2ra-1112/20 — Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, stabilirea cuantumului despăgubirilor

2ra-1112/20 — Exproprierea pentru cauză de utilitate publică, stabilirea cuantumului despăgubirilor (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra–1112/20

Prima instanță: Judecătoria Cahul (sediul central), (jud. L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Berdilă)

Î N C H E I E R E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor și de

către Agenția Relații Funciare și Cadastru,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Relații

funciare și Cadastru împotriva lui Golovatenco Petru, Golovatenco Maria,

intervenient accesoriu Centrul pentru Drepturile Omului, Ministerul Finanțelor cu

privire la exproprierea terenului pentru cauză de utilitate publică în interesul

național,

împotriva deciziei din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor și de către Agenția

Relații Funciare și Cadastru și menținută hotărârea 31 octombrie 2019 a Judecătoriei

Cahul (sediul central),

con st ată:

La 29 noiembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru în interesele

Republicii Moldova a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva lui

Golovatenco Petru prin care a solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de

0,6241 ha cu nr. cadastral XXXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de

Golovatenco Petru în beneficiul statului, cu restituirea cuantumului despăgubirii în

sumă de 49 611,66 lei din contul bugetului de stat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, conform prevederilor Legii nr.

176-XVI din 10 iunie 2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes

național terenul agricol cu nr. cadastral XXXXXX cu suprafața totală de 0,6241 ha,

amplasat în s. Giurgiulești, r-nul Cahul, face parte din drepturile de proprietate

privată a pârâtului Golovatenco Petru, înregistrat la Oficiul Cadastral teritorial Cahul

la 26 noiembrie 2002, este supus exproprierii pentru cauză de utilitate publică de

1

interes național pentru construcția Portului Internațional Liber Giurgiulești.

În conformitate cu hotărârea Guvernului nr. 186 din 09 martie 2009 cu privire

la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional Liber

Giurgiulești, Agenția este împuternicită să asigure prin intermediul întreprinderilor

subordonate realizarea prevederilor Legii nr. 176, precum și asigurarea controlului

comisiei pentru soluționarea întâmpinărilor expropriaților la propuneri de

expropriere. În rezultatul activității comisiei, în baza art. 9 al Legii nr. 488 din 08

iulie 1999 și conform hotărârii Guvernului nr. 186 din 09 martie 2009, Agenția prin

scrisoarea nr. 36-01-08/1645 din 18 august 2010 a prezentat oferta de expropriere a

terenului agricol privat cu nr. cadastral XXXXXX cu suprafața totală de 0,6241 ha

la prețul de despăgubire calculat în suma de 49 611, 66 lei determinat în conformitate

cu prevederile legislației în vigoare.

Potrivit art. 10 alin.(2) din Legea nr. 488 din 08 iulie 1999 expropriatul a depus

întâmpinare împotriva ofertei de expropriere în formă scrisă, fiind înregistrată de

Agenție sub nr. G-296 din 28 septembrie 2010.

Pârâtul Golovatenco Petru a fost invitat la ședința de soluționare a

întâmpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere pe data de 27 octombrie

în alt loc. Părțile au ajuns la un acord comun că pentru a lua decizia în fond asupra

subiectului este necesară examinarea suplimentară și consultarea cu Guvernul

privind posibilitatea oferirii unul alt teren. După consultările cu organele

administrației publice, comisia nu a adoptat întâmpinarea expropriatului și prin

oferta repetată nr. 36-01-08/1038 din 06 iunie 2011 privind exproprierea terenului

agricol proprietate privată i-a propus în schimb la discreția expropriatului un alt teren

echivalent cu cele existente, proprietatea statului, amplasat în s. Sadova, r-nul

Călărași, s. Sculeni, r-nul Ungheni, s.Plopi, r-nul Cantemir, s.Cairaclia, r-nul

Taraclia. Întâmpinarea parvenită la 15 iulie 2011 înregistrată sub nr. G-232/11

prevede dezacordul total al ofertei. Alte propuneri scrise de la titularul obiectului

exproprierii nu au parvenit.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 03 aprilie 2012 Golovatenco Maria și

Centrul pentru Drepturile Omului au fost atrași în proces de partea pârâtului în

calitate de intervenient accesoriu.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 04 iunie 2012 a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor.

La 22 martie 2013, Agenția Relații Funciare și Cadastru a depus cerere de

concretizare la cererea de chemare în judecată înaintată împotriva pârâților

Golovatenco Petru și Golovatenco Maria, în care solicită exproprierea terenului

agricol cu suprafața de 0,6241 ha cu nr. cadastral XXXXXX, deținute în ½ cota-

parte din dreptul de proprietate privată de Golovatenco Petru (suprafața 0,31205 ha)

în folosul statului cu restituirea cuantumului despăgubirii în sumă de 24 805,83 lei

din contul bugetului de stat și deținute în ½ cotă-parte din dreptul de proprietate

2

privată de Golovatenco Maria (suprafața 0,31205 ha) în folosul statului cu restituirea

cuantumului despăgubirii în sumă de 24 805,83 lei din contul bugetului de stat.

Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 01 octombrie 2013 a fost admisă integral

acțiunea Agenției Relații funciare și Cadastru în interesele Statului.

A fost expropriat Golovatenco Pentru de terenul agricol cu suprafața de

0,31205 ha din suprafața totală de 0,6241 ha cu nr. cadastral XXXXXX, ce-i aparține

½ cotă-parte din dreptul de proprietate în folosul statului cu restituirea plății

cuantumului despăgubirii în sumă de 24 805,83 lei din contul bugetului de stat.

A fost expropriată Golovatenco Maria de terenul agricol cu suprafața de

0,31205 ha din suprafața totală de 0,6241 ha cu nr. cadastral XXXXXX, ce-i aparține

½ cotă-parte din dreptul de proprietate în folosul statului cu restituirea plății

cuantumului despăgubirii în sumă de 24 805,83 lei din contul bugetului de stat.

Prin decizia din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul a fost admis apelul

declarat de pârâta Golovatenco Maria și a fost casată hotărârea Judecătoriei Cahul

din 01 octombrie 2013, cu trimiterea cauzei în prima instanță pentru rejudecare în

alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul (sediul central) a

fost admisă acțiunea Agenției Relații Funciare și Cadastru.

A fost expropriat pentru cauză de utilitate publică de interes național în folosul

statului terenul agricol cu valoarea de 258 400 de lei cu suprafața de 0,6241 ha cu

nr. cadastral XXXXXX, proprietate ½ cot-parte a lui Golovatenco Petru și ½ cotă-

parte a lui Golovatenco Maria, cu încasarea în folosul proprietarilor din bugetul de

stat câte 129 200 lei pentru fiecare.

A fost încasată de la bugetul de stat în folosul lui Golovatenco Maria cu titlu de

cheltuieli de judecată suma de 1550 de lei.

Prin decizia din 18 februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse

apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor și de către Agenția Relații Funciare

și Cadastru și menținută hotărârea 31 octombrie 2019 a Judecătoriei Cahul (sediul

central).

Pentru a decide astfel instanțele au reținut că, în temeiul Legii nr.176 din

10.07.2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes național de

construcție a Portului Internațional Liber Giurgiulești, s-a declarat de utilitate

publică lucrările de interes național de construcție a Portului internațional Liber

Giurgiulești, terenuri proprietate privată, situate în extravilanul satului Giurgiulești,

raionul Cahul. Ca urmare, terenul agricol cu nr. cadastral XXXXXX cu suprafața

totală de 0,6241 ha, amplasat în s. Giurgiulești, r-nul Cahul, proprietate privată a

pârâților Golovatenco Petru și Golovatenco Maria, este supus exproprierii pentru

cauză de utilitate publică de interes național pentru construcția Portului Internațional

Liber Giurgiulești.

Instanțele făcând referire la Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică,

au reiterat că, despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilelor sau a

3

drepturilor patrimoniale supuse exproprierii și din daunele cauzate proprietarului sau

titularilor de alte drepturi reale. La calcularea cuantumului despăgubirii, comisia de

experți (la care pot participa câte un reprezentant al expropriatorului și al

expropriatului) și instanța de judecată vor ține cont de prețul la care se vând

imobilele și drepturile de același fel în teritoriul respectiv, la data întocmirii actului

de expertiză, precum și de prejudiciile aduse proprietarului sau, după caz, titularilor

de alte drepturi reale, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia.

La fel, a fost evidențiat că, în cazul în care autoritatea administrației publice și

proprietarul terenului nu ajung la o înțelegere în privința prețului de piață al terenului

supus înstrăinării forțate, prețul va fi stabilit de instanța judecătorească în baza

raportului de expertiză prezentat de experții independenți.

Statul, prin intermediul Agenției Relații Funciare și Cadastru la stabilirea

cuantumului despăgubirii de expropriere a terenului agricol pentru cauză de utilitate

publică, a propus pârâților Golovatenco Petru și Golovatenco Maria suma de

49 611,66 lei, revenindu-i fiecărui conform cotei-părți de ½ deținută asupra terenului

suma de 24 805,83 lei. Instanțele ierarhic inferioare, însă, au considerat că

cuantumul despăgubirii propus de Stat nu constituie o dreaptă și echitabilă

despăgubire, mai mult, cuantumul despăgubirii nu constituie valoarea reală a

terenului agricol pe care ultimii ar fi obținut-o în cazul vinderii terenului la prețul

liber de piață, și nici drepturile patrimoniale, care putea fi obținute de către pârâți în

rezultatul exploatării potrivit destinației a terenului agricol.

Instanțele nu au reținut ca probă admisibilă raportul de expertiză judiciară nr.

220 din 06 februarie 2019, care printre altele a fost efectuat, la fel, la cererea

pârâților, conform căruia valoarea de piață a bunului imobil, la data de 18 decembrie

2018, constituie 50 089 lei, or în conformitate cu Legea cu privire la activitatea de

evaluare nr. 989 din 18 aprilie 2020 și hotărârea Guvernului despre aprobarea

Regulamentului provizoriu privind evaluarea bunurilor imobile nr. 958 din 04 august

2003, pentru aplicarea metodei analizei comparative a vânzărilor este necesar de

folosit minim trei bunuri imobile similare care sunt vândute sau propuse spre

vânzare, iar expertul a utilizat metoda analizei comparative a vânzărilor, fără a lua

în considerare metoda veniturilor, întrucât bunul imobil litigios la moment nu

generează venit.

Totodată, concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 220 din 06 februarie

2019 au fost contestate de pârâți, invocând că terenurile analizate de expertul judiciar

sunt amplasate în alte unități administrative, decât cel în care se află terenul în litigiu.

Pârâții au prezentat instanței de judecată contracte de înstrăinarea terenurilor

agricole amplasate în extravilanul s. Giurgiulești, r-nul Cahul, încheiate în aceiași

perioadă, cu o suprafață mai mică decât terenul în litigiu, unde prețul de vânzare,

într-un caz este de 200 000 lei, iar în altul de 660 000 lei, astfel, au demonstrat că

valoarea terenului agricol proprietatea lor privată, a fost stabilită de expertul judiciar

sub limita valorii de piață a acestuia.

4

În fine, instanțele de judecată conducându-se de regula că, fiecare parte trebuie

să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și

obiecțiilor sale, în lipsa altor probe pertinente și concludente, care ar demonstra

echitatea despăgubirii propuse de Agenția Relații Funciare și Cadastru, au reținut

valoarea de despăgubire a terenului agricol supus exproprierii, stabilită în Raportul

de evaluare nr. 17/2012 efectuat de SRL ”Veacon-Plus”, prezentat instanței de

pârâții Golovatenco Petru și Golovatenco Maria. Potrivit acestui raport, valoarea

estimată a terenului agricol în litigiu calculată prin: metoda prețului normativ

constituie 49 612 lei; metoda analizei comparative a vânzărilor constituie 405 892

lei; valoarea de piață recomandată a sectorului de teren constituie 370 264 și

valoarea de lichidare a terenului agricol constituie suma de 258 400 lei, iar valoarea

de lichidare a ½ cotă-parte – 129 200 lei.

La 22 mai 2020, Ministerul Finanțelor a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea și a săvârșit

încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei și la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, iar aprecierea probelor a fost efectuată în mod

arbitrar.

La 26 și la 29 mai 2020 (prin poștă electronică și respectiv prin oficiul poștal),

Agenția Relații Funciare și Cadastru a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii

primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă în

modul formulat.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei nu a

aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 26 octombrie 2020, Golovatenco Petru și Golovatenco Maria, reprezentați

de avocatul Ursu Petru, au depus o referință la recursurile declarate de către

Ministerul Finanțelor și Agenția Relații Funciare și Cadastru, solicitând respingerea

acestora cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 18

februarie 2020 și comunicată Ministerului Finanțelor și Agenției Relații Funciare și

Cadastru la 26 martie 2020 (f. d. 245, 247, vol. II), iar recursul a fost declarat la 22

mai 2020 și respectiv la 26 și la 29 mai 2020. Astfel, se constată că recurenții s-au

conformat prevederilor legale și au declarat recursul împotriva deciziei din 18

februarie 2020 a Curții de Apel Cahul, în termenul prevăzut de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererile de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

5

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile declarate

de Ministerul Finanțelor și de către Agenția Relații Funciare și Cadastru,

inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Ministerul Finanțelor și de către Agenția

Relații Funciare și Cadastru, nu pot duce la admisibilitatea recursurilor, ori acestea

nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în

care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în

detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursurilor, fiind lipsite de esență,

care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurenților cu soluția dată de instanța

de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe

care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă

6

indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs

implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează.

Abordarea recurenților, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestora cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursurilor nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestora ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererile de recurs declarate de Ministerul Finanțelor și de către Agenția Relații

Funciare și Cadastru.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

considerării recursurilor ca fiind admisibile.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor

și de către Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

7