2rc-784/15 — Ridicarea drepturlui de administrare a debitorului

prima instanţă: E. Clim dosarul nr.2rc-784/15 DECIZIE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de Întreprinderii Mixte „Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată, în pricina la cererea introductivă a Societăţii cu Răspunderea Limitată „Basarabia-Agroexport” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2015, prin care a fost admisă cererea administratorului provizoriu, Lihoveţchi Alexandru cu privire la ridicarea dreptului de administrare a debitorului Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată, ridicat integral dreptul debitorului de administrare a întreprinderii şi investit administratorul provizoriu Lihoveţchi Alexandru cu dreptul de administrare a întreprinderii şi îndeplinire a tuturor actelor de gestiune a patrimoniului, constată La 12 august 2015, SRL „Basarabia-Agroexport”, în persoana administratorului Cimpoeş Serghei, a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de ÎM „Fortagro-Com” SRL.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 august 2015, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de SRL „Basarabia-Agroexport”, în persoana administratorului Cimpoeş Serghei, cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de ÎM „Fortagro-Com” SRL, iar în scopul prevenirii modificării stării bunurilor ÎM „Fortagro-Com” SRL în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate a fost dispusă aplicarea măsurilor de asigurare de rigoare, cu numirea în calitate de administrator provizoriu pe Lihoveţchi Alexandru deţinătorul autorizaţiei nr. 169 din 19 ianuarie 2015, eliberată de Ministerul Justiţiei al RM şi punerea sub sechestru a tuturor bunurilor (inclusiv hârtiile de valoare) ale debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL, conturile bancare şi corespondenţa lui comercială.

La data de 15 septembrie 2015, administratorul provizoriu, Lihoveţchi Alexandru, a înaintat o cerere cu privire la ridicarea dreptului de administrare a debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL, drept temei invocînd faptul că la data de 21 1 august 2015 a expediat o scrisoare la adresa juridică a întreprinderii ÎM „Fortagro-Com” SRL, adresată organelor de conducere a acesteia, prin care a solicitat transmiterea documentaţiei contabile a întreprinderii şi stampilei către administratorul provizoriu în temeiul art. 27 alin.(3) şi (4) a Legii insolvabilităţi, însă această scrisoare a fost restituită din motivul că întreprinderea respectivă nu se află la adresa sa juridică. Totodată , invocă că conform informaţiei obţinute de la administraţia clădirii unde î-şi are sediul ÎM „Fortagro-Com” SRL, această întreprindere nu-şi are sediul la ei şi ultimii trei ani nu s-a aflat la adresa indicată.

Menţionează că conform răspunsului oferit de ÎS „CRIS „Registru”, Direcţia identificare şi înmatriculare a mijloacelor de transport, după ÎM „Fortagro-Com” SRL au fost înregistrate 2 automobile, unul dintre care a fost înmatriculat în anul 2015, cu toate că din anul 2010, conturile bancare sunt blocate şi întreprinderea nu activează. În concluzie, administratorul provizoriu a remarcat că ÎM „Fortagro-Com” SRL se eschivează de la obligaţiunile sale de a pune la dispoziţie administratorului provizoriu informaţia şi documentaţia solicitată, iar din considerentele că întreprinderea dispune de 2 automobile, care se amortizează şi preţul este în scădere permanentă din motivul uzării, există riscul de accident, în urma căruia masa debitoare se va micşora, fapt care este contrar intereselor creditorilor.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2015, a fost admisă cererea administratorului provizoriu, Lihoveţchi Alexandru cu privire la ridicarea dreptului de administrare a debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL, ridicat integral dreptul debitorului de administrare a întreprinderii şi investit administratorul provizoriu Lihoveţchi Alexandru cu dreptul de administrare a întreprinderii şi îndeplinire a tuturor actelor de gestiune a patrimoniului. La 29 septembrie 2015, ÎM „Fortagro-Com” SRL a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de insolvabilitate din 17 septembrie 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii contestate cu remiterea pricinii la rejudecare, conform normelor stabilite.

În motivarea recursului a invocat că prin referinţa depusă la cererea introductivă a indicat că cererea introductivă este abuzivă, ilegală şi urmează a fi respinsă, deoarece ÎM „Fortagro-Com” SRL nu are careva datorii faţă de ÎS „Vamservinform” atîta timp cât nu există o hotărâre de judecată în temeiul căreia să fie înlocuit creditorul ÎS „Moldvama Grup” cu succesorul în drepturi ÎS „Vamservinform”. Respectiv, ne fiind recunoscut prin hotărâre judecătorească ca şi succesor în procedura de executare, reînregistrată în anul 2015 cu nr. 100-R188/2015, ÎS „Vamservinform” nu este creditor în această procedură şi nu poate ceda careva creanţă şi nu poate fi parte a contractului de cesiune de creanţă 33/2015 din 04 iunie 2015. Afirmă că executorul judecătoresc, Victor Caţer, a emis acte juridice unilaterale, fără solicitare pretinsului creditor, fără, o holtărîre judecătorească în sensul art. 47 a Codului de executare, fapt care este interzis prin lege.

La 04 iunie 2015 careva cerere de calculare a dobânzii de întârziere în sensul art. 24 Cod de executare şi art.619 Cod civil de către ÎS „Vamservinform” nu a fost înaintată, aceasta parvenind doar la 05 iunie 2015 în adresa executorului judecătoresc Victor Caţer. 2 La fel, invocă că nici SRL „Basarabia Agroexport” nu a respectat procedura imperativ obligatorie despre notificarea debitorului înainte de depunere a cererii introductive. Insistă că ÎM „Fortagro-Com” SRL, încă la 15 octombrie 2010, prin publicarea în Monitorul Oficial nr.202-205 (3735-3738) a informat toate instituţiile şi persoanele despre a faptului schimbării adresei sale juridice la bd. Moscovei 6, mun. Chişinău. Totodată, consideră că şi încheierea din 17 septembrie 2015, contestată în speţă, este eronată, nefondată, lipsită de suport normativ si faptic, rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei în vigoare, urmând a fi casată în totalitate.

În susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 5 alin.(4) al Legii insolvabilităţii, care indică că încheierile judecătoreşti pot fi adoptate şi fără citarea părţilor dacă prezenta lege nu prevede altfel în mod expres, cît şi prevederile art. 25 alin.(4) al Legii insolvabilităţii, care stabileşte că instanţa de insolvabilitate examinează, în cel mult 10 zile lucrătoare, cererea prevăzută la alin. (2) într-o şedinţă la care sînt citaţi administratorul provizoriu, creditorii care au înaintat cererea introductivă şi reprezentantul debitorului. Neprezentarea părţilor citate legal nu împiedică judecarea cererii.

Concomitent menţionează şi prevederile pct. 9.3 al Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilităţii, care prescrie că creditorii care au înaintat cererea introductivă ori administratorul provizoriu pot adresa oricând instanţei de insolvabilitate o cerere pentru a i se ridica debitorului dreptul de administrare avînd ca justificare suportarea continuă a pierderilor din patrimoniul acestuia. În cel mult 10 zile, instanţa de insolvabilitate va examina cererea într-o şedinţă la care vor fi citaţi administratorul provizoriu, creditorii care au înaintat cererea introductivă şi reprezentantul debitorului. Neprezentarea părţilor citate legal nu va împiedica examinarea cererii.

Iar încheierea de ridicare totală sau parţială a debitorului de la administrarea întreprinderii poate fi contestată cu recurs de debitor. Susţine că instanţa de insolvabilitate la emiterea încheierii din 17 septembrie 2015, intenţionat face abstracţie de la dispoziţiile imperative ale legii şi anume alin.(4) art.25 al Legii insolvabilităţii, nu convoacă şedinţă în modul prevăzut de lege, şi în consecinţă emite o hotărâre absolut ilegală unilateral fără respectarea normelor imperative ale legii. Consideră neîntemeiată şi susţinerea administratorului provizoriu, Lihoveţchi Alexandru cu privire la somarea debitorului, care a anexat o scrisoare de somare la bd. Negruzzi 7, mun. Chişinău, pe cînd ÎM „Fortagro-Com” SRL, încă la 15 octombrie 2010, prin publicarea în Monitorul Oficial nr.202-205 (3735-3738) a informat toate instituţiile şi persoanele despre faptul schimbării adresei sale juridice la bd.

Moscovei 6, mun. Chişinău. Apreciază ca fiind fals şi extrasul eliberat de filiala 17 a BC „Victoriabank” SA şi prezentat de administratorul provizoriu, din care rezultă că debitorul ÎM „Fortagro- Com” SRL ar avea sechestre aplicate de executorii judecătoreşti în mărime de peste 5 mln. lei. În combaterea prezentei informaţii, invocă extrasul real al conturilor bancare 3 eliberat de filiala 17 a BC „Victoriabank” SA, prin care se confirmă aplicarea sechestrului pe o sumă de 2820 lei de către Uniunea executorilor judecătoreşti. În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) Legea insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege.

Aceleaşi prevederi sunt reglementate şi de art. 425 al CPC RM, care indică că termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Instanţa de recurs constată că recurentul ÎM „Fortagro-Com” SRL s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 29 septembrie 2015 în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2015 şi de a restitui pricina spre rejudecare din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. După cum denotă materialele pricinii SRL „Basarabia-Agroexport” a depus în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de ÎM „Fortagro-Com” SRL, invocînd incapacitatea de plată a datoriilor de către ultima.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 18 august 2015, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de SRL „Basarabia-Agroexport”, în persoana administratorului Cimpoeş Serghei, cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de ÎM „Fortagro-Com” SRL, iar în scopul prevenirii modificării stării bunurilor ÎM „Fortagro-Com” SRL în perioada de pînă la intentarea procesului de insolvabilitate a fost dispusă aplicarea măsurilor de asigurare de rigoare, cu numirea în calitate de administrator provizoriu pe Lihoveţchi Alexandru deţinătorul autorizaţiei nr. 169 din 19 ianuarie 2015, eliberată de Ministerul Justiţiei al RM şi punerea sub sechestru a tuturor bunurilor (inclusiv hârtiile de valoare) ale debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL, conturile bancare şi corespondenţa lui comercială.

Astfel, întru executarea obligaţiunilor sale, administratorul insolvabilităţii, Lihoveţchi Alexandru, a expediat la adresa juridică a ÎM „Fortagro-Com” SRL notificare, prin care a solicitat transmiterea documentaţiei contabile a întreprinderii şi a ştampilei către administratorul provizoriu în temeiul art. 27 alin. (3) şi (4) a Legii insolvabilităţii. Însă, din motivul că notificarea respectivă a fost restituită administratorului provizoriu fără înmînare, cu menţiunea precum că întreprinderea ÎM „Fortagro-Com” SRL nu se află la adresa sa juridică din bd. C. Negruzzi 7, of. 253, mun.

Chişinău, iar 4 din informaţia obţinută de la administraţia clădirii a priceput că ultima nu-şi are sediul la adresa menţionată şi ultimii trei ani nici nu s-a aflat la adresa respectivă, la data de 15 septembrie 2015, administratorul provizoriu, Lihoveţchi Alexandru, a înaintat o cerere instanţei de insolvabilitate cu privire la ridicarea dreptului de administrare a debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL. Soluţionând cererea respectivă, instanţa de insolvabilitate a dispus prin încheierea din 17 septembrie 2015, admiterea acesteia şi ridicarea integral a dreptului debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL de administrare a întreprinderii cu investirea administratorului provizoriu Lihoveţchi Alexandru cu dreptul de administrare a întreprinderii şi îndeplinire a tuturor actelor de gestiune a patrimoniului.

Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recurs şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile la caz, instanţa de recurs consideră că încheierea dată este una greşită, fiind emisă fără a fi respectată procedura şi cadrul legal în temeiul cărui urma a fi soluţionată o cerere cu privire la ridicarea totală a dreptului debitorului de a administra întreprinderea. În susţinerea opiniei enunţate instanţa de recurs reţine prevederile art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, în vigoare din 14 martie 2013, procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi cu cele ale prezentei legi.

Conform art. 4 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în prezenta lege, iar aliniatul (2) al aceluiaşi articol stabileşte că organele şi persoanele stabilite la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea rapidă a actelor şi a operaţiunilor prevăzute în prezenta lege, realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi a obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni. Potrivit art. 6 alin. (1), (2) şi (4) al aceleiaşi Legi, care reglementează citarea, notificarea şi înştiinţarea participanţilor la proces, citarea participanţilor la proces se efectuează de către instanţa de insolvabilitate din oficiu.

În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părţi numai persoanele ale căror drepturi sau interese sînt supuse spre soluţionare instanţei de insolvabilitate în condiţii de contradictorialitate. În celelalte cazuri, se aplică dispoziţiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă în măsura în care nu contravin unor dispoziţii expres prevăzute de prezenta lege. Notificările şi înştiinţările se fac prin scrisori recomandate, iar în cazurile expres prevăzute de prezenta lege şi prin publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

În acest context, la caz, au relevanţă şi dispoziţiile art. 5 alin. (4) din Legea insolvabilităţii care indică că încheierile judecătoreşti pot fi adoptate şi fără citarea părţilor dacă prezenta lege nu prevede altfel în mod expres, precum şi a art. 25 alin.(2), (3) şi (4) a Legii date conform căror, creditorii care au înaintat cerere introductivă ori administratorul provizoriu pot adresa oricînd instanţei de insolvabilitate o cerere pentru a i se ridica debitorului dreptul de administrare, avînd ca justificare pierderile continue 5 din patrimoniul acestuia sau lipsa probabilităţii de realizare a unui plan raţional de activitate a întreprinderii şi/sau eschivarea acestuia de la executarea atribuţiilor sale.

În baza cererii şi a condiţiilor indicate la alin.(2), instanţa de insolvabilitate este în drept să dispună, printr-o încheiere care poate fi atacată cu recurs de către debitor, ridicarea totală sau parţială a dreptului debitorului de a administra întreprinderea odată cu desemnarea unui administrator provizoriu, indicînd şi condiţiile de exercitare a conducerii debitorului de către acesta. Din momentul înlăturării debitorului de la administrarea întreprinderii, atribuţiile de administrare şi de dispoziţie sînt cedate administratorului provizoriu sub supravegherea instanţei de insolvabilitate. Instanţa de insolvabilitate examinează, în cel mult 10 zile lucrătoare, cererea prevăzută la alin.(2) într-o şedinţă la care sînt citaţi administratorul provizoriu, creditorii care au înaintat cererea introductivă şi reprezentantul debitorului.

Neprezentarea părţilor citate legal nu împiedică judecarea cererii. Aşadar, prin prisma reglementărilor menţionate, se constată că la adoptarea încheierii judecătoreşti cu privire la ridicarea totală sau parţială a dreptului debitorului de a administra întreprinderea, urmau a fi respectate rigorile impuse de normele procedurale cu privire desfăşurarea şedinţei de judecată, elaborarea actelor de dispoziţie emise de către instanţele judecătoreşti, precum şi citarea părţilor în proces. În consecinţă, însă, contrar prevederilor normelor de drept sus enunţate, instanţa de recurs constată că încheierea din 17 septembrie 2015, a fost adoptată în mod unilateral, or, la materialele dosarului lipseşte un proces-verbal al şedinţei de judecată din 17 septembrie 2017, în care s-ar reflecta desfăşurarea şedinţei din această dată, aspect care, de asemenea, constituie o încălcare a prevederilor art. 273 CPC, ce reglementează obligativitatea întocmirii procesului-verbal.

Totodată, instanţa de recurs remarcă că la materialele dosarului lipsesc şi probe care ar confirma citarea legală a debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL în ședința instanței de insolvabilitate din 17 septembrie 2015, fapt ce contravine prevederilor legale enunţate, precum şi prevederilor art. 100 CPC, care reglementează comunicarea actelor de procedură. Or, în sensul Legii insolvabilităţii, instanţa de insolvabilitate nu poate manifesta din oficiu propria voinţă privind modul de desfăşurare a procesului de acest gen şi chestiunile examinate în cadrul acestuia. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că instanţa de insolvabilitate a admis încălcarea dispoziţiilor Legii insolvabilităţii, pe când la soluţionarea unor asemenea aspecte instanţa urmează să se conducă cu stricteţe de dispoziţiile conţinute la Capitolul I secţiunea a 2-a, care reglementează condiţiile de intentare a procesului de insolvabilitate şi acţiunile preliminare.

Mai mult ca atât, art. 25 alin. (4) al aceleiaşi legi expres stipulează că, cererea cu privire la ridicarea dreptului debitorului de a administra întreprinderea, se examinează într-o şedinţă la care sînt citaţi administratorul provizoriu, creditorii care au înaintat cererea introductivă şi reprezentantul debitorului. Neprezentarea părţilor citate legal nu împiedică judecarea cererii, însă citarea în acest sens urmează a fi efectuată în corespundere cu normele care reglementează citarea şi înştiinţarea judiciară.

6 Astfel fiind, se constată că la emiterea încheierii recurate, prin care s-a dispus ridicarea integrală a dreptului debitorului ÎM „Fortagro-Com” SRL de administrare a întreprinderii şi investirea administratorului provizoriu Lihoveţchi Alexandru cu dreptul de administrare a întreprinderii şi îndeplinire a tuturor actelor de gestiune a patrimoniului, Curtea de Apel Chişinău a admis încălcarea normelor enunţate, fapt ce denotă ilegalitatea acestui act de dispoziţie. Pentru observaţii arătate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2015 şi de a restitui pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2015, în pricina la cererea introductivă a Societăţii cu Răspunderea Limitată „Basarabia- Agroexport” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de Întreprinderea Mixtă „Fortagro-Com” Societate cu Răspundere Limitată, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în acelaşi complet de judecată. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva 7