2ra-223/22 — exproprierea terenului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- exproprierea terenului
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-223/22 — exproprierea terenului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.2ra-223/22
2-11015850-01-2ra-22022022
Prima instanță - Judecătoria Cahul, sediul Central ( jud.: M. Bușuleac)
Instanța de Apel - Curtea de Apel Cahul (jud.: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)
Î N C H E I E R E
13 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor și Agenția
Relații Funciare și Cadastru,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Relații Funciare
și Cadastru împotriva lui Arabadji Dumitru și Arabadji Maria, intervenienți accesorii
Centrul pentru drepturile omului și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, privind
exproprierea terenului,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2021, prin care s-au
respins apelurile declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul Finanțelor
și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 12 ianuarie 2021,
c o n s t a t ă :
La 06 decembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Arabadji Dumitru solicitând exproprierea terenului
agricol cu suprafața de 0,6003 ha cu numărul cadastral 9420102038, deținut în drept de
proprietate privată de Arabdji Dumitru, în folosul statului cu restituirea plății cuantumului
despăgubirii, în suma de 47 719 lei, 72 bani, din contul bugetului de stat.
În motivarea a invocat că potrivit Legii nr. 176- XVI din 10 iunie 2008 privind
declararea utilității publice a lucrărilor de interes național, terenul agricol cu numărul
cadastral 9420102038, cu suprafața totală de 0,6003 ha amplasat în satul Giurgiulești,
raionul Cahul, proprietate privată a lui Arabdji Dumitru, face parte din terenurile suspuse
exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes național, pentru construcția
Portului Internațional Giurgiulești.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 186 din 09 martie 2009, cu privire la unele măsuri
privind asigurarea activității Portului Internațional Liber Giurgiulești, Agenția Relații
Funciare și Cadastru a fost împuternicită să asigure prin intermediul întreprinderilor
subordonate, realizarea prevederilor Legii nr. 176, precum și asigurarea controlului
comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor expropriaților la propuneri de expropriere,
creată prin hotărârea sus menționată.
Prin scrisoarea nr. 36-01-08/1658 din 18 august 2010 Agenția Relații Funciarea
1
prezentat lui Arabadji Dumitru oferta de expropriere a terenului agricol la prețul de
despăgubire în suma de 47 719 lei, 72 bani, determinat în conformitate cu prevederile
legislației în vigoare.
În conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind
prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, compensarea pierderilor
cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc conform prețului de piață al acestora,
dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat conform tarifelor prevăzute la poziția a II-a
din anexă. Arabadji Dumitru, a depus o întâmpinare împotriva ofertei de expropriere în
forma scrisă, înregistrată la Agenția Relații Funciare și Cadastru cu nr. A-313/10 din 28
septembrie 2010.
Respectiv, în temeiul art. 11 al Legii nr. 448 din 08 iulie 1999 și în temeiul Hotărârii
Guvernului nr. 186 din 09 martie 2009, Arabadji Dumitru a fost invitat la ședința pentru
soluționarea întâmpinării, pentru 27 octombrie 2010.
În cadrul ședinței de soluționare a întâmpinării, Arabadji Dumitru a solicitat
schimbarea terenului expropriat cu un teren echivalent amplasat în municipiul Chișinău.
Părțile au ajuns la un acord comun că pentru a lua decizia în fond asupra subiectului
este necesară o examinare suplimentară și consultarea cu Guvernul privind posibilitatea
oferirii unui alt teren agricol.
În baza art. 9 din Legea nr. 488, în urma consultărilor cu organele administrației
publice, Comisia nu a acceptat întâmpinarea lui Arabadji Dumitru și prin oferta repetată
din 06 iunie 2011, a propus acesteia în schimb unul din următoarele terenuri echivalente
amplasate în satul Sadova, raionul Călărași, satul Sculeni raionul Ungheni, satul Plopi,
raionul Cantemir și satul Cairaclia, raionul Taraclia.
Prin întâmpinarea din 15 iulie 2011, Arabadji Dumitru a invocat dezacordul total cu
oferta repetată.
Prin procesul-verbal al Comisie nr. 5 din 26 iulie 2011 s-a constatat că, nu s-a ajuns
la un comun acord cu Arabadji Dumitru și actele urmează să fie expediate către Agenția
Relații Funciare și Cadastru, pentru soluționarea exproprierii prin intermediul instanței de
judecată.
Ulterior, în cadrul judecării cauzei, Agenția Relații Funciare și Cadastru, a depus o
cerere de concretizare a pretențiilor în acțiune, înaintând pretenții și față de Arabadji
Maria.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul, din 06 iunie 2012, au fost atrași în proces, în
calitate de intervenienți accesorii, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Centrul
pentru drepturile omului.
Prin hotărârea Judecătoria Cahul, sediul Central din 12 ianuarie 2021, s-a admis
acțiunea înaintată de Agenția Relații Funciare și Cadastru.
S-a expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul statului,
terenul agricol cu suprafața de 0,6003 ha. cu nr. cadastral 9420102038, proprietate a lui
Arabadji Dumitru și Arabadji Maria, cu încasarea în mod solidar în folosul lui Arabadji
Dumitru și Arabadji Maria, din bugetul de stat a sumei de 270 135 (două sute șaptezeci
mii una sută treizeci și cinci) lei.
S-a încasat din bugetul de stat, în folosul lui Arabadji Dumitru, cu titlu de cheltuieli
de judecată, suma de 1550 (una mie cinci sute cincizeci) lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în cadrul examinării cauzei ambele părți
au solicitat efectuarea unei expertizei.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 04 octombrie 2013, a fost dispusă efectuarea
2
unei expertize în comisie, pentru stabilirea valorii reale a terenului cu numărul cadastral
9420101.038, situat în extravilanul satului Giurgiulești, raionul Cahul, proprietate privată
a intimatului Arabadji Dumitru, cu includerea în comisie a câte un reprezentant din partea
participanților la proces, cu stabilirea achitării serviciilor de efectuare a expertizei de către
stat.
Potrivit răspunsului Centrului Național de Expertize Judiciare, de pe lângă
Ministerul Justiției al Republicii Moldova, încheierea Judecătoriei Cahul din 04 octombrie
2013 a rămas fără executare, deoarece nu au fost achitate serviciile de expertiză.
Instanța de fond a constatat că în temeiul art. 15 alin. (5) al Legii exproprierii pentru
cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie 1999, în cazul exproprierii de teren,
cuantumul despăgubirii nu trebuie să fie mai mic decât prețul normativ stabilit în baza
tarifelor prevăzute de legislație.
La caz, reclamantul a propus suma de 47719,72 lei pârâților, pentru exproprierea
terenului, care este o dreaptă și prealabilă despăgubire, deoarece suma respectivă a fost
evaluată de către o agenție privată.
Totodată, în cadrul examinării cauzei în fond Agenția Relații Funciare și Cadastru a
recunoscut faptul că suma de 4500 lei pentru o unitate un astfel de coeficient a fost aplicat
la stabilirea despăgubirii în cazuri analogice prin hotărâri judecătorești
Instanța de fond a stabilit că în cazul dat pentru o justă despăgubire urmează a fi
aplicat coeficient în mărime de 4500 lei pentru o unitate, or acordarea unei compensații
mai mici ar fi una discriminatorie față de pârâții Arabadji Dumitru și Arabadji Maria, care
au fost acordate în cazuri analogice.
Astfel, instanța a dispus de a expropria pentru cauză de utilitate publică de interes
național în folosul statului terenul agricol cu suprafața de 0, 6003 ha cu nr. cadastral
9420102038 proprietate a lui Arabadji Dumitru și Arabadji Maria, cu încasarea în mod
solidar în folosul lui Arabadji Dumitru și Arabadji Maria din bugetul de stat a sumei de
270135 lei.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 26 ianuarie 2021, Agenția Relații
Funciare și Cadastru a declarat apel solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
Judecătoriei Cahul, sediul Central din 12 ianuarie 2021, în partea prin care s-a dispus
încasarea în folosul Mariei Arabadji din bugetul de stat suma de 270 135 lei și emiterea
unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată, depusă
de Agenția Relații Funciare și Cadastru, privind exproprierea terenului agricol și
compensarea cuantumului despăgubirii.
La12 februarie 2021, Ministerul Finanțelor a declarat apel solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 12 ianuarie 2021, în
partea încasării din contul bugetului de stat, a mijloacelor bănești, cu titlu de expropriere și
cheltuielilor de judecată.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2021, s-au respins apelurile
declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul Finanțelor și s-a menținut
hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 12 ianuarie 2021.
La 24 ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei Curții
de Apel Cahul din 02 decembrie 2021 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei
instanței de apel și hotărârii primei instanței, în partea încasării din contul bugetului de
stat, a mijloacelor bănești, cu titlu de expropriere și cheltuielilor de judecată.
În motivare a invocat că nu este de acord cu soluția emisă de instanțele ierarhic
inferioare. Soluția emisă nu se încadrează în prevederile art. 239, 240 alin.(3) din Codul de
3
procedură civilă.
Art. 15 din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488 din 08 iulie
1999, prevede expres că valoarea obiectului exproprierii se stabilește de către experți, prin
intermediul unui raport de expertiză.
Agenția Relații Funciare și Cadastru nu a formulat și susținut o acțiune de
expropriere la suma acordată de către instanțele ierarhic inferioare, iar în lipsa unui raport
de expertiză emis conform legii, instanța a apreciat în mod unilateral valoarea terenului
vizat.
Instanțele au dispus atribuirea unor mijloace bănești în beneficiul persoanei
expropriate peste valoarea acțiunii formulate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, fără
ca pârâții să înainteze o acțiune reconvențională.
La 01 martie 2022, Agenția Relații Funciare și Cadastru a declarat recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Cahul din 02 decembrie 2021 solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanței, în partea încasării din contul
bugetului de stat, a mijloacelor bănești, cu titlu de expropriere și cheltuielilor de judecată
și emiterea unei hotărâri noi cu acordarea compensării cuantumului despăgubirii lui
Arabadji Dumitru în mărime de 47 719,91 lei.
În motivare a invocat că soluția instanțelor ierarhic inferioare este neîntemeiată.
La stabilirea despăgubirii instanța a aplicat eronat prevederile art. 17 alin.(1) și (2)
din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul normativ în care este stabilită în
mod expres compensarea pierderilor cauzate de înstrăinarea forțată a terenurilor are loc
conform prețului de piață ala cestora, dar nu mai puțin decât prețul normativ calculat
conform tarifelor prevăzute la poziția a II din anexa Legii.
La determinarea sumei rambursării nu au fost respectate prevederile pct.52, 55 din
Regulamentul provizoriu cu privire la evaluarea bunurilor imobile.
Nu este clară proveniența informației despre bunurile imobile comparabile, lipsește
descrierea acestora, sunt admise erori la determinarea valorii finale a obiectului evaluării,
nu este descrisă modalitatea de reconciliere a rezultatelor.
Evaluatorul nu a argumentat selectarea metodelor aplicate pentru evaluarea bunurilor
imobile, precum și stabilirea greutăților specifice ale rezultatelor evaluării.
La determinarea valorii finale a bunurilor imobile evaluate a fost aplicată metoda
mediei aritmetice, deși în Regulamentul provizoriu se recomandă aplicarea mediei
ponderate și respectiv au fost încălcate prevederile pct.101 și 102 din Regulament.
Dezacordul pârâților cu prețul normative propus, îl consideră nefundat, deoarece
aceștia nu au prezentat probe argumentate și autentificate în modul stabilit, ce țin de
provenința prețului indicat în contratul de vânzare-cumpărare a terenului respectiv.
Instanța nu a ținut cont de faptul, că terenul la care se referă intimatul este amplasat
în intravilanul localității, are destinația grădini și poate fi utilizat pentru construcții
locative, iar prețul normativ constituie o valoare mult mai avansată și este incomparabil cu
prețul terenului solicitat pentru utilitate publică.
Cu referire la termenul de depunere a recursurilor instanța reține că Curtea de Apel
Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 02 decembrie 2021.
Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de
la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Potrivit scrisorii de comunicare, instanța de apel a comunicat părților decizia
motivată la 27 ianaurie 2022. Respectiv, cererile de recurs depuse la 24 ianaurie 2022 și
01 martie 2022, se încadarează în termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură
4
civilă.
În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea
dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune
expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în
recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu
alin. (2).
La 22 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul
Ministerului Finanțelor informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o
lună de la data primirii scrisorii, fiind recepționat la 24 februarie 2022 potrivit avizelor de
recepție de la fila dosarului 12-14 Vol. II.
La 07 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimaților recursul
Agenției Relații Funciare și Cadastru.
Până la data examinării recursului, intimații referință nu au depus.
Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului
presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile
prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.
La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se
încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării
pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie
un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de
apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că
instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de
apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.
Din recursurile declarate nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.
În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul condițiilor
de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din
5
partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte
decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de
rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată
existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în
mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu
privire la fondul recursului.
Având în vedere cele expuse mai sus, recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și
Agenția Relații Funciare și Cadastru, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, sunt inadmisibile.
În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se declară inadmisibile recursurile înaintate de Ministerul Finanțelor și Agenția
Relații Funciare și Cadastru.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii
Mariana Pitic
Victor Burduh
6