2ra-760/22 — Exproprierea pe cauză de utilitate publică

Dosarul nr. 2ra–760/22

2-11015863-01-2ra-26052022

Prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul central), (jud. M. Bușuleac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, T. Berdilă, I. Dănăilă)

Î N C H E I E R E

13 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Agenția Relații Funciare și

Cadastru și de Ministerul Finanțelor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Relații

Funciare și Cadastru împotriva lui Roșu Ivan, intervenienți accesorii Centrul pentru

drepturile omului, Ministerul Economiei și Ministerului Finanțelor cu privire la

exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică și interes național,

împotriva deciziei din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care au

fost respinse cererile de apel depuse de Agenția Relații Funciare și Cadastru și de

Ministerul Finanțelor și menținută hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Cahul (sediul central),

con st ată:

La 06 decembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Roșu Ivan solicitând exproprierea terenului

agricol cu suprafața de 0,6727 ha cu numărul cadastral XXXXXX, deținut în dreptul

de proprietate privată lui Roșu Ivan în folosul statului cu restituirea plății

cuantumului despăgubirii, restituirea în sumă de 42 612,91 de lei din contul

bugetului de stat.

În argumentarea acțiunii civile a invocat că, în conformitate cu Legea nr. 176

-XVI din 10.06.2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes

național terenul agricol, care aparține lui Roșu Ivan în proprietate privată cu nr.

cadastral XXXXXX cu suprafața totală de 0,6727 ha, amplasat în satul Giurgiulești

raionul Cahul, este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes

național pentru construcția Portului International Liber Giurgiulești.

În conformitatea Hotărârii Guvernului nr.186 din 09.03.2009 cu privire la unele

măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional Liber Giurgiulești,

Agenția Relații Funciare și Cadastru este împuternicită să asigure prin intermediul

întreprinderilor subordonate realizarea prevederilor Legii nr.176, precum și

asigurarea controlului comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor expropriaților la

propuneri de expropriere, aprobat prin Hotărârea sus menționată.

1

În bază art.9 al Legii nr. 488-XVI din 08.07.1999 și conform Hotărârii

Guvernului nr.186 din 09.03.2009, Agenția prin scrisoarea nr.36-01-08/1666 din

18.08.2010 a prezentat oferta de exproprie a terenului agricol privat cu număr

cadastral XXXXXX cu suprafața totală de 0,6727 ha la prețul de despăgubire

calculat în suma de 42 612,91 de lei determinat în conformitate cu prevederile

legislației vigoare.

Conform art. 17 alin. (l) din Legea nr. 1308-XIII din 25.07.1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, compensarea pierderilor

cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc conform prețului de piață al

acestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat conform tarifelor prevăzute

la poziția a II-a din anexă.

În conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 448-XIV din 08.07.1999,

expropriatul a depus întâmpinare împotriva ofertelor de expropriere în formă scrisă,

însă Roșu Ivan nu a acceptat oferta.

În cadrul ședinței, expropriatul a solicitat alocarea unui alt teren agricol

echivalent amplasat în municipiul Chișinău, astfel, părțile au ajuns la un acord

comun, că pentru a lua o decizie asupra subiectului este necesară o examinare

suplimentară și consultarea cu Guvernul privind posibilitatea oferirii unui alt teren

agricol.

În baza art. 9 al Legii nr. 488 exproprierii pentru cauză de utilitate publică în

urma consultărilor cu organele administrației publice, Comisia nu a fost acceptat

întâmpinarea expropriatului nr. 36/01-08/2280 din 01 noiembrie 2010 și prin oferta

repetată nr. 36-01-08/1038 din 06 iunie 2011 privind expropriere a terenului agricol

proprietatea privată s-a propus în schimb la discreția expropriatului, un alt teren

echivalent din cele existente, proprietate a statului: Sadova r-nul Călărași, Sculeni r-

nul Ungheni, Plopi r-nul Cantemir, Cairaclia r-nul Taraclia.

Întâmpinarea parvenită la 15 iulie 2011, prevede dezacordul total a ofertei, iar

alte propuneri scrise de titularul obiectului exproprierii nu au fost parvenite.

Astfel, potrivit procesului - verbal nr. 5 din 26 iulie 2011, s-a constat că nu s-a

ajuns la un acord comun cu proprietarul obiectului exproprierii și actele au fost

expediate Agenției Relații Funciare și Cadastru pentru soluționarea exproprierii prin

intermediul instanței de judecată.

Conform art. 13 al Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în cazul

în care părțile nu ajung la un acord asupra exproprierii în modul stabilit la art. 9-12,

exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu poate fi făcută decât prin hotărâre

judecătorească cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Conducându-se de normele materiale în corespundere cu art. 13-14 al Legii

exproprierii pentru cauză de utilitate publică, art. 17 Legii privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului și art. 337, art. 694 din Codul civil, în

instanță a solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6727 ha cu

numărul cadastral XXXXXX, cu dreptul de proprietate privată a Roșu Ivan în folosul

Statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma de 42 612,91 de lei

din contul bugetului de stat.

Prin hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central) a fost

admisă acțiunea înaintată de Agenția Relații Funciare și Cadastru împotriva lui Roșu

Ivan, intervenienți accesorii Centrul pentru drepturile omului și Ministerul

2

Finanțelor cu privire la exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes

național.

A fost expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu suprafața de 0,6727 ha cu nr. cadastral XXXXXX

proprietate a lui Roșu Ivan, cu încasarea în folosul lui Roșu Ivan din bugetul de stat

a sumei de 302 715 de lei.

A fost încasată din bugetul de stat în folosul lui Roșu Ivan, cu titlu de cheltuieli

de judecată, suma de 1 550 de lei.

Prin decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse

cererile de apel depuse de Agenția Relații Funciare și Cadastru și de Ministerul

Finanțelor și menținută hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul

central).

Pentru a hotărî astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile lor

că, nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, cu excepția cazului pentru cauză

de utilitate publică cu o dreaptă și prealabilă despăgubire. Astfel, reținând cauza de

utilitate publică - construcția Portului International Liber Giurgiulești, instanțele au

considerat întemeiată solicitarea de expropriere, însă suma propusă de Agenția

Relații Funciare și Cadastru nu constituie o dreaptă și echitabilă despăgubire.

Reieșind din faptul că Agenția Relații Funciare și Cadastru nu a întreprins măsurile

de rigoare, expertiza judiciară ordonată de instanța de judecată nu a fost efectuată,

iar terenul supus exproprierii nu a fost evaluat.

În lipsa altor probe, instanțele ierarhic inferioare au recurs la practica unificată

în cazurile de expropriere din UAT Giurgiulești și au aplicat coeficientul în mărime

de 4 500 lei pentru o unitate, considerând că acordarea unei compensații mai mici ar

fi una discriminatorie față de pârâtul Roșu Ivan.

La 01 martie 2022 (prin oficiul poștal), Agenția Relații Funciare și Cadastru a

contestat cu recurs decizia din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând

casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea să fie admisă în modul formulat.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicat și a interpretat în mod eronat legea.

La 07 martie 2022, Ministerul Finanțelor a contestat cu recurs decizia din 09

decembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în

modul formulat.

În motivarea recursului a invocat faptul că la emiterea deciziei instanța de apel

nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicat și a interpretat în mod eronat legea.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 09

decembrie 2021, expediată părților la 10 ianuarie 2022. Astfel, se constată că

recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile împotriva

deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către

3

Agenția Relații Funciare și Cadastru și de Ministerul Finanțelor, inadmisibile, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și de

Ministerul Finanțelor, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea nu pot

fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se

insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul

evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

4

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibile.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de către Agenția Relații Funciare și Cadastru și de

Ministerul Finanțelor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Agenția Relații

Funciare și Cadastru și de Ministerul Finanțelor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5