Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ra-2736/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
11 noiembrie 2015
Părțile
Sîrghii Ionel vs ÎS Centrul Resurselor Informaţionale de Stat Registru
Pe scurt
Temeiurile inadmisibilităţii recursului

2ra-2736/15 — Anularea ordinelor de modificare a statelor de personal, de preavizare a salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de personal şi ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi suplimentelor stabilite de legislaţie pentru perioada lipsei forţate de la serviciu, a prejudiciului moral

prima instanţă: S. Bleşceaga dosarul nr. 2ra-2736/15 instanţa de apel: D.Manole, S.Arnăut, E.Fistican ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Maria Ghervas, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Întreprinderea de stat ,,Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sîrghii Ionel împotriva Întreprinderii de stat ,,Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru” privind anularea ordinelor de modificare a statelor de personal, de preavizare a salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de personal şi ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi suplimentelor stabilite de legislaţie pentru perioada lipsei forţate de la serviciu, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Sîrghii Ionel, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 24 noiembrie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 06 decembrie 2013 Sîrghii Ionel s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva ÎS ,,CRIS ,,Registru” privind anularea ordinelor de modificare a statelor de personal, de preavizare a salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de personal şi ordinului de concediere, restabilirea în funcţie, încasarea salariului şi suplimentelor stabilite de legislaţie pentru perioada lipsei forţate de la serviciu, a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la momentul emiterii ordinelor contestate ocupa funcţia de şef al Direcţiei evidenţă a persoanelor şi cetăţenie a Departamentului documentare a ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”.

Prin ordinul nr. 466p din 06.09.2013 s-a dispus reorganizarea structurilor funcţionale ale Departamentului documentare a ÎS „CRIS „Registru”. 1 Prin ordinul nr. 467p din 06.09.2013, la 09.09.2013 a fost preavizat despre faptul că în cazul în care „nu vor da acordul de a fi transferaţi la alte funcţii, contractul individual de muncă va fi desfăcut din motiv de reducere a statelor de personal la expirarea termenului de 2 luni de la data preavizării, conform articolului 88 alin. (1) lit. b) Codul muncii”. Menţionează că, prin ordinul nr. 676p din 02.12.2013 a fost concediat în baza prevederilor art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii, pe temeiul reducerii numărului şi statelor de personal. Consideră reclamantul ordinele nominalizate ilegale, dat fiind că nu a fost preavizat despre o eventuală lichidare a unităţii sau despre faptul că funcţia deţinută urmează a fi redusă, ci despre faptul că va fi concediat dacă va refuza transferul.

De asemenea, indică că, în ordinul nr. 467p din 06.09.2013 cu privire la preavizare nu se face referinţă la faptul că urmează a fi reduse funcţii sau că se lichidează subdiviziunea. Acest ordin enunţă despre faptul că se preavizează despre concedierea pentru cazul în care se refuză transferul, pe cînd legislaţia muncii în vigoare nu prevede ca temei de concediere refuzul de a fi transferat în altă funcţie, decît doar în cazul reducerii numărului sau statelor de personal. Precizează reclamantul că, ordinul nr. 466p din 06.09.2013 nu conţine o motivaţie din punct de vedere juridic, aşa cum o prevede articolul 88 al Codului muncii. Astfel, susţine că, această reorganizare nu a fost planificată din punct de vedere organizaţional, nu a fost realizată în cadrul unui sistem de acţiuni concludente şi sistematice, ci a presupus reducerea doar a unei funcţii - funcţiei dînsului.

Totodată, menţionează că, pîrîtul nu i-a propus nici o funcţie la momentul preavizării, ca urmare fiindu-i încălcat dreptul prevăzut de art. 88 Codul civil, iar în acest caz consideră că, ordinul de concediere nr. 676p din 02.12.2013 urmează a fi anulat. A mai indicat reclamantul că, a fost preavizat la 09.09.2013, iar ordinul de concediere a fost emis la 02.12.2013, adică cu 23 de zile peste termenul de la preavizare, respectiv cu încălcarea termenului prevăzut de art. 88 Codul muncii. Invocă că, în corespundere cu art. 183 Codul muncii, în caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru beneficiază salariaţii cu o calificare şi productivitate a muncii mai înaltă.

Avînd în vedere faptul că a deţinut funcţia de şef de Direcţie, se consideră a avea o calificare mai înaltă decît subalternii săi care aveau funcţia de adjuncţi ai şefului de Direcţie, deoarece dînsul dirija concomitent cu ambele subdiviziuni ale direcţiei. În acest sens, indică că, prin ordinul 466p din 06.09.2013, în punctul 4 se dispune că în cadrul Direcţiei redenumite se creează două funcţii de şef-adjunct de direcţie, iar în aşa fel, în condiţiile art. 183 Codul muncii, pîrîtul urma să propună una 2 din funcţiile de şef-adjunct de direcţie paşapoarte şi cetăţenie mai întîi dînsului şi doar după aceasta celor doi adjuncţi ai săi. Consideră că, lipsa unei propuneri de funcţii reprezintă încălcare a dreptului de a beneficia de o şansă de a se angaja într-o altă funcţie în unitate, iar ca urmare ordinul de concediere urmează a fi anulat.

A mai indicat reclamantul că, a fost umilit şi tratat cu dispreţ de conducerea întreprinderii în care a lucrat în ce priveşte modul în care trebuie aplicată legea, a avut suferinţe morale legate de faptul că i s-a creat impresia despre prezenţa unui neprofesionalism a lucrătorilor din cadrul întreprinderii, care are menirea de a aplica faţă de angajat nişte reguli inexistente. A suportat suferinţe de ordin psihic, care s-au manifestat în neîncrederea în caracterul obligatoriu al legii pe care i l-au sugerat funcţionarii din cadrul acestei întreprinderi, împrejurări ce îi dau posibilitate să pretindă la compensarea morală a suferinţelor, ce ar echivala cu suma cel puţin a trei salarii medii lunare de funcţie.

Solicită reclamantul, anularea ordinului nr. 466p din 06.09.2013 cu privire la reorganizarea structurilor funcţionale a Departamentului documentare a ÎS ,,CRIS ,,Registru”; anularea ordinului nr. 467p din 06.09.2013 cu privire la preavizare privind desfacerea contractului individual de muncă; anularea ordinului nr. 676p din 02.12.2013 cu privire la concediere; repunerea în funcţia anterioară deţinută de şef al Direcţiei evidenţă a persoanelor şi cetăţenie a Departamentului documentare a ÎS „CRIS „Registru”; achitarea tuturor salariilor şi suplimentelor stabilite de legislaţie pentru perioada lipsei forţate de la serviciu, precum şi obligarea încasării de la pîrît a prejudiciului moral şi a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24 noiembrie 2014, s-a respins cererea de chemare în judecată a lui Sîrghii Ionel ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Sîrghii Ionel a contestat-o cu apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 iunie 2015, s-a admis apelul declarat de Sîrghii Ionel, s-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24.11.2014, în partea respingerii acţiunii privind anularea ordinului nr. 676 p din 02.03.2013, repunerea în funcţia anterior deţinută, încasarea salariului şi repararea prejudiciului şi s-a emis o nouă hotărîre în această parte, prin care: S-a anulat ordinul ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru” nr. 676 p din 02.12.2013 cu privire la încetarea contractului individual de muncă cu Sîrghii Ionel.

S-a restabilit Sîrghii Ionel în funcţia anterior deţinută - şef de Direcţie evidenţă a persoanelor şi cetăţenie a Departamentului documentare a ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru”. S-a încasat din contul ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru” în beneficiul lui Sîrghii Ionel salariul pentru absenţa forţată de la serviciu în perioada 3 de 02.12.2013 - 24.11.2014, în sumă de 126 928, 67 lei şi suma de 12 000 lei cu titlul de prejudiciu moral. În rest, hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 24.11.2014 a fost menţinută. La 05 august 2015, ÎS ,,Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru” a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrile contestate, considerîndu-le neîntemeiate şi ilegale prin faptul că, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi au fost apreciate arbitrar probele. Susţine că, ÎS ,,CRIS ,,Registru” în calitate de angajator, a respectat procedura de concediere prevăzută de art. 88 Codul muncii, iar argumentele intimatului precum că angajatorul nu a emis un ordin motivat din punct de vedere juridic le consideră aberante şi contradictorii. De asemenea menţionează că, la momentul preavizării intimatului, funcţii vacante compatibile cu studiile deţinute de către acesta, cît şi cu funcţia deţinută anterior nu existau.

La fel, menţionează că, prin ordinul nr. 467p din 06.09.2013 cu privire la preavizarea salariaţilor în legătură cu reducerea statelor de personal, intimatului i-a fost acordată fiecare zi de vineri pe săptămînă ca zi liberă, cu menţinerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă. A mai indicat că, intimatul Sîrghii Inel a fost concediat la data de 02.12.2013 în baza ordinului nr. 676p din 02.12.2013, cu care acesta a luat cunoştinţă sub semnătură, iar întreprinderea nu a inclus în perioada de 2 luni, conform prevederilor art. 88 alin. (2) Codul muncii, perioada în care acesta s-a aflat în concediu medical. Recurentul mai indică şi asupra faptului că, pentru a beneficia de dreptul preferenţial la menţinerea la lucru în cazul reducerii numărului sau a statelor de personal, intimatul trebuie cumulativ să îndeplinească două condiţii, adică să aibă o calificare şi o productivitate a muncii mai înaltă decît ceilalţi angajaţi, ceia ce la caz nu s-a constatat.

În ceia ce priveşte soluţia instanţei de apel privind încasarea de la ÎS ,,CRIS ,,Registru” în beneficiul intimatului a salariului pentru lipsa forţată de la muncă şi a prejudiciului moral, o consideră neîntemeiată, deoarece ÎS ,,CRIS ,,Registru” în calitate de angajator a acţionat în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către ÎS ,,CRIS ,,Registru”, urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială 4 sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎS ,,CRIS ,,Registru” este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de către recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de 5 recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎS ,,CRIS ,,Registru”, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Întreprinderea de stat ,,Centrul Resurselor Informaţionale de Stat ,,Registru”, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valentina Clevadî Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.