2ra-1662/22 — încasarea cheluielilor

2ra-1662/22 — încasarea cheluielilor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1662/22

2-21101953-01-2ra-23112022

Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul Central (jud. L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco)

DECIZIE

15 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Consiliul s. Roșu și Primăria s. Roșu, raionul

Cahul, reprezentați de avocatul Vasile Șoitu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Vasile

împotriva Consiliul s. Roșu, Primarului s. Roșu și Primăriei s. Roșu, raionul Cahul

cu privire la încasarea cheltuielilor legate de restabilirea și întărirea digului,

împotriva deciziei din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Cahul,

c o n s t a t ă:

La 07 iulie 2021 Sorochin Vasili a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Primăriei și Consiliului s. Roșu r. Cahul, primarului s. Roșu r. Cahul

privind încasarea cheltuielilor legate de restabilirea și întărirea digului.

În motivarea acțiunii a indicat că, la data de 19 octombrie 2012 între Primăria

satului Roșu, în persoana primarului Furtună Grigore, în calitate de arendator și

Sorochin Vasili, în calitate de arendaș, a fost încheiat contractul de arendă a

construcțiilor hidrotehnice ale iazului nr. l/A din 19 octombrie 2012. Potrivit pct.1

al contractului de arendă, arendatorul a atribuit, iar arendașul a preluat în arendă

construcțiile hidrotehnice ale iazului cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 4,48

ha, situat în zona de frontieră în imediata apropriere de r. Prut, inclusiv 01 construcție

hidrotehnică sub apă cu suprafața de 13766,3 m.p., 02 construcție hidrotehnică cu

suprafața de 2815,3 m.p., 03 construcție hidrotehnică cu suprafața de 2871,9 m.p.,

04 construcție hidrotehnică cu suprafața de 3168,8 m.p., 05 construcție hidrotehnică

cu suprafața de 1618,8 m.p., 06 construcție hidrotehnică cu suprafața de 12911,3

m.p. Termenul contractului de arendă, potrivit pct.2 al contractului, constituie 20

ani, de la data de 19 octombrie 2012 până la data de 19 octombrie 2032.

Conform pct.5 al contractului de arendă, pentru exploatarea construcțiilor

hidrotehnice arendate ale iazului, arendașul achită, cel mult până la data de 15 august

a fiecărui an, o plată anuală în sumă de 10 140,68 de lei.

1

La 07 august 2020 Comisia situații excepționale a primăriei s. Roșu a întocmit

un act potrivit căruia, în legătură cu scăderea nivelului apei în r. Prut, a fost verificată

starea digului bazinului acvatic care a fost rupt în urma calamităților naturale, ploilor

abundente ce au avut loc cu o lună în urmă. A fost măsurată ruptura digului produsă

în urma calamităților naturale, ploilor abundente și ridicarea nivelului apei în r. Prut

și s-a ajuns la concluzia asupra necesității restabilirii rupturii în cauză și întărirea

digului pe o porțiune de 50 m.

Reclamantul a afirmat că, prin raportul de expertiză merceologică nr. 170321

VI din 31 martie 2021 întocmit de către expertul din cadrul Agenției de Expertiză și

Evaluare „Proexpert Sud”, valoarea investiției în producerea lucrărilor de construcții

capitale și consolidare a dambei la momentul expertizei constituie suma de 259

209,93 de lei, cheltuieli care au fost efectuate din contul arendașului Sorochin Vasili.

Reclamantul a susținut că, în adresa Primăriei și Consiliului satului Roșu a fost

expediată o cerere prealabilă prin care s-au adus la cunoștință circumstanțele faptice

enunțate anterior precum și s-a solicitat achitarea cheltuielilor în sumă de 259 209,93

de lei legate de lucrările de restabilire a rupturii și de întărire a digului suportate de

către arendașul Sorochin Vasili. Reclamantul a afirmat că, prin răspunsul nr. 155 din

20 mai 2021 la cererea prealabilă privind achitarea benevolă a cheltuielilor de

restabilire și întărire a digului, Primăria și Consiliul satului Roșu au refuzat achitarea

acestor cheltuieli.

Invocând prevederile art. 1288 alin. (1), (2), art. 1312 din Codul civil, art. 11

alin. (1), (2), (4) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 a relatat că potrivit

pct. 8 lit. d) al contractului de arendă a construcțiilor hidrotehnice ale iazului nr. 1/A

din 19 octombrie 2012: „arendatorul este obligat să direcționeze mijloacele

financiare acumulate din arendă, în primul rând, la reparația construcțiilor

hidrotehnice si consolidarea malurilor”. Astfel, din conținutul acestei clauze

contractuale rezultă faptul că ține de sarcina arendatorului efectuarea lucrărilor de

restabilire/reparare și întărire a digului iazului dat în arendă, respectiv, arendatorul

urma să suporte cheltuielile legate de aceste lucrări. În pofida acestui fapt,

cheltuielile în sumă de 259 209,93 de lei, legate de lucrările de restabilire a rupturii

și de întărire a digului au fost suportate de către arendașul Sorochin Vasili, iar dat

fiind faptul că obligația de efectuare a lucrărilor în cauză nu ține de sarcina

arendașului, se consideră îndreptățiți de a solicita încasarea lor de la arendatorul

Primăria satului Roșu.

A menționat reclamantul că, în răspunsul la cererea prealabilă oferit de către

Primăria și Consiliul satului Roșu s-a invocat faptul că în anul 2020 arendașul

Sorochin Vasili a fost scutit de plata anuală de arendă prin decizia consiliului local

nr. 06/10 din 24 noiembrie 2020. La caz, într-adevăr prin decizia Consiliului satului

Roșu nr. 06/10 din 24 noiembrie 2020 s-a decis scutirea arendașului Sorochin Vasili

de la plata de arendă a construcției hidrotehnice a iazului cu nr. cadastral XXXXX

pentru anul 2020 în sumă de 10 140 lei din motivul prejudiciului cauzat de

calamitatea naturală în contul luării măsurilor de restabilire a digului de către

arendaș.

A indicat că scutirea în cauză a fost efectuată după ce arendașul Sorochin Vasili

a achitat plata pentru arendă, fapt confirmat prin ordinul de încasare a numerarului

nr. NVPF-c100 din 28 iulie 2020, or așa cum prevede Capitolul III, pct. 5 al

2

contractului de arendă, pentru exploatarea construcțiilor hidrotehnice arendate ale

iazului, arendașul achită, cel puțin până la data de 15 august al fiecărui an, o plată

anuală, stabilită în sumă de 10 140,68 de lei.

A solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, încasarea din contul

Primăriei și a Consiliului satului Roșu în beneficiul lui Sorochin Vasili a cheltuielilor

suportate în legătură cu lucrările de restabilire a rupturii și întărire a digului, în sumă

de 259 209,93 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a

respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin

Vasili împotriva Primăriei și Consiliului s. Roșu r. Cahul, primarului s. Roșu r. Cahul

privind încasarea cheltuielilor legale de restabilire și întărire a digului.

Prin decizia din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Cahul, s-a admis apelul declarat

de Sorochin Vasili, reprezentat de avocatul stagiar Gricenco Dana în interesele

apelantului și s-a casat hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul

Central și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a admis parțial cererea de

chemare în judecată depusă de Sorochin Vasili; s-a încasat în mod solidar din contul

Primăriei s. Roșu și Consiliului s. Roșu în beneficiul lui Sorochin Vasili suma de

249 069, 25 de lei cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu restabilirea rupturii

și întărirea digului și cheltuielile de judecată în sumă de 7 776,29 de lei cu titlu de

taxă de stat achitată la înaintarea acțiunii și suma de 4 333 de lei, cu titlu de taxă de

stat achitată la înaintarea apelului.

În partea încasării din contul Primăriei s. Roșu și Consiliului s. Roșu a sumei

de 10 140,68 de lei acțiunea s-a respins ca nefondată.

S-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului Sorochin Vasili împotriva

Primarului s. Roșu, Savilencu Nicolae.

La 18 octombrie 2022, Consiliul s. Roșu și Primăria s. Roșu, raionul Cahul,

reprezentați de avocatul Vasile Șoitu, au depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și

material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

Copia recursului declarat, prin scrisoarea datată cu 23 noiembrie 2022 (Vol.VII,

f.d. 24) a fost expediată în adresa intimaților și a fost recepționată la 28 noiembrie

2022, conform avizelor de recepție.

La data de 21 decembrie 2022, prin intermediul poștei terestre, Sorochin Vasili

a depus referință la cererea de recurs, exprimând poziția în favoarea considerării

recursului inadmisibil.

Alte referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de procedură

civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

3

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 14 iulie 2022, iar cererea de recurs a

fost depusă la 18 octombrie 2022.

Materialele cauzei atestă expedierea prin scrisoarea datată cu 12 august 2022 a

copiei deciziei integrale a instanței de apel către participanții la proces (Vol.I,

f.d.215). Din avizele de recepție se distinge că, Primăriei s. Roșu și Consiliului s.

Roșu i-a fost adusă la cunoștință decizia motivată la 19 august 2022 și

reprezentantului recurenților, avocatul Vasile Șoitu, la 05 septembrie 2022.

Astfel, recursul este declarat în termen.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Prin încheierea din 25 ianuarie 2023 a Curții Supreme de Justiție completul din

3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestuia în fond de

un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor

invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și

procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus judecății, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Consiliul s. Roșu și Primăria s. Roșu, raionul Cahul,

reprezentați de avocatul Vasile Șoitu, va casa decizia instanței de apel și va menține

hotărârea primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Din perspectiva prevederilor art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

În sensul art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pornind de la faptul că în sistemul legislației noastre procesuale, instanța de

judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul acestui în

sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către partea reclamantă,

subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a verifica dacă la caz a fost

4

îndeplinită condiția unei examinări efective și a oferit un răspuns specific și explicit

mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și

argumentele înaintate (a se vedea, în contrast, Lebedinschi vs Moldova, 16 iunie

2015, parag. 31, 35 – 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016, parag. 29 – 31).

Inițial, Colegiul reține că pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a

administra noi dovezi, va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

În data de 19 octombrie 2012 între Primăria satului Roșu, în persoana

primarului Furtună Grigore, în calitate de arendator, și Sorochin Vasili, în calitate

de arendaș, a fost încheiat contractul de arendă a construcțiilor hidrotehnice ale

iazului cu nr. cadastral XXXXX, suprafața de 4,48 ha situat în zona de frontieră în

imediata apropiere de r. Prut, pe un termen de 20 ani, inclusiv 01 construcție

hidrotehnică (sub apă) cu suprafața de 13 766,3 m.p., 02 construcție hidrotehnică cu

suprafața de 2815,3 m.p., 03 construcție hidrotehnică cu suprafața de 2871,9 m.p.,

04 construcție hidrotehnică cu suprafața de 3168,8 m.p., 05 construcție hidrotehnică

cu suprafața de 1618,8 m.p., 06 construcție hidrotehnică cu suprafața de 12911,3

m.p.. La fel, potrivit pct.5 al contractului de arendă, pentru exploatarea construcțiilor

hidrotehnice arendate ale iazului, arendașul achită, cel mult până la data de 15 august

a fiecărui an, o plată anuală în sumă de 10 140,68 de lei (f.d.22 verso – 24, vol.I).

La 07 august 2020 Comisia situații excepționale a primăriei s. Roșu a întocmit

un act potrivit căruia, în legătură cu scăderea nivelului apei în r. Prut, a fost verificată

starea digului bazinului acvatic care a fost rupt în urma calamităților naturale, ploilor

abundente care au avut loc cu o lună în urmă. A fost măsurată ruptura digului

produsă în urma calamităților naturale, ploilor abundente și ridicarea nivelului apei

în r. Prut și sa ajuns la concluzia asupra necesității restabilirii rupturii în cauză și

întărirea digului pe o porțiune de 50 m (f.d.9 verso, vol.I).

Ulterior în baza actului menționat la data de 24 noiembrie 2020 a fost emisă

decizia nr. 06/10 „cu privire la examinarea cererii cet. Sorochin Vasile” prin carea

s-a decis: „1. Se scutește de la plata de arendă a construcției hidrotehnice a iazului

cu nr. cadastral XXXXX pentru anul 2020 cu suma de 10 140 lei cet. Sorochin Vasile

din motivul prejudiciului cauzat de calamitatea naturală, în contul luării măsurilor

de restabilire a digului de către arendaș. Se propune arendașului pe viitor să asigure

bunul imobil arendat de calamități naturale” (f.d.22, vol.I).

Ulterior la cererea verbală a lui Sorochin Vasili privind efectuarea expertizei

privind determinarea valorii investiției în consolidarea digului iazului din preajma

râului Prut, la 31 martie 2021 a fost efectuată expertiza dată și potrivit raportului de

expertiză merceologică nr. 170321 VI din 31 martie 2021 întocmit de către expertul

din cadrul Agenției de Expertiză și Evaluare „Proexpert Sud”, valoarea investiției în

producerea lucrărilor de construcții capitale și consolidare a dambei la momentul

expertizei constituie 259 209,93 de lei (f.d.10-21,vol.I).

Astfel, în urma efectuării acestui raport de expertiză reclamantul a depus cerere

prealabilă solicitând încasarea/achitarea benevolă în beneficiul său a cheltuielilor

suportate în legătură cu lucrările de restabilire a rupturii și întărire a digului în sumă

de 259 209,93 lei (f.d.34, vol.I).

Prin răspunsul nr. 155 din 20 mai 2021 la cererea prealabilă privind achitarea

benevolă a cheltuielilor de restabilire și întărire a digului nr. 123 din 07 mai 2021

reclamantul a fost informat că conform raportului de expertiză întocmit de expert,

5

valoarea cheltuielilor de restabilire prevalează cu mult acumulările din plățile de

arendă de pe acest an. Mai ales că în anul 2020 arendașul Sorochin Vasili a fost scutit

de plata anuală de arendă prin decizia consiliului local nr. 06/10 din 24 noiembrie

2020 și pentru o justificare a cheltuielilor de restabilire a digului trebuie să prezinte

devizul de cheltuieli privind reparația digului, contractul cu executorul lucrărilor

efectuate sau alt document privind cheltuielile suportate în calitate de arendator al

iazului (f.d.35, vol. I).

Prin cererea de chemare în judecată depusă de către Sorochin Vasili împotriva

Consiliul s. Roșu, Primarului s. Roșu și Primăriei s. Roșu, raionul Cahul, s-a solicitat

încasarea cheltuielilor suportate în legătură cu lucrările de restabilire a rupturii și

întărire a digului, în sumă de 259 209,93 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, judecând cauza civilă în fond, prin hotărârea din 26 noiembrie

2021, a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Sorochin Vasili împotriva Primăriei și Consiliului s. Roșu r. Cahul, primarului s.

Roșu r. Cahul privind încasarea cheltuielilor legale de restabilire și întărire a digului

(f.d.109, 113-122, vol.I).

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate cu apel,

prin decizia din 14 iulie 2022, a admis apelul declarat de Sorochin Vasili, reprezentat

de avocatul stagiar Gricenco Dana și a casat hotărârea din 26 noiembrie 2021 a

Judecătoriei Cahul, sediul Central și a pronunțat o nouă hotărâre prin care a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Vasili; a încasat în mod

solidar din contul Primăriei s. Roșu și Consiliului s. Roșu în beneficiul lui Sorochin

Vasili suma de 249 069, 25 de lei cu titlu de cheltuieli suportate în legătură cu

restabilirea rupturii și întărirea digului și cheltuielile de judecată în sumă de 7 776,29

de lei cu titlu de taxă de stat achitată la înaintarea acțiunii și suma de 4 333 de lei,

cu titlu de taxă de stat achitată la înaintarea apelului.

În partea încasării din contul Primăriei s. Roșu și Consiliului s. Roșu a sumei

de 10 140,68 de lei acțiunea s-a respins ca nefondată.

S-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului Sorochin Vasili împotriva

Primarului s. Roșu, Savilencu Nicolae (f.d.198, 201-210, vol.I).

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție va casa decizia instanței de apel și va menține hotărârea primei instanțe,

din motivele ce succed.

Conform art. 1288 alin. (1), alin. (2) Cod civil, prin contractul de arendă, o parte

(arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte

bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă

să efectueze plata de arendă. În sensul prezentului capitol prin bunuri agricole se

înțeleg mijloace fixe (terenuri cu destinație agricolă, inclusiv din intravilanul

localităților, și ale fondului de rezervă, mașini, utilaje și instalații destinate lucrărilor

agricole, construcții, inclusiv construcții hidrotehnice, platforme și spații de

depozitare destinate păstrării producției agricole, cu terenurile aferente acestora,

animale care se folosesc în procesul agricol) și, după caz, mijloace circulante.

În contextul art. 1312 Cod civil, arendatorul este obligat să efectueze reparația

capitală a bunurilor agricole date în arendă, altele decît terenurile, în cazul în care

contractul nu prevede altfel. Nerespectarea de către arendator a obligației prevăzute

6

la alin.(1) acordă arendașului dreptul de a efectua reparația capitală din cont propriu

și de a trece cheltuielile suportate în contul plății pentru arenda bunurilor agricole.

Totodată, art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011

prevede că, autoritățile administrației publice locale au următoarele atribuții întrețin

și gestionează corpurile de apă de suprafață, zonele și fîșiile de protecție a apelor

aflate în gestiune, conform art.50 alin.(4).

Art. 50 alin. (4) din aceeași Lege, autoritățile administrației publice locale, alți

posesori privați sânt responsabili de întreținerea corpurilor de apă de suprafață, a

zonelor și a fâșiilor de protecție, precum și a construcțiilor hidrotehnice aflate în

gestiunea lor.

Totoată conform pct 8 din contractul de arendă s-a stabilit că, arendatorul este

obligat să direcționeze mijloacele financiare acumulate din arendă, în primul rând,

la reparația construcțiilor hidrotehnice si consolidarea malurilor.

Prin prisma criticilor aduse în recursul declarat, Colegiul apreciază ca fiind

corectă soluția primei instanțe de respingere a acțiunii înaintate, în condițiile în care

prima instanță a reținut că, reclamantul nu a prezentat probe care să confirme

lucrările indicate în raportul de expertiză ca fiind efectuate de către acesta, și

afirmațiile precum că acesta ar fi efectuat careva lucrări în scopul restabilirii și

întăririi digului, au rămas doar afirmații, nefiind susținute de probe materiale.

La fel, prima instanță a indicat despre existența la materialele cauzei a

raportului de expertiză merceologică nr. 170321 VI din 31 martie 2021 întocmit de

către expertul din cadrul Agenției de Expertiză și Evaluare „Proexpert Sud”, unde

este indicat că valoarea investiției în producerea lucrărilor de construcții capitale și

consolidare a dambei la momentul expertizei constituie 259 209,93 lei și nu faptul

că aceasta este suma care de facto a fost cheltuită de reclamant la restabilirea digului

(f.d.10-21).

Însă, totodată, prima instanța a constatat că, referitor la probele care să confirme

lucrul efectuat și referitor la lucrările efectuate de facto din devizul local,

reclamantul a explicat că, „Proiect pentru refacerea dambei nu a făcut, a refăcut

damba așa cum a considerat că ar fi bine. Ca materiale a folosit pietre, pământ, asfalt

folosit, gresie deteriorată. Document care confirmă ce materiale și ce cantitate a

folosit nu are. Damba a început să o repare în noiembrie 2020 a terminat reparația în

martie – aprilie 2021. Careva documente pentru repararea dambei de la primărie nu

are. Cu o săptămână înainte de 31 martie 2021 s-a adresat pentru expertiză.

Fotografiile anexate la materialele cauzei sunt făcute de expert. Cu expertul nu au

stabilit suma. Suma de 259 209,93 lei este valoarea lucrului și a materialelor pentru

restabilirea dambei. Expertului nu i-a prezentat careva cheltuieli, suma era mai mare,

dar s-a limitat la ce a spus expertul. Nu a depus cerere în scris la expert. Lucrările

indicate în expertiză le-a făcut, a pus piatră cu pământ, compactare a fost cu aparat

de mână, diriginte de șantier era un meșter care lucra. Din cei care au efectuat

lucrările nu este nimeni specialist în domeniu”.

La acest capitol, Colegiul apreciază ca fiind relevante argumentele recurentului

precum că, lipsesc actele confirmative pentru justificarea cheltuielilor de restabilire

a digului unde se impune a fi prezentat devizul de cheltuieli privind reparația digului,

proiect, contractul cu executorul lucrărilor efectuate, facturi fiscale, acte de achiziție

sau alte documente privind cheltuielile suportate de reclamant, acte din care s-ar

7

putea stabili într-un mod oarecare cuantumul cheltuielilor suportate de acesta la

restabilirea digului.

De altfel, efectuarea unor lucrări de genul celor menționate în cererea de

chemare în judecată se face după anumite normative, proceduri, cu aplicarea unor

materiale care să garanteze o anumită durabilitate în timp a construcției, în așa mod

ca nu orice viitură să deterioreze repetat lucrările petrecute. Instanța mai denotă că

de către reclamant nu a fost demonstrat că pretinsa reparație a digului rupt reprezintă

o reparație cu caracter capital și aceasta urmează a fi efectuată de către arendator.

În ceea ce vizează raportul de expertiză nr.170321 VI din 31 martie 2021,

Colegiul relevă că, prima instanță justificat a conchis că, este unul ce ridică

suficiente dubii serioase pentru a fi pus la baza admiterii pretențiilor înaintate.

În consecință, instanță de recurs apreciază ca fiind corectă soluția primei

instanțe, care prin hotărârea din 26 noiembrie 2021, a respins ca fiind neîntemeiată

cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Vasili împotriva Primăriei și

Consiliului s. Roșu r. Cahul, primarului s. Roșu r. Cahul privind încasarea

cheltuielilor legale de restabilire și întărire a digului (f.d.109, 113-122, vol.I), or,

instanța de apel eronat a constatat că existența raportului de expertiză merceologică

nr.170321 VI din 31 martie 2021 ar demonstra temeinicia acțiunii.

Colegiul accentuează că, în cadrul judecării cauzei civile, prima instanță a creat

participanților la proces condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea

drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților

dreptului la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art. 6§1 CEDO.

La caz, alegațiile recurentului esențiale examinării corecte a litigiului și

motivării soluției, au fost apreciate în raport cu normele de drept aplicabile litigiului

dedus judecății corelate cu circumstanțele cauzei și suportul probatoriu prezentat în

acest sens.

Curtea Europeană, cu referire la art. 6§1 CEDO, amintește că, potrivit

jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să

indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează.

Implicit, instanța de recurs a punctat doar motivele decisive pentru soluționarea

prezentei cauze, ceea ce este admisibil prin prisma jurisprudenței CtEDO (a se vedea

cauza García Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira

Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84).

Coroborând circumstanțele ce preced, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va

casa decizia instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art.442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. f), alin.(3)

Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Consiliul s. Roșu și Primăria s. Roșu, raionul

Cahul, reprezentați de avocatul Vasile Șoitu.

Se casează decizia din 14 iulie 2022 a Curții de Apel Cahul și se menține

hotărârea din 26 noiembrie 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Sorochin Vasile împotriva Consiliul s.

8

Roșu, Primarului s. Roșu și Primăriei s. Roșu, raionul Cahul cu privire la încasarea

cheltuielilor legate de restabilirea și întărirea digului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Galina Stratulat

9