2ra-226/22 — Exproprierea pe cauză de utilitate publică

Dosarul nr. 2ra–226/22

2-1105662-01-2ra-22022022

Prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul central), (jud. M. Bușuleac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Finanțelor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Relații

Funciare și Cadastru împotriva lui Murzacov Gheorghe și Murzacov Iulia,

intervenienți accesorii Centru pentru Drepturile Omului și Ministerul Finanțelor cu

privire la exproprierea terenului pentru cauză de utilitate publică de interes național,

împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de Ministerul Finanțelor și menținută

hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central),

con st ată:

La 29 noiembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru, în interesele

Republicii Moldova, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Murzacov

Gheorghe, prin care a solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6083

ha cu nr. cadastral Xxxxx, deținut cu drept de proprietate privată de Murzacov

Gheorghe în beneficiul statului, cu restituirea cuantumului despăgubirii în sumă de

46 255,22 de lei din contul bugetului de stat.

Ulterior, Agenția Relații Funciare și Cadastru, în interesele Republicii

Moldova, prin cererea de concretizare a cerințelor a solicitat exproprierea terenului

agricol cu suprafața de 0,6083 ha cu nr. cadastral Xxxxx, deținut cu drept de

proprietate privată de Murzacov Gheorghe și Murzacov Iulia în beneficiul statului,

cu restituirea cuantumului despăgubirii în sumă de 39 346,65 de lei, din contul

bugetului de stat.

În motivarea acțiunii a indicat că, în conformitate cu Legea nr. 176 - XVI din

10 iulie 2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes național

terenul agricol, care aparține lui Murzacov Gheorghe și Murzacov Iulia în

proprietate privată cu nr. cadastral Xxxxx cu suprafața totală de 0, 6083, amplasat în

satul Xxxxx raionul Xxxxx, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Cahul la 26

1

noiembrie 2002 este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes

național pentru construcția Portului Internațional Liber Giurgiulești. Afirmă

reclamanta că, în conformitate cu hotărârea Guvernului nr.186 din 09 martie 2009

cu privire la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional Liber

Giurgiulești, Agenția este împuternicită să asigure prin intermediul întreprinderilor

subordonate realizarea prevederilor Legii nr. 176, precum și asigurarea controlului

comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor expropriaților la propuneri de

expropriere. În rezultatul activității comisiei, în baza art.9 al Legii nr. 488-XVI din

08 iulie 1999 și conform Hotărârii Guvernului nr.186 din 09 martie 2009, Agenția

prin scrisoarea nr.36-01-08/1634 din 18 august 2010 a prezentat oferta de

expropriere a terenului agricol privat cu număr cadastral Xxxxx cu suprafața totală

de 0,6083 ha la prețul de despăgubire calculat în suma de 46255,22 de lei, determinat

în conformitate cu prevederile legislației vigoare.

A mai notat că, în conformitate cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 488- XIV din

08 iulie 1999, expropriatul a depus întâmpinare împotriva ofertei de expropriere în

formă scrisă, care a fost înregistrată în Agenție sub nr. M-316/10 din 28 septembrie

pentru soluționarea întâmpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere pe

data de 27 octombrie 2010.

În cadrul ședinței, expropriatul a solicitat schimbarea terenului cu echivalentul

„Orașul Vinului în municipiul Chișinău” amplasat în municipiul Chișinău, astfel,

indică că părțile au ajuns la un numitor comun, că pentru a lua decizia în fond asupra

subiectului este necesară o examinare suplimentară și consultarea Guvernului

privind posibilitatea oferirii unui alt teren agricol. După consultările cu organele

administrației publice, comisia nu a acceptat întâmpinarea expropriatului nr. 36/01-

08/2280 din 01 noiembrie 2010 și prin oferta repetată nr. 36-01-08/1038 din 06 iunie

2011 privind expropriere a terenului agricol proprietate privată s-a propus în schimb

la discreția expropriatului, un alt teren echivalent din cele existente, proprietate a

statului, amplasate în unele localități din UAT: Sadova, r-nul Călărași; Sculeni, r-

nul Ungheni; Plopi, r-nul Cantemir; Cairaclia, r-nul Taraclia. Întâmpinarea parvenită

la data de 15 iulie 2011, înregistrată sub nr. M-209/11, prevede dezacordul total al

ofertei, iar alte propuneri scrise de la titularul obiectului exproprierii nu au parvenit.

Astfel, potrivit procesului - verbal nr. 5 din 26 iulie 2011, s-a constat că nu s-a ajuns

la un acord comun cu proprietarul obiectului exproprierii și actele au fost expediate

Agenției Relații Funciare și Cadastru pentru soluționarea exproprierii prin

intermediul instanței de judecată.

Prin încheierea din 06 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul a fost dispusă atragerea

Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și Centrului pentru Drepturile

Omului din Moldova în calitate de intervenienți accesorii.

Prin hotărârea din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central) a fost

admisă acțiunea înaintată de Agenția Relații Funciare și Cadastru împotriva lui

Murzacov Gheorghe și Murzacov Iulia, intervenienți accesorii Centrul pentru

drepturile omului și Ministerul Finanțelor privind exproprierea pentru cauză de

utilitate publică de interes național.

A fost expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu suprafața de 0,6083 ha cu nr. cadastral Xxxxx proprietate

2

a lui Murzacov Gheorghe și Murzacov Iulia și a fost încasată în mod solidar în

folosul lui Murzacov Gheorghe și Murzacov Iulia din bugetul de stat suma de 46

255, 22 de lei.

La 12 februarie 2021, Ministerul Finanțelor a depus cerere de apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Cahul (sediul central) din 12 ianuarie 2021, solicitând casarea

parțială a hotărârii în partea încasării din contul bugetului de stat a mijloacelor

bănești cu titlu de expropriere.

Prin decizia din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Ministerul Finanțelor și a fost menținută hotărârea

din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul central).

Pentru a decide astfel, instanțele au menționat că acțiunea este întemeiată,

având în vedere că potrivit Legii nr.176 -XVI din 10 iulie 2008 privind declararea

utilității publice a lucrărilor de interes național de construcție a Portului Internațional

Liber Giurgiulești, s-a declarat de utilitate publică lucrările de interes național de

construcție a Portului internațional Giurgiulești, raionul Cahul.

De asemenea au notat că, terenul agricol cu nr. cadastral Xxxxx cu suprafața

totală de 0,06083 ha, amplasat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, proprietate privată a lui

Murzacov Gheorghe, urmează a fi supus exproprierii pentru cauză de utilitate

publică de interes național pentru construcția Portului Internațional Liber

Giurgiulești.

Reținând prevederile art.17 alin.(1) și (2) al Legii privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului nr.1308 din 25 iulie 1997, instanțele au

reținut că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a drepturilor

patrimoniale supuse exproprierii, cuantumul căreia nu trebuie să fie mai mic decât

prețul normativ stabilit în baza tarifelor prevăzute de legislație.

Astfel, instanțele au conchis că valoarea de despăgubire a terenului agricol

supus exproprierii, în mărime de 46255,22 de lei, ca fiind o dreaptă și echitabilă

despăgubire, care va fi în măsură să acopere înstrăinarea forțată a bunului, cât și alte

drepturi patrimoniale pe care Murzacov Gheorghe le-ar fi putut obține din folosirea

terenului agricol. Or, în cadrul ședințelor de judecată Murzacov Gheorghe nu s-a

prezentat și nu și-a manifestat dezacordul referitor la propunerea reclamantei.

La 24 ianuarie 2022, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei

din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Cahul, solicitând casarea parțială a deciziei

instanței de apel și hotărârii din 12 ianuarie 2021 a Judecătoriei Cahul (sediul

central), în partea încasării din contul bugetului de stat a mijloacelor bănești cu titlu

de expropriere.

În motivarea recursului, a invocat că, atât prima instanță, cât și instanța de apel

au aplicat și interpretat eronat legea materială. A indicat că art.15 din Legea

exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr.488/1999 stabilește expres că

valoarea obiectului exproprierii se stabilește de către experți, prin intermediul unui

raport de expertiză, iar art.148 din Codul de procedură civilă, stipulează că pentru

elucidarea unor aspecte din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor

artizanale și din alte domenii, apărute în proces care cer cunoștințe speciale, instanța

dispune efectuarea unei expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la

proces, iar în cazurile prevăzute de lege din oficiu, respectiv că, raportul scris al

specialistului, nu pot înlocui raportul de expertiză. Astfel, consideră că, instanța de

3

fond cât și instanța de apel în mod eronat și neîntemeiat au admis acțiunea în sensul

formulat.

Totodată, instanța a dispus încasarea mijloacelor bănești din contul bugetului

de stat, însă nu prin intermediul Agenției Relații Funciare și Cadastru, care prin

prisma prevederilor Hotărârii Guvernului nr.186/2009 cu privire la unele măsuri

privind asigurarea activității Portului Internațional Liber Giurgiulești, este

împuternicită de Guvern cu exproprierea terenurilor vizate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 02

noiembrie 2021, expediată în adresa părților la 30 decembrie 2021 (f.d.197), însă

careva date privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se

constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, în raport cu materialele

cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către

Ministerul Finanțelor, inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de către Ministerul Finanțelor, nu pot duce la

admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al

Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra

reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției

instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

4

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarat de către Ministerul Finanțelor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Finanțelor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5