel de riscuri

lipsesc.

Ca rezultat al sistării lucrărilor, reclamantei î-i sunt cauzate prejudicii enorme,

deoarece se întrerupe procesul tehnologic de executare a lucrărilor de construcție deja

executate, iar neexecutarea lor în continuare ar duce la anihilarea lucrărilor efectuate

anterior. Astfel, ca rezultat al acțiunilor ilegale din partea pîrîtului, Gîrbu Maria a avut

de suportat un prejudiciu material de 250000 lei.

Cere reclamanta anularea Hotărîrii Inspectoratului Ecologic de Stat nr. 1142

din 24 iunie 2014.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, a fost respins

apelul declarat de Gîrbu Maria și menținută hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 10 noiembrie 2015.

La 07 aprilie 2016 Gîrbu Maria a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, prin care a cerut admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătorești, cu

pronunțarea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la adoptarea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia aplicată și a

interpretat eronat normele materiale.

Astfel, atît prima instanță, cît și cea de apel la judecarea cauzei și adoptarea

soluțiilor nu au ținut cont și nu au dat apreciere juridică circumstanțelor de fapt și

probelor prezentate de către Gîrbu Maria și anume că la 15 iulie 2014 conform

avizului expertizei ecologice de stat nr.05-5-469/1291 i s-a eliberat lui Gîrbu Maria un

aviz negativ, prin care s-a invocat constatarea unor deficiențe a proiectului de execuție

privind construirea „Bazin de acumulare a apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s.Gornoe

com. Micăuți r - nul Strășeni”.

Potrivit răspunsului semnat de către Șeful Inspectoratului Ecologic de Stat din

02 octombrie 2015 nr.273-6/15, Gîrbu Maria a fost informată că în urma examinării

materialelor prezentate a fost eliberat avizul pozitiv al expertizei ecologice de stat

nr.05-5-4691/15 din 02 octombrie 2015 la proiectul de execuție „Bazin de acumulare a

apei pe terenul dnei Gîrbu Maria, s. Gornoie com. Micăuți r-1 Strășeni”.

Drept motiv de eliberare a avizului din 02 octombrie 2015 a fost indicată

examinarea repetată a documentației de proiect și corectarea insuficiențelor constatate

în documentație.

Recurenta însă indică că, din momentul depunerii documentației de proiect la

02 iunie 2014 la Inspectoratul Ecologic de Stat, nu s-a depus nici un act care să

confirme că ar fi corectat insuficiențele constatate în documentația de proiect.

Respectiv, din 24 iunie 2014 și pînă la 02 octombrie 2015 recurenta a fost

lipsită ilegal de dreptul de a construi bazinul acvatic conform proiectului de execuție

legal elaborat și avizat de instituțiile competente ale statului.

Conform art.4 alin.(3) al Legii privind reglementarea prin autorizare a

activității de întreprinzător nr.160 din 22 iulie 2011, un act permisiv poate fi invocat

și/sau aplicat doar după includerea sa în Nomenclatorul actelor permisive.

În aceeași ordine de idei, alin.(3) art.13 al legii sus menționate prevede că nu se

permite eliberarea unor acte permisive care nu sunt incluse în Nomenclatorul anexat la

prezenta lege.

Consideră că emiterea actului permisiv - avizul ecologic de stat nr.05-5-

4691/15 din 02 octombrie 2015 la proiectul de execuție „Bazin de acumulare a apei pe

terenul dnei Gîrbu Maria, sat. Gornoe com. Micăuți r-1 Strășeni” care nu este prevăzut

de Nomenclatorul actelor permisive eliberate de autoritățile emitente persoanelor fizice

și juridice pentru practicarea activității de întreprinzător, a fost emis de către pîrît cu

intenția de a nu recunoaște ilegalitatea hotărîrii intimatului nr.1142 din 24 iunie 2014

cu privire la sistarea lucrărilor de construcție la obiectul „ Bazin de acumulare a apei

pe terenul dnei Gîrbu Maria, sat. Gornoe com. Micăuți r-nul Strășeni”.

Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Gîrbu Maria nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd în

recursul declarat Gîrbu Maria, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Gîrbu Maria ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e

Recursul declarat de Gîrbu Maria se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Galina Stratulat