Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1330/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
11 noiembrie 2015
Părțile
Moleşteanu Anatolie vs ÎCS RED Union Fenosa SA
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-1330/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1330/15 prima instanță S. Papuha instanța de apel M. Ciugureanu, B. Bîrca, E. Clim ÎNCHEIERE 11 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Iuliana Oprea, Liliana Catan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Anatolie Moleșteanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anatolie Moleșteanu împotriva Întreprinderii cu capital străin „Gaz Natural Fenosa Furnizare Energie” Societate cu răspundere limitată cu privire la anularea actului, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de Anatolie Moleșteanu și menținută hotărârea Judecătoriei Râșcani, municipiul Chișinău din 20 noiembrie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 22 februarie 2013, Anatolie Moleșteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎCS „RED Union Fenosa” SA (succesor în drepturi – ÎCS „GNF Furnizare Energie” SRL) cu privire la anularea actului, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că devenit proprietarul apartamentului nr. 11 din mun. Chişinău, str. Codrilor, 10/9 în baza contractului de donație din 15 iulie 2011, fostul proprietar al bunului imobil fiind Elena Moleşteanu. Susține că între fostul proprietar Elena Moleşteanu și ÎCS „RED Union Fenosa” SA, a fost încheiat contractul de furnizare a energiei electrice nr. 40201159348 din 16 noiembrie 2010, care şi reglementează relațiile, drepturile şi obligațiile, pe care fiecare parte este obligată să le respecte. Menționează că din 15 iulie 2011, şi-a executat pe deplin obligațiunile asumate în baza contractului nominalizat, fapt confirmat prin prezentarea facturilor în adresa sa şi achitarea acestora.

1 Indică că ulterior în adresa sa a parvenit actul nr. A 15800 de depistare a încălcării clauzelor contractuale din 03 ianuarie 2013, în care sa indicat că de către colaboratorii ÎCS „RED Union Fenosa” SA au fost depistate careva nereguli la consumarea energiei electrice, prin conectarea neautorizată de la separator până la contor într-un mod ascuns printr-un cablu de culoare galbenă din cupru, cu secțiunea de 6 mm, ce duce în apartamentul nr. 11, evitând aparatul de măsură. De asemenea, a fost livrată şi factura din 04 ianuarie 2013, în care este indicat calculul energiei electrice în cazul încălcării clauzelor contractuale, în mărime de 13850,66 lei. Nefiind de acord cu actul de depistare a încălcării clauzelor contractuale, precum şi cu factura prezentată, a adresat o cerere prealabilă în adresa pârâtului prin care a solicitat verificarea suplimentară a deciziei date şi anularea ei, însă prin răspunsul ÎCS „RED Union Fenosa” SA, solicitarea a fost respinsă.

Consideră reclamantul că operatorul de rețea este obligat să depună toate eforturile pentru soluționarea rezonabilă a neînțelegerilor cu consumatorii finali, pe cale amiabilă, şi în termene cât mai restrânse. În cazul în care neînțelegerea dintre consumatorul final şi furnizor nu este soluționată pe cale amiabilă, furnizorul este obligat să examineze situația creată şi să răspundă în scris consumatorului final, în termenele prevăzute de lege. Prin urmare, solicită anularea actului nr. A 15800 ca fiind ilegal, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 15000 lei cu titlu de prejudiciu moral și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 20 noiembrie 2014 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin încheierea Curţii de Apel Chișinău din 29 aprilie 2015 a fost înlocuit pârâtul ÎCS „RED Union Fenosa” SA cu succesorul său în drepturi ÎCS „GNF Furnizare Energie” SRL. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 29 aprilie 2015 a fost respins apelul declarat de Anatolie Moleșteanu și menținută hotărârea primei instanțe. La 17 august 2015, în termenul prevăzut de lege, Anatolie Moleșteanu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le ilegale și emise în rezultatul încălcării normelor de drept material și procedural și aprecierii arbitrare a probelor.

La 25 august 2015, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului declarat de Anatolie Moleșteanu cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței. 2 La 14 septembrie 2015, intimatul ÎCS „GNF Furnizare Energie” SRL a depus referință solicitând respingerea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Anatolie Moleșteanu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 3 1991), însă motivele recursului, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererea de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Anatolie Moleșteanu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Anatolie Moleșteanu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Corolevschi Judecătorii Iuliana Oprea Liliana Catan 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.