3ra-1198/16 — contestarea actului administrativ

3ra-1198/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: S. Garștea-Bria dosarul nr. 3ra-1198/16

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc

ÎNCHEIERE

21 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu

Judecătorii: Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de Consiliul

orășenesc Sîngera,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului orășenesc Sîngera,

intervenienți accesorii Agenția Proprietății Publice și Întreprinderea Mixtă „Fim-

Construction” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la contestarea actului

administrativ și la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă

„Fim-Construction” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului

orășenesc Sîngera, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, Agenția Proprietății Publice și Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău nr. 1 cu

privire contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de Consiliul orășenesc Sîngera și menținută hotărîrea

Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 14 ianuarie 2016,

c o n s t a t ă

La 14 august 2012 Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului or. Sîngera, intervenienți

accesorii Agenția Proprietății Publice și ÎM „Fim-Construction” SRL cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia Consiliului

orășenesc Sîngera nr. 1/17 din 14 februarie 2012 „Cu privire la aprobarea terenului

aferent construcțiilor din orașul Sîngera, str. Industrială nr. 7” a fost aprobată

anularea înscrisului din Registrul bunurilor imobile privind dreptul de proprietate a

Republicii Moldova asupra terenului aferent construcțiilor nefinalizate din

or.Sîngera, str. Industrială,7 și înregistrarea dreptului de proprietate a orașului

Sîngera asupra terenului enunțat.

Menționează că în conformitate cu art. 64 din Legea nr. 436 din 28 decembrie

2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la organizarea

și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului RM nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat controlul legalității

deciziei menționate și a constatat că aceasta contravine prevederilor legislației în

vigoare.

Susține că conform art. 68 alin. (1) din Legea privind administrația publică

locală și pct. 9 subpct. 2) a) și pct. 13 lit. e) din Regulamentul enunțat, prin

notificarea nr. 325-S/12 din 16 iunie 2012, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat a solicitat Consiliului or. Sîngera abrogarea deciziei menționate, însă în

termenul prevăzut de lege nu a primit nici un răspuns.

Afirmă că la adoptarea deciziei enunțate, Consiliul orășenesc Sîngera a

ignorat prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind

terenurile proprietate publică și delimitarea lor, ale art. 15 din Codul funciar (în

redacția de pînă la 18 mai 2007), ale art. art. 38 alin. (3) și 57 alin. (1) și (2) din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998 și ale art. 321

alin.(2) din Codul civil.

Relevă că conform datelor din Registrul bunurilor imobile, cu nr. cadastral

0111222031 este înregistrat terenul cu suprafața de 7,3917 ha și patru construcții

nefinalizate, iar la 09 iunie 2005 a fost înregistrat dreptul de proprietate asupra

acestui teren după Republica Moldova.

Mai relevă că procedura de transmitere a bunurilor proprietate de stat în

proprietatea unității administrativ-teritoriale este reglementată de Legea nr. 121 din

04 mai 2007 cu privire la administrarea și deetatizarea proprietății publice și Legea

nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale.

Invocă că conform art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la administrarea

și deetatizarea proprietății publice, ține de competența Guvernului adoptarea

hotărîrilor privind trecerea bunurilor proprietate de stat dintr-un domeniu al

proprietății publice în altul sau în proprietatea unității administrativ-teritoriale, sau

din subordinea unei autorități a administrației publice centrale în subordinea unei

alte autorități a administrației publice centrale, iar conform art. 8 alin. (2) din Legea

cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, transmiterea

patrimoniului din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității

administrativ-teritoriale se face prin hotărîre a Guvernului, cu acordul consiliului

local respectiv.

Solicită anularea deciziei Consiliului or. Sîngera nr. 1/17 din 14 februarie 012

„Cu privire la aprobarea terenului aferent construcțiilor din orașul Sîngera, str.

Industrială nr. 7”.

2

La 21 mai 2013, ÎM „Fim-Construction” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului orășenesc Sîngera, intervenienți accesorii Oficiul

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Agenția Proprietății Publice și Oficiul

teritorial Chișinău nr. 1, cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin decizia Consiliului orășenesc Sîngera

nr. 1/14 din 14 februarie 2012 „Cu privire la formarea unor bunuri imobile

proprietate a orașului Sîngera” a fost aprobată trecerea din domeniul public în cel

privat al or. Sîngera cu formarea unor bunuri imobile și, anume, a terenurilor situate

în orașul Sîngera, str. Industrială,7/3 cu suprafața de 0,8633 ha, str.Industrială,7/5

cu suprafața de 0,7993 ha, str. Industrială,7/4 cu suprafața de 3,2260 ha și str.

Industrială,7/6 cu suprafața de 0,6306 ha, precum și s-a decis ca primarul or.

Sîngera să asigure efectuarea modificărilor respective în documentația de cadastru

și să înregistreze bunurile imobile formate în modul prevăzut în legislație în

Registrul bunurilor imobile, iar după înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, să

aprobe scoaterea la licitație publică a dreptului de vînzare-cumpărare la terenurile

situate în or. Sîngera, str. Industrială,7/3 cu suprafața de 0,8633 ha, str.

Industrială,7/5 cu suprafața de 0,7993 ha, str. Industrială,7/4 cu suprafața de 3,2260

ha și str. Industrială,7/6 cu suprafața de 0,6306 ha.

Consideră că, decizia enunțată este ilegală, adoptată cu încălcări grave ale

legislației în vigoare.

Menționează că SC „Fim-Construction” SRL este proprietarul construcțiilor

nefinalizate din str. Industrială,7, or. Sîngera, iar statul Republica Moldova este

proprietarul terenului aferent cu suprafața de 12,75 ha.

Susține că Consiliul or. Sîngera, în sensul dispozițiilor art. 321 din Codul

Civil, nu poate dispune de un bun, care nu-i aparține, or, în sensul legii, proprietarul

unui bun imobil are dreptul de dispoziție, folosință și posesie asupra acestuia.

Afirmă că prin decizia nr. 1/14 din 14 februarie 2012 Consiliul or. Sîngera

ilegal și abuziv și-a atribuit terenuri din proprietatea statului, în lipsa unei hotărîri de

Guvern, fapt ce contravine art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 154 din 25 februarie 1998, art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la

administrarea și deetatizarea proprietății publice și art. 8 alin. (2) din Legea cu

privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale.

Relevă că în urma verificării informației din Registrul electronic al bunurilor

imobile deținut de oficiul cadastral teritorial a fost stabilit că, contrar prevederilor

legale, dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral 0111222.031 a fost

înregistrat la 23 februarie 2012 după autoritatea publică locală în temeiul deciziei

Consiliului orășenesc Sîngera nr. 1/17 din 14 februarie 2012, precum și că terenul

aferent cu suprafața de 12,75 ha, reînregistrat tot abuziv, prin dispersare, altul decît

cel menționat în decizia nr. 1/17 din 14 februarie 2012, în alte trei terenuri destinate

3

construcției cu nr. cadastrale 0111222.059, 0111222.063 și 0111222.062 str.

Industrială,7/3,7/4 și 7/5, or. Sîngera, aceste înregistrări fiind efectuate în temeiul

deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr. 1/14 din 14 februarie 2012.

Mai relevă că SC „Fim-Construction” SRL are dreptul exclusiv de

cumpărare a terenului aferent, care aparține statului și prin acțiunile Consiliului

orășenesc Sîngera de atribuire abuzivă a dreptului de proprietate asupra terenului cu

suprafața de 12,75 ha din str. Industrială,7, or. Sîngera și divizare a acestuia se

prejudiciază grav drepturile sale legale.

Invocă că decizia Consiliului orășenesc nr. 1/14 din 14 februarie 2012 a fost

adoptată fără informarea prealabilă și în lipsa persoanelor interesate, SC „Fim-

Construction” SRL și Agenția Proprietății Publice, astfel, fiind încălcat art. 17 din

Legea privind administrația publică locală.

Mai invocă că la 28 martie 2013, SC „Fim-Construction” SRL a adresat

Consiliului orășenesc Sîngera cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea

deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr. 1/14 din 14 februarie 2012, însă nu a

primit răspuns.

Solicită anularea deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr. 1/14 din 14

februarie 2012 „Cu privire la formarea unor bunuri imobile proprietate a orașului

Sîngera” în partea trecerii din domeniul public în cel privat al or. Sîngera cu

formarea terenurilor situate în or. Sîngera, str. Industrială,7/3, 7/4, 7/5 și 7/6,

înregistrării în Registrul bunurilor imobile și aprobării scoaterii la licitație publică a

dreptului de vînzare-cumpărare la terenurile situate în or. Sîngera, str. Industrială

7/3, 7/4, 7/5 și 7/6.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 15 octombrie 2013

au fost conexate într-o singură procedură pricina civilă la cererea de chemare în

judecată a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

orășenesc Sîngera, intervenienți accesorii Agenția Proprietății Publice și ÎM „Fim-

Construction” SRL cu privire la contestarea actului administrativ, cu pricina civilă

la cererea de chemare în judecată a IM „Fim-Construction” SRL împotriva

Consiliului orășenesc Sîngera, intervenienți accesorii Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, Agenția Proprietății Publice și Oficiul cadastral teritorial

Chișinău nr. 1, cu privire la contestarea actului administrativ.

Ulterior, ÎM „Fim-Construction” SA a depus cerere de concretizare a

pretențiilor, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului orășenesc Sîngera nr.

1/14 din 14 februarie 2012 „Cu privire la formarea unor bunuri imobile proprietate a

orașului Sîngera” în partea trecerii din domeniul public în cel privat al or. Sîngera

cu formarea terenurilor situate în or. Sîngera, str. Industrială, 11, 7/4, 7/5 și 7/6,

înregistrării după administrația publică locală a bunurilor imobile situate în or.

Sîngera, str. Industrială, 11, 7/4, 7/5 și 7/6 și aprobării scoaterii la licitație publică a

4

dreptului de vînzare-cumpărare la terenurile situate în or. Sîngera, str. Industrială nr.

11, 7/4, 7/5 și 7/6.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chișinău din 14 ianuarie 2016 au

admise acțiunile și au fost anulate decizia Consiliului orășenesc Sîngera nr.1/17 din

14 februarie 2012 „Cu privire la aprobarea terenului aferent construcțiilor din orașul

Sîngera, str. Industrială nr. 7” și decizia Consiliului orășenesc Sîngera nr. 1/14 din

14 februarie 2012 „Cu privire la formarea unor bunuri imobile proprietate a orașului

Sîngera” în partea trecerii din domeniul public în cel privat al or. Sîngera cu

formarea terenurilor situate în or. Sîngera, str. Industrială, 11, cu nr.cadastral

0111222.060, or. Sîngera, str. Industrială,7/4, cu nr. cadastral 0111222.063, or.

Sîngera, str. Industrială,7/5, cu nr. cadastral 0111222.062 și or. Sîngera, str.

Industrială,7/6, cu nr. cadastral 0111222.061, înregistrării după administrația

publică locală a bunurilor imobile situate în or. Sîngera, str. Industrială, 11, 7/4, 7/5

și 7/6 și aprobării scoaterii la licitație publică a dreptului de vînzare-cumpărare la

terenurile situate în or. Sîngera, Industrială nr. 11, 7/4, 7/5 și 7/6.

Consiliul orășenesc Sîngera a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe,

prind admiterea acestuia, casarea integrală a hotărîrii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărîri cu privire la respingerea acțiunilor.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 aprilie 2016 a fost respins apelul

declarat de Consiliul orășenesc Sîngera și menținută hotărîrea primei instanțe.

Instanța de apel la emiterea deciziei a stabilit că ÎM „Fim-Construction”SRL,

în temeiul contractului de vînzare-cumpărare a obiectului patrimoniului de stat la

licitația „cu strigare” nr. 6387 din 08.10.2004, este proprietarul construcțiilor

nefinalizate din str. Industrială, 7, or. Sîngera, care sunt amplasate pe terenul cu

suprafața de 12,75 ha, cu nr. cadastral 0111222.031.

Conform certificatului eliberat la 21 februarie 2011 de OCT Chișinău nr. 1,

filiala ÎS „Cadastru”, la 09 iunie 2005 statul Republica Moldova a înregistrat în

Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de

12,75 ha, cu nr. cadastral 0111222.031, din str. Industrială,7, or. Sîngera.

Conform art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 cu privire la

administrarea și deetatizarea proprietății publice, în domeniul administrării

proprietății publice, de competența Guvernului sunt: adoptarea hotărîrilor privind

atribuirea bunurilor proprietate de stat domeniului public sau domeniului privat al

statului, privind trecerea acestora dintr-un domeniu în altul sau în proprietate

unităților administrativ-teritoriale.

Conform art. 8 alin. (2) din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire

proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, transmiterea patrimoniului

din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unității administrativ-

teritoriale se face prin hotărîre a Guvernului, cu acordul consiliului local respectiv.

5

Art. 57 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25

februarie 1998 prevede că înregistrarea transmiterii drepturilor asupra bunurilor

imobile din proprietatea statului în proprietatea unităților administrativ-teritoriale se

efectuează în baza unei hotărîri a Guvernului, adoptată conform legislației în

vigoare.

Instanța de apel a menționat că la materialele dosarului, însă, nu a fost anexată o

hotărîre a Guvernului RM cu privire la transmiterea terenului în litigiu din

proprietatea statului în proprietatea unității administrativ-teritoriale.

Prin urmare, Consiliul orășenesc Sîngera nu era în drept în lipsa hotărîrii

Guvernului RM să transmită în proprietatea or. Sîngera terenul în litigiu și să emită

decizie de modificare a datelor din Registrul bunurilor imobile.

Mai mult ca atît, Consiliul orășenesc Sîngera, prin decizia nr. 1/17 din 14

februarie 2012, în mod unilateral, a dispus radierea dreptului de proprietate al

statului asupra terenului cu nr. cadastral 0111222.031.

Or, conform art. 38 alin. (3) din Legea cadastrului bunurilor imobile, greșelile

care nu au caracter tehnic (indicarea greșită a tipului de drept, a denumirii titularului

de drepturi, componența bunului imobil, denaturarea mărimii cotelor în proprietatea

comună, a coordonatelor hotarelor, exceptînd transformarea coordonatelor punctelor

de hotar dintr-un sistem de coordonate în altul, și alte greșeli care lezează drepturile

și interesele legitime ale titularilor de drepturi sau e altor persoane) se corectează cu

consimțămîntul exprimat în scris al fiecărui titular de drepturi ale cărui interese sînt

atinse sau în temeiul hotărîrii judecătorești irevocabile.

Conform art. 9 alin. (3) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vînzare-cumpărare a pămîntului, terenurile proprietate publică

pe care sînt amplasate obiective proprietate de stat se vînd, după privatizarea

obiectivelor menționate, persoanelor fizice sau persoanelor juridice care au obținut

dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate pe aceste terenuri.

Conform datelor din Registrul bunurilor imobile la situația din 20 iunie 2005,

bunul imobil - construcțiile nefinalizate din str. Industrială 7, or. Sîngera, cu nr.

cadastrale 0111222.031.01, 0111222.031.02, 0111222.031.03 și 11222.031.04

aparțin ÎM „Fim-Construction” SRL în temeiul contractului de vînzzare-cumpărare

a obiectului patrimoniului de stat la licitația „cu strigare” nr .6387 din 08 octombrie

2004.

Conform art. 17 alin. alin. (l)-(4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală.

Instanța de apel a menționat că actele pricinii denotă faptul că ÎM „Fim-

Construction” SRL, avînd dreptul exclusiv de cumpărare a terenului aferent

construcțiilor sale, care aparține cu drept de proprietate statului Republica Moldova

și fiind persoană interesată, nu a asistat la ședința Consiliului orășenesc Sîngera, la

6

care a fost adoptată decizia nr. 1/14 din 14 februarie 2012, contrar prevederilor art.

17 alin. alin. (l)-(4) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația

publică locală.

În astfel de împrejurări, instanța de apel a considerat că prima instanță

temeinic și legal a admis acțiunile.

La data de 20 iunie 2016, în termenul prevăzut de lege, Consiliu orășenesc

Sîngera a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea

lui, casarea hotărîrilor judecătorești și emiterea unei noi hotărîri prin care a respinge

acțiunile.

În motivarea recursului recurentul a indicat că circumstanțelor pentru

soluționarea pricinii care nu au fost constatate și elucidate pe deplin, fiind apreciat

eronat că terenul vizat face parte din terenurile proprietate publică a statului,

deoarece chiar și conform art. 5 alin. (3) lit. a) al Legii privind terenurile proprietate

publică și delimitarea lor (nr. 91-XVI din 05.04.2007), aceste terenuri (aferente

construcțiilor nefinalizate - private) fac parte din domeniul privat al orașului

Sîngera, deoarece la data intrării în vigoare a acestei norme acest teren de fapt și de

jure deja era aferent construcției nefinalizate - proprietate privată. Din care cauză

este ilegală și neîntemeiată pretenția la necesitatea unei hotărîri de Guvern privitor

la transmiterea acestui teren din proprietatea statului în proprietatea unității

administrativ-teritoriale - orașul Sîngera, fapt ce demonstrează interpretarea eronată

a legii.

Susține că circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, pe care

prima instanță le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și

suficiente. Astfel, în partea ce ține de momentul înscrierii la 09.06.2005 a dreptului

de proprietate a Republicii Moldova asupra terenului aferent cu suprafața de 12.75

ha, invocă că în conformitate cu prevederile art. 2 al Codului Funciar al Republicii

Moldova „toate terenurile, indiferent de destinație și de proprietate, constituie

fondul funciar al Republicii Moldova”. Or, la înregistrarea dreptului de proprietate

asupra construcțiilor nefinalizate al IM „Fim-Construction” SRL, nu a fost prezentat

careva act ce ar indica proprietarul terenului aferent construcțiilor vizate și ca

urmare de către registratorul OCT Chișinău a fost înscris dreptul Republicii

Moldova asupra acestui teren. Pe cînd, Legea cadastrului bunurilor imobile, în art.

26. alin. (4) stipulează: „în cazul înregistrării drepturilor asupra unui bun imobil

care aparține Republicii Moldova sau unei unități administrativ-teritoriale a ei, în

numele lor acționează autoritățile publice autorizate, iar în dosarul cadastral ținut de

OCT în 2005 se observă absența căruiva act emis de autorități publice, inclusiv

Guvern, asupra terenului.

La fel, susține că concluziile primei instanțe, expuse în hotărîre, sînt în

contradicție cu circumstanțele pricinii. Astfel, menționează că instanța de fond

7

expune prevederile art. 8 alin. 2 al Legii nr. 523 din 16.07.1999 cu privire la

proprietatea publică a unităților administrative teritoriale, unde transmiterea

patrimoniului din proprietatea publica a statului in proprietatea publica a unității

administrative teritoriale se face prin hotarîre a Guvernului.

Instanța de fond, făcînd trimitere la art. 57 alin. (2) al Legii cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998, expune lipsa unei hotărîri a Guvernului

cu privire la transmiterea terenului, aflat în litigiu, către Administrația Publică

Locală a or. Sîngera.

Însă, pe parcursul examinării acțiunii în fond reprezentantul statutului

Republicii Moldova - reprezentantul Agenția proprietății Publice, avînd calitatea de

intervenient accesoriu, nu a prezentat nici o probă pertinentă care ar fi demonstrat

dreptul de proprietate a terenului, asupra căruia se invocă proprietatea statutului.

Fiind ignorate totalmente prevederile art. 8 al Legii nr. 91-XVI din 05.04.2007

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor.

Pe cînd reprezentantul pîrîtului, în instanța de fond, a prezentat atît harta

amplasării terenurilor în tot masivul din care face parte și terenul aflat în litigiu, cît

și extrasele din Registrul bunurilor imobile, unde la fiecare bun în parte era

înregistrat dreptul de proprietate Republica Moldova, și contractele de vînzare

cumpărare, însoțite de avizul Agenția Proprietății Publice, Agenția de Privatizare

sau Departamentul Privatizării, probe, care au rămas neexaminate de instanțele

inferioare de judecată și nici elucidate în hotărîri.

La fel susține recurentul că normele de drept material sau normele de drept

procedural au fost încălcate sau aplicate eronat. Instanței de fond a ignorat poziția

autorităților administrației publice locale, probele și argumentele aduse de acesta,

totodată fiind absentă în hotărîre și enumerarea lor cu descriere.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Consiliul orășenesc Sîngera nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

8

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Consiliul orășenesc Sîngera ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Consiliul orășenesc Sîngera se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

Judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

9