2ra-558/21 — cu privire la exproprierea pentru cauza de utilitate publica de interes national

2ra-558/21 — cu privire la exproprierea pentru cauza de utilitate publica de interes national (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-558/21

Prima instanță: Judecătoria Cahul sediul central (jud. L. Turculeț)

Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul (jud. R. Petrov, T. Berdilă, S. Pilipenco)

ÎNCHEIERE

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Agenția Relații Funciare și Cadastru

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției Relații Funciare

și Cadastru împotriva lui Vasilii Sbîrciog, Vasilisei Tornea, Nicolai Cazangiu,

Alexandru Tornea, Valeriu Ghidu, Mihail Brad și Verei Golovatenco cu privire la

exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes național

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova și menținută hotărârea din 9 decembrie 2019 a

Judecătoriei Cahul sediul central, prin care acțiunea a fost admisă

constată:

La 29 noiembrie 2011, Agenția Relații Funciare și Cadastru a depus cerere de

chemare în judecată împotriva lui Valeriu Ghidu cu privire la exproprierea terenului

agricol pentru cauză de utilitate publică de interes național.

În motivarea acțiunii a invocat că, în conformitate cu Legea nr. 176-XVI din

10 iunie 2008 privind declararea utilității publice a lucrărilor de interes național,

terenul agricol cu nr. cadastral XXXXX cu suprafața totală de 0,6241 ha, amplasat

în satul XXXXX raionul XXXXX, face parte din trenurile proprietate privată a lui

Valeriu Ghidu, înregistrată la OCT Cahul la 26 noiembrie 2002 și este supus

exproprierii pentru cauză de utilitate publică de interes național pentru construcția

Portului Internațional Liber Giurgiulești.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 186 din 9 martie 2009 cu privire

la unele măsuri privind asigurarea activității Portului Internațional Liber

Giurgiulești, Agenția Relații Funciare și Cadastru este împuternicită să asigure prin

intermediul întreprinderilor subordonate realizarea prevederilor Legii nr. 176-XVI

din 10 iunie 2008, precum și asigurarea controlului comisiei pentru soluționarea

1

întâmpinărilor expropriaților la propuneri de expropriere, aprobat prin hotărârea

menționată.

Astfel, în urma activității comisiei, în baza art. 9 din Legea nr. 488-XVI din

8 iulie 1999 și conform Hotărârii Guvernului nr. 186 din 9 martie 2009, prin

scrisoarea nr. 36-01-08/1645 din 18 august 2010, Agenția a prezentat oferta de

expropriere a terenului agricol privat, cu număr cadastral XXXXX cu suprafața

totală de 0,6241 ha la prețul de despăgubire calculat în suma de 49 611,66 de lei,

determinat în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

A comunicat că pârâtul Valeriu Ghidu nu a acceptat oferta și întâmpinarea

prevede dezacordul la ofertă, solicitând transmiterea terenului în arendă.

Potrivit art. 11 din Legea exproprierii pentru cauză de utilitate publică și în

temeiul Hotărârii Guvernului, Valeriu Ghidu a fost invitat la ședința pentru

soluționarea întâmpinărilor expropriaților la propunerile de expropriere pe data de

27 octombrie 2010, invitația nr. 36/01-08/2164 din 22 octombrie 2010.

Astfel, în cadrul ședinței, expropriatul a solicitat schimbarea terenului cu

echivalentul amplasat în municipiul Chișinău.

Părțile au ajuns la un acord comun, că pentru a lua decizia în fond asupra

subiectului este necesară o examinare suplimentară și consultarea cu Guvernul

privind posibilitatea oferirii unui alt teren agricol.

A precizat că, în baza art. 9 din Legea nr. 488-XVI din 8 iulie 1999, după

consultațiile cu organele administrației publice, Comisia nu a acceptat întâmpinarea

expropriatului (scrisoare nr. 36/01-08/2280 din 1 noiembrie 2010), și prin oferta

repetată nr. 36-01-08/1038 din 6 iunie 2011 privind exproprierea terenului agricol

proprietatea privată, a fost propus în schimb la discreția expropriatului, un alt teren

echivalent din cele existente, proprietate a statului, amplasate în unele din UAT:

sat. Sadova r-nul Călărași, sat. Sculeni r-nul Ungheni, sat. Plopi r-nul Cantemir,

sat. Cairaclia r-nul Taraclia.

Întâmpinarea parvenită la 15 iulie 2011, înregistrată sub nr. G-225/11, prevede

dezacordul total al ofertei.

Alte propuneri scrise de la titularul obiectului exproprierii nu au parvenit.

Așadar, conform procesului-verbal al comisiei nr. 5 din 26 iulie 2011, a fost

constatat că nu s-a ajuns la un acord comun cu proprietarul obiectului exproprierii și

actele urmează a fi expediate Agenției Relații Funciare și Cadastru pentru

soluționarea exproprierii prin intermediul instanței de judecată.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 13, 14 din Legea nr. 488-

XVI din 8 iulie 1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică, art. 17 din Legea

nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a

pământului, art. 337, 694 Cod civil, art. 166-269 CPC.

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6241 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Valeriu Ghidu în

folosul statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 49 611,66 de

lei din contul bugetului de stat.

La 29 noiembrie 2011, cu pretenții similare, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihail Brad cu privire

la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică de interes național.

2

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6003 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Mihail Brad în folosul

statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 38 026,65 de lei din

contul bugetului de stat.

La 29 noiembrie 2011, cu pretenții similare, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Verei Golovatenco cu

privire la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică de interes

național.

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6244 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Vera Golovatenco în

folosul statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 49 635,50 de

lei din contul bugetului de stat.

Prin încheierea din 23 decembrie 2011 a Judecătoriei Cahul, au fost conexate

într-un singur proces cauzele civile la cererea de chemare în judecată a Agenției

Relații Funciare și Cadastru împotriva lui Valeriu Ghidu, Mihail Brad și Verei

Golovatenco cu privire la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate

publică de interes național.

Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Centrul pentru Drepturile

Omului.

Prin încheierea din 4 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă

acțiunea.

A fost expropriat Valerii Ghidu de terenul agricol cu suprafața de 0,6727 ha

cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului cu

restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 49 611,66 de lei.

A fost expropriat Mihail Brad de terenul agricol cu suprafața de 0,6003 ha cu

nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului cu

restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 38 026,65 de lei.

A fost expropriată Vera Golovatenco de terenul agricol cu suprafața de 0,6244

ha cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului

cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 49 635,50 de lei.

Prin decizia din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Vera Golovatenco, casată hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei

Cahul, cu restituirea cauzei în prima instanță - Judecătoria Cahul, pentru rejudecare

în alt complet de judecată.

La 29 noiembrie 2011, cu pretenții similare, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Vasilisei Tornea cu privire

la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică.

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,5673 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Vasilisa Tornea în

folosul statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 35 936,23 de

lei din contul bugetului de stat.

3

Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Centrul pentru Drepturile

Omului.

Prin încheierea din 4 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă

acțiunea.

A fost expropriată Vasilisa Tornea de terenul agricol cu suprafața de 0,5673

ha cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului

cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 35 936,23 de lei.

Prin decizia din 30 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Vasilisa Tornea, reprezentată de avocatul Petru Ursu, casată hotărârea

din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, cu restituirea cauzei la rejudecare la

Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

La 29 noiembrie 2011, cu pretenții similare, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Tornea cu

privire la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică.

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6083 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Alexandru Tornea în

folosul statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 47 109 de lei

din contul bugetului de stat.

Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Centrul pentru Drepturile

Omului.

Prin încheierea din 4 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă

acțiunea.

A fost expropriat Alexandru Tornea de terenul agricol cu suprafața de 0,6083

ha cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului

cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 47 109 de lei.

Prin decizia din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Alexandru Tornea, reprezentat de avocatul Petru Ursu, casată hotărârea

din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, cu restituirea cauzei la rejudecare la

Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

La 29 noiembrie 2011, cu pretenții similare, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Nicolae Cazangiu cu

privire la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică.

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6083 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Nicolae Cazangiu în

folosul statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 48 355,66 de

lei din contul bugetului de stat.

4

Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Centrul pentru Drepturile

Omului.

Prin încheierea din 4 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă

acțiunea.

A fost expropriat Nicolae Cazangiu de terenul agricol cu suprafața de 0,6083

ha cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului

cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 48 355,66 de lei.

Prin decizia din 28 ianuarie 2014 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Nicolae Cazangiu, reprezentat de avocatul Petru Ursu, casată hotărârea

din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, cu restituirea cauzei la rejudecare la

Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

La 6 decembrie 2011, cu pretenții similare, Agenția Relații Funciare și

Cadastru a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasilii Sbîrciog cu

privire la exproprierea terenului agricol pentru cauză de utilitate publică.

A solicitat exproprierea terenului agricol cu suprafața de 0,6003 ha cu numărul

cadastral XXXXX, deținut cu drept de proprietate privată de Vasilii Sbîrciog în

folosul statului cu restituirea plății cuantumului despăgubirii în suma 47 719,72 de

lei din contul bugetului de stat.

Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Centrul pentru Drepturile

Omului.

Prin încheierea din 4 iunie 2012 a Judecătoriei Cahul, a fost atras în proces în

calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei Cahul, a fost admisă

acțiunea.

A fost expropriat Vasilii Sbîrciog de terenul agricol cu suprafața de 0,6003 ha

cu nr. cadastral XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate în folosul statului cu

restituirea plății cuantumului despăgubirii în sumă de 47 719,72 de lei.

Prin decizia din 17 decembrie 2013 a Curții de Apel Cahul, a fost admis apelul

declarat de Vasilii Sbîrciog, casată hotărârea din 1 octombrie 2013 a Judecătoriei

Cahul, cu restituirea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de judecată, dar în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 6 februarie 2014 a Judecătoriei Cahul, a fost atrasă în

proces în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Maria Sbîrciog.

Prin încheierea din 27 februarie 2015 a Judecătoriei Cahul, au fost conexate

într-un singur proces cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției Relații

Funciare și Cadastru împotriva lui Valeriu Ghidu, Mihail Brad și Verei Golovatenco,

intervenienți accesorii Centrul pentru Drepturile Omului, Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova cu privire la exproprierea terenului agricol pentru cauză de

utilitate publică de interes național, cu cauzele civile la cererea de chemare în

5

judecată a Agenției Relații Funciare și Cadastru împotriva lui Vasilii Sbîrciog,

Vasilisei Tornea, Alexandru Tornea și Nicolae Cazangiu.

Prin încheierea din 28 iulie 2016 a Judecătoriei Cahul, au fost atrași în proces

Valentina Tornea, Maria Cazangiu, Ana Tornea, Larisa Ghidu și Anastasia Brad în

calitate de intervenienți accesorii de partea pârâților.

Prin hotărârea din 9 decembrie 2019 a Judecătoriei Cahul sediul central, a fost

admisă acțiunea.

A fost dispusă exproprierea pentru cauză de utilitate publică de interes

național în folosul statului a următoarelor:

Terenul agricol cu suprafața de 0,6003 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a

lui Vasilii Sbîrciog cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei

de 270 135 de lei.

Terenul agricol cu suprafața de 0,5673 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a

Vasilisei Tornea cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de

255 285 de lei.

Terenul agricol cu suprafața de 0,6083 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a

lui Nicolae Cazangiu cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a

sumei de 273 735 de lei.

Terenul agricol cu suprafața de 0,6083 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a

lui Alexandru Tornea cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a

sumei de 273 735 de lei.

Terenul agricol cu suprafața de 0,6241 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a

lui Valeriu Ghidu cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei

de 280 845 de lei.

Terenul agricol cu suprafața de 0,6003 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a

lui Mihail Brad cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei de

270 135 de lei.

Terenul agricol cu suprafața de 0,6244 ha nr. cadastral XXXXX proprietatea

Verei Golovatenco cu încasarea în folosul proprietarului din bugetul de stat a sumei

de 280 980 de lei.

Au fost încasate din bugetul de stat cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică în folosul lui Valeriu Ghidu, Mihail Brad, Nicolae Cazangiu, Vasilisei

Tornea și Vasile Sbîrciog a câte 3 100 de lei pentru fiecare și în folosul Verei

Golovatenco a sumei de 2 325 de lei.

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Cahul, au fost respinse

apelurile declarate de Agenția Relații Funciare și Cadastru și Ministerul Finanțelor

al Republicii Moldova și menținută hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au stabilit că statul, prin intermediul Agenției Relații Funciare și Cadastru, la

stabilirea cuantumului despăgubirii de expropriere a terenului agricol pentru cauză

de utilitate publică, a propus pârâților Vasilii Sbîrciog, Vasilisa Tornea, Alexandru

Tornea, Valeriu Ghidu, Mihail Brad șiVera Golovatenco pentru terenurile cu drept

de proprietate, care a fost calculată reieșind din următoarea formulă: suprafața

terenului x bonitatea medie a terenului, x prețul normativ la expropriere, stabilit în

poziția a II-a din Anexa la Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-

cumpărare a pământului.

6

Apreciind cuantumul despăgubirii propus de Agenția Relații Funciare și

Cadastru pentru exproprierea terenurilor agricole proprietate privată a pârâților,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au considerat că acest cuantum propus ca

despăgubire pârâților pentru exproprierea terenului agricol nu constituie o dreaptă și

echitabilă despăgubire.

La fel, prima instanță și instanța de apel au stabilit că Agenția Relații Funciare

și Cadastru, calculând despăgubirea pentru exproprierea terenului în baza prețului

normativ de înstrăinare a terenurilor agricole, nu a ținut cont în deplină măsură de

întregul cadrul normativ în vigoare care reglementează acest aspect.

Mai mult ca atât, cuantumul despăgubirii propus de Agenția Relații Funciare

și Cadastru, pârâților Vasilii Sbîrciog, Vasilisa Tornea, Alexandru Tornea, Valeriu

Ghidu, Mihail Brad și Vera Golovatenco pentru exproprierea terenului agricol, nu

constituie valoarea reală a terenului agricol pe care ultimii ar fi obținut-o în cazul

vinderii terenului la prețul liber de piață, și nici drepturile patrimoniale, care puteau

fi obținute de către pârâți în rezultatul exploatării potrivit destinației a terenului

agricol.

Astfel, pornind de la faptul că terenul agricol supus exproprierii este amplasat

într-o zonă strategică (port) pentru Republica Moldova, între două puncte vamale de

trecere la Ucraina și România și la o mică depărtare de traseul Internațional Bolgrad

- Reni, existența rețelelor inginerești – în aproprierea nemijlocită, au conchis

instanțele de judecată ierarhic inferioare că suma de 270 135 de lei pentru terenul

agricol cu suprafața de 0,6003 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a lui Vasilii

Sbîrciog, suma de 255 285 de lei pentru terenul agricol cu suprafața de 0,5673 ha nr.

cadastral XXXXX proprietate a Vasilisei Tornea, suma de 273 735 de lei pentru

terenul agricol cu suprafața de 0,6083 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a lui

Nicolai Cazangiu, suma de 273 735 de lei pentru terenul agricol cu suprafața de

0,6083 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a lui Alexandru Tornea, suma de

280 845 de lei pentru terenul agricol cu suprafața de 0,6241 ha nr. cadastral XXXXX

proprietate a lui Valeriu Ghidu, suma de 270 135 de lei pentru terenul agricol cu

suprafața de 0,6003 ha nr. cadastral XXXXX proprietate a lui Mihail Brad, suma de

280 980 de lei pentru terenul agricol cu suprafața de 0,6244 ha nr. cadastral XXXXX

proprietate a Verei Golovatenco, fiind o dreaptă despăgubire pentru exproprierea

terenului agricol proprietate a pârâților rezultată în urma aprecierii prețului de

lichidare a obiectului, din motivul interdicției aplicate în privința bunului imobil.

Totodată, au menționat instanțele de judecată ierarhic inferioare că nu poate

fi reținută valoarea terenului agricol stabilită de evaluator prin metoda prețului

normativ, metoda analizei comparative a vânzărilor și valoarea de piață recomandată

a sectorului de teren, deoarece terenurile agricole în baza cărora a fost efectuată

analiza comparativă a vânzărilor nu sunt absolut identice cu terenul agricol în litigiu,

iar evaluarea metodelor este făcută cu aproximație.

La 1 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice și ulterior, la

2 februarie 2021, prin intermediul Secției Documentare Procesuală a Cauzelor

Civile din Cadrul Curții Supreme de Justiție, Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova a declarat recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel și a

7

hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul bugetului de stat a mijloacelor

bănești cu titlu de expropriere și cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea recursului, având în vedere faptul că art. 15 din Legea

exproprierii pentru cauză de utilitate publică nr. 488/1999, stabilește expres că

valoarea obiectului exproprierii se stabilește de către experți, prin intermediul unui

raport de expertiză, iar art. 148 CPC, stipulează că pentru elucidarea unor aspecte

din domeniul științei, artei, tehnicii, meșteșugurilor artizanale și din alte domenii,

apărute în proces, care cer cunoștințe speciale, instanța dispune efectuarea unei

expertize, la cererea părții sau a unui alt participant la proces, iar în cazurile

prevăzute de lege, din oficiu, a considerat că raportul scris al specialistului nu poate

înlocui un raport de expertiză.

Respectiv, atât prima instanță, cât și instanța de apel în mod eronat și

neîntemeiat au admis pretențiile formulate de părțile pârâte.

A menționat că în lipsa materialului probatoriu de bază necesar pentru

aprecierea obiectivă a valorii bunurilor imobile care constituie obiect al exproprierii,

instanțele de judecată au apreciat în baza propriilor criterii, cu derogare de la

condițiile imperative instituite prin lege, valoarea acestor bunuri imobile, fapt care

atrage netemeinicia hotărârilor emise.

În acest sens, a precizat că din materialele cauzei se atestă că Agenția Relații

Funciare și Cadastru, acționând în calitate de reclamant în baza prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 186/2009 cu privire la unele măsuri privind asigurarea

activității Portului Internațional Liber Giurgiulești, nu a formulat și susținut o

acțiune de expropriere la suma dispusă de instanțele de judecată ierarhic inferioare

prin hotărârile judecătorești.

La 12 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Agenția Relații Funciare

și Cadastru a declarat recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Cahul, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe în partea încasării din contul bugetului de stat a

mijloacelor bănești cu titlu de expropriere, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii.

În susținerea acestuia a menționat că, la stabilirea cuantumului despăgubirii,

instanțele de judecată ierarhic inferioare au aplicat în mod eronat legea și anume

art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997 privind prețul

normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.

A menționat că este nefondat dezacordul intimaților cu prețul normativ

propus, or în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 1308-XIII din 25 iulie 1997, au

fost efectuate calculele prețului normativ al pământului și nu a celui de piață,

deoarece calculul prețului (valorii) de piață mediu ponderat a terenurilor agricole în

UAT Giurgiulești a fost determinat prin metoda analizei comparative a vânzărilor

terenurilor și în acest caz prețul normativ este mai avansat decât prețul real de piață.

Totodată, a obiectat că intimații nu au prezentat probe argumentate și

autentificate în modul stabilit, ce ține de proveniența prețului indicat în contractul

de vânzare-cumpărare a terenului, la care, prin analogie se referă intimații.

Mai mult, acesta este amplasat în intravilanul localității, are destinația grădini

și poate fi utilizat pentru construcții locative, iar prețul normativ constituie o valoare

8

mult mai avansată și este incomparabil cu prețul terenului solicitat pentru utilitate

publică.

Sunt lipsite de temei juridic afirmațiile intimaților referitor la faptul că

obiectul supus exproprierii, al proprietarilor, a fost exclus din circuitul agricol și are

destinația grădini, deoarece destinația terenurilor în cauză nu a fost modificată

reglementar, iar intimații nu au compensat pierderile cauzate de excluderea lor din

circuitul agricol la momentul respectiv, fapt ce decade necesitatea compensării

sumei menționate în referința intimatului.

Reieșind din situația creată, de către instanță urmează a fi luat în considerație

faptul că în cazul când nu va avea loc transmiterea terenurilor în cauză în termeni

proximi, statul nu-și va onora obligațiunile asumate prin Acordul de investiții „Cu

privire la Portul Internațional Liber Giurgiulești” dintre Guvernul Republicii

Moldova și investitorii străini, semnat la Chișinău la 29 decembrie 2004.

Astfel, există riscul adresării investitorilor străini în instanțele de arbitraj

pentru recuperarea prejudiciului material cauzat, pierderii oportunității

investiționale și prejudicierii imaginii statului, agravării climatului investițional

național și, evident, prejudicierea bugetului statului.

La 2 martie 2021, în adresa lui Vasilii Sbîrciog, Vasilisei Tornea, Nicolai

Cazangiu, Alexandru Tornea, Valeriu Ghidu, Mihail Brad, Verei Golovatenco,

Mariei Sbîrciog, Valentinei Tornea, Mariei Cazangiu, Anei Tornea, Larisei Ghidu,

Anastasiei Brad și Centrului pentru drepturile Omului a fost expediată copia cererii

de recurs depusă de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 75-76 vol. VIII), fiind recepționată de către

destinatari, ceea ce se atestă prin avizele de recepție anexate la actele cauzei (f. d. 93-

106-vol. VIII).

La 23 martie 2021, în adresa lui Vasilii Sbîrciog, Vasilisei Tornea, Nicolai

Cazangiu, Alexandru Tornea, Valeriu Ghidu, Mihail Brad, Verei Golovatenco,

Mariei Sbîrciog, Valentinei Tornea, Mariei Cazangiu, Anei Tornea, Larisei Ghidu,

Anastasiei Brad, Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Centrului pentru

drepturile Omului a fost expediată copia cererii de recurs depusă de Agenția Relații

Funciare și Cadastru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce

se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 87-88

vol. VIII), fiind recepționată de destinatari, ceea ce se atestă prin avizele de recepție

anexate la actele cauzei (f. d. 107-121 vol. VIII).

La 5 aprilie 2021, Vasilii Sbîrciog, Vasilisa Tornea, Nicolai Cazangiu,

Alexandru Tornea, Valeriu Ghidu, Mihail Brad, Vera Golovatenco, Maria Sbîrciog,

Valentina Tornea, Maria Cazangiu, Ana Tornea, Larisa Ghidu și Anastasia Brad,

reprezentați de avocatul Petru Ursu au depus referință la recursurile declarate de

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Agenția Relații Funciare și Cadastru,

solicitând respingerea acestora.

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referințe nu au parvenit.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

9

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în

adresa părților la 31 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

(f. d. 61 vol. VIII), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurenți la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri la 1 februarie 2021 și respectiv, la 12 martie 2021 în termenul

legal.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și Agenția Relații Funciare și Cadastru, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursurile drept inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și Agenția Relații Funciare și Cadastru, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

10

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia

probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a

apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a

probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursurile declarate nu rezultă

argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursurile

declarate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Agenția Relații Funciare

și Cadastru urmează a fi considerate ca inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

11