Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3r-240/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
4 noiembrie 2015
Părțile
Tocarenco Iulia vs Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului
Pe scurt
Anularea măsurii de asigurare

3r-240/15 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr: 3r-240/15 DECIZIE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând recursul declarat de Alexandr Tocarenco în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Tocarenco împotriva Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Alexandr Tocarenco, intervenient accesoriu Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii cu privire la contestarea actului administrativ împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015 prin care a fost respinsă cererea lui Alexandr Tocarenco cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii constată: La 04 iulie 2014, reprezentantul Iuliei Tocarenco, avocatul Violeta Gaşiţoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Alexandr Tocarenco, intervenient accesoriu Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii cu privire la contestarea actului administrativ concomitent, solicitând ca măsură de asigurare a acţiunii obligarea pârâtului Alexandr Tocarenco până la soluţionarea litigiului în fond să respecte decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2014,

prin care s-a aprobat modificarea graficului de întrevederi a copilului minor Ilia Tocarenco cu mama sa Iulia Tocarenco. În motivarea acţiunii a invocat că Iulia Tocarenco, este mama copilului minor Ilia Tocarenco. Susţine că la vârsta de cinci luni a copilului, relaţiile dintre Iulia Tocarenco şi Alexandr Tocarenco s-au înrăutăţit, astfel a fost nevoită să părăsească domiciliul soţului, iar din 2012 se află în litigiu cu Alexandr Tocarenco privind desfacerea căsătoriei şi stabilirea domiciliului copilului minor cu mama. Relatează că conform deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2013 instanţa a decis asigurarea acţiunii prin transmiterea imediată a minorului mamei sale. Decizia respectivă nu a fost executată niciodată, deoarece minorul nu a fost de găsit, chiar dacă Curtea de Apel Chişinău a admis prin decizia sa darea în căutare a copilului minor.

1 Susţine că prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău s-a desfăcut căsătoria încheiată între Iulia Tocarenco şi Alexandr Tocarenco fiind stabilit domiciliul minorului cu mama sa. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a stabilit domiciliul copilului minor cu tatăl său, obligându-l pe Alexandr Tocarenco să-i achite Iuliei Tocarenco prejudiciul moral. Indică că la 21 mai 2014, Curtea Supremă de Justiţie a casat decizia Curţii de Apel Chişinău şi a trimis dosarul la o nouă reexaminare într-un alt complet de judecată.

Invocă că Direcţia municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, a emis un grafic prin care l-a obligat pe Alexandr Tocarenco, să prezinte copilul minor în centrul comercial „Babi Holl”, de trei ori pe săptămână pentru a se întrevedea cu mama sa Iulia Tocarenco, însă de nenumărate ori Alexandr Tocarenco, a ignorat graficul dat şi nu s-a prezentat cu copilul în incinta centrului comercial „Babi Holl”.

Mai indică că Iulia Tocarenco, a adresat o cerere Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului prin care a solicitat revizuirea graficului cu emiterea unui grafic nou prin care să aibă acces la copil în egală măsură ca şi tatăl copilului, şi a propus ca şapte zile copilul să locuiască cu ea şi şapte cu tata, sau 24 ore copilul se află la ea şi 24 ore la tata, cu toate acestea Direcţia municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului la 22 mai 2015 a emis decizia prin care a decis că Iulia Tocarenco în fiecare zi de luni, miercuri şi vineri din săptămână va lua copilul de la domiciliul tatălui la orele 17.30 şi-l va aduce înapoi la ora 20.00, în a II-a şi a IV zi de duminică mama va lua copilul de la ora 10.00 până la ora 18.00, şi I-III sâmbătă de la ora 10.00 până la ora 18.00.

Menţionează că de nenumărate ori s-a adresat Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, solicitând să fie însoţită pentru a se întrevedea cu copilul său minor, însă a fost ignorată. Solicită constatarea violării art. 8 CEDO coroborat cu art. 14 CEDO în privinţa sa din partea pârâților, emiterea unei hotărâri potrivit căreia copilul minor se va afla şapte zile cu Iulia Tocarenco şi şapte zile cu Alexandr Tocarenco, astfel pârâtul va lua copilul minor a II-a şi a III-a săptămână din lună, iar I-a şi a II-a săptămână minorul se va afla la domiciliul reclamantei. Totodată, a solicitat ca măsură de asigurare a acţiunii obligarea pârâtului Alexandr Tocarenco până la soluţionarea litigiului în fond să respecte decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2014, prin care s-a aprobat modificarea graficului de întrevederi a copilului minor Ilia Tocarenco cu mama sa Iulia Tocarenco.

Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 09 iulie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de către Iulia Tocarenco a fost restituită, pe motiv că reclamanta nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 septembrie 2014, a fost admis recursul declarat de către Iulia Tocarenco, fiind casată încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 09 iulie 2014, pricina civilă fiind remisă la rejudecare în prima instanţă, în acelaşi complet de judecători. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 27 octombrie 2014, cererea privind asigurarea acţiunii înaintată de către Iulia Tocarenco a fost respinsă ca fiind nefondată.

2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, a fost admis recursul declarat de către Violeta Gaşiţoi în interesele Iuliei Tocarenco, fiind casată încheierea Judecătoriei Rîscani, mun.

Chişinău din 27 octombrie 2014, în cauza de contencios administrativ la acţiunea depusă de către Iulia Tocarenco împotriva Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Alexandr Tocarenco, intervenient accesoriu Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii, privind contestarea actului administrativ, cu emiterea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care cererea privind asigurarea acţiunii înaintată de către Iulia Tocarenco a fost admisă, a fost obligat Alexandr Tocarenco pînă la examinarea cauzei în fond să respecte graficul de întrevederi a copilului minor – Ilia Tocarenco, cu mama sa – Iulia Tocarenco, aprobat prin decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2014. La 09 martie 2015, Alexandr Tocarenco, a depus o cerere cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii aplicată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015 şi suspendarea executării deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, prin care a fost dispusă obligarea lui până la examinarea cauzei în fond să respecte graficul de întrevederi a copilului minor - Ilia Tocarenco, cu mama sa - reclamanta Iulia Tocarenco, aprobat prin decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2014. În motivarea cererii a indicat că copilul minor Ilia Tocarenco,

locuieşte în prezent cu el, dispune de domiciliu permanent, este întreţinut adecvat, duce un trai decent, sănătatea copilului nu este ameninţată cu nimic, primeşte o educaţie adecvată, fizic copilul este dezvoltat foarte bine. Indică că la 30 iunie 2012 copilul a fost abandonat de către Iulia Tocarenco, iar ținând cont de interesul primordial al copilului, de faptul că Iulia Tocarenco, nu a respectat graficul din 22 mai 2014 şi l-a contestat în instanţa de judecată, consideră necesar de a anula măsura de asigurare a acţiunii dispusă prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, or, obligarea pârâtului de a executa decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2015, urma să fie examinată în ordinea contenciosului şi nu ca o măsură de asigurare a acţiunii.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015, a fost respinsă cererea lui Alexandr Tocarenco cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii. La 04 august 2015, Alexandr Tocarenco a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015 prin care a fost respinsă cererea sa cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii. În motivarea recursului a invocat că copilul minor Ilia Tocarenco, locuieşte în prezent cu el, dispune de domiciliu permanent, este întreţinut adecvat, duce un trai decent, sănătatea copilului nu este ameninţată cu nimic, primeşte o educaţie adecvată, fizic copilul se dezvoltă foarte bine.

Susţine că la 30 iunie 2012, copilul minor Ilia Tocarenco, a fost abandonat de către mama sa Iulia Tocarenco, iar ținând cont de interesul primordial al copilului, de faptul că Iulia Tocarenco personal nu a respectat graficul din 22 mai 2014 şi l-a contestat în instanţa de judecată, consideră necesar de a anula măsura de asigurare a acţiunii dispusă prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, or, obligarea sa de a executa decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2015 urma să fie examinată în ordinea procedurii contencioase şi nu ca o măsură de asigurare a acţiunii. În context face referire la prevederile art. 174 alin. (1) şi (2) CPC. 3 Indică că nu este prevăzută de lege nici modalitatea de executare a unei astfel de măsuri de asigurare a acţiunii.

Relatează că Iulia Tocarenco, s-a întâlnit cu copilul său la data de 05 aprilie 2015 şi 07 aprilie 2015, inclusiv, susţine că de comun acord cu Iulia Tocarenco au convenit asupra întrevederilor între ea şi copil, fără careva imixtiune din exterior, inclusiv imixtiunea exercitată de către autorităţile statului în viaţa privată şi de familie. La fel, invocă că nu restricţionează contactul între mamă şi copil, iar la stabilirea graficului de întrevederi al mamei cu copilul şi la emiterea deciziei privind asigurarea acţiunii nu s-a ţinut cont de interesul suprem al copilului, de orarul acestuia de dezvoltare fizică şi intelectuală.

Menţionează că prin încheierea executorului judecătoresc din 25 februarie 2013 a fost dispusă intentarea procedurii de executare în baza documentului executoriu nr. 2r-2728/12 emis de Curtea de Apel Chişinău la 19 februarie 2013, privind transmiterea copilului minor Ilia Tocarenco, în supravegherea şi îngrijirea mamei Iulia Tocarenco până la examinarea cauzei în fond. Mai susţine că prin încheierea executorului judecătoresc Iacob Miron din 19 decembrie 2013 a fost dispusă încetarea procedurii de executare nr. 010-770/13 intentată în baza documentului executoriu nr. 2r-2728/2012 din 19 februarie 2013 emis de Curtea de Apel Chişinău privind transmiterea copilului minor Ilia Tocarenco, în supravegherea şi îngrijirea mamei Iulia Tocarenco până la examinarea cauzei în fond.

A fost transmisă procedura de executare nr. 010-770/13 la materialele din arhivă. Documentul executoriu împreună cu copia încheierii de încetare a procedurii de executare a fost expediat părţilor procedurii de executare şi organului care l-a eliberat. A comunicat că procedura de executare care a încetat nu poate fi reluată. Încheierea dată nu a fost contestată de către părţi în ordinea stabilită de lege aceasta intrând în vigoare prin neatacare. Mai face referire şi la încheierea executorului judecătoresc Iacob Miron din 29 iulie 2014 prin care a fost dispusă intentarea procedurii de executare nr. 010- 1212/14 în temeiul documentului executoriu nr. 2r-2728/2012 din 19 februarie 2013 emis de Curtea de Apel Chişinău privind transmiterea copilului minor Ilia Tocarenco, în supravegherea şi îngrijirea mamei Iulia Tocarenco până la examinarea cauzei în fond.

Încheierea dată a contestat-o, însă prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 26 ianuarie 2015, a fost respinsă integral ca neîntemeiată contestaţia. Susţine că prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 30 martie 2015 a fost admis recursul declarat de Anatolie Barbacar în interesele lui Alexandr Tocarenco, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 26 ianuarie 2015, soluționând prin decizie problema în fond. S-a admis contestaţia depusă de Alexandr Tocarenco şi s-a anulat încheierea executorului judecătoresc Iacob Miron din 29 iulie 2014 nr. 010-1212/14, prin care s-a dispus intentarea procedurii de executare în temeiul documentului executoriu nr. 2r-2728/2012 din 19 februarie 2013 emis de Curtea de Apel Chişinău privind transmiterea copilului minor Ilia Tocarenco, în supravegherea şi îngrijirea mamei Iulia Tocarenco, până la examinarea cauzei în fond.

Susţine că decizia dată a fost adusă la cunoştinţă executorului judecătoresc la 02 aprilie 2015, inclusiv a depus o cerere prin care a solicitat încetarea procedurii de 4 executare intentate la 29 iulie 2014 în temeiul titlului executoriu nr. 2r-2728/2012 din 19 februarie 2013 emis de Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurentului, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 216), însă careva date despre recepţionarea acesteia, la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 04 august 2015, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum denotă actele cauzei prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, a fost admis recursul declarat de către Violeta Gaşiţoi în interesele Iuliei Tocarenco, casată încheierea Judecătoriei Rîscani, mun.

Chişinău din 27 octombrie 2014, în cauza de contencios administrativ la acţiunea depusă de către Iulia Tocarenco împotriva Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Alexandr Tocarenco, intervenient accesoriu Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii, privind contestarea actului administrativ, cu emiterea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care cererea privind asigurarea acţiunii înaintată de către Iulia Tocarenco a fost admisă şi obligat Alexandr Tocarenco până la examinarea cauzei în fond să respecte graficul de întrevederi a copilului minor – Ilia Tocarenco, cu mama sa – Iulia Tocarenco, aprobat prin decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2014. Ca urmare, la 09 martie 2015, Alexandr Tocarenco, a depus o cerere cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii aplicată prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015 şi suspendarea executării deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 februarie 2015, prin care a fost dispusă obligarea lui Alexandr Tocarenco până la examinarea cauzei în fond să respecte graficul de întrevederi a copilului minor - Ilia Tocarenco, cu mama sa - reclamanta Iulia Tocarenco,

aprobat prin decizia Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului din 22 mai 2014. Stabilind că în speţa dată asigurarea acţiunii se impune a fi necesară şi din considerentul că procesul în prezenta cauză este unul de contencios administrativ, iar scopul măsurii de asigurare este de a evita o eventuală eşuare a autorităţilor statului de a exercita responsabilitățile de a proteja în mod corespunzător dreptul Iuliei Tocarenco, Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 23 iunie 2015, a respins cererea lui Alexandr Tocarenco, cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii. 5 În conformitate cu art. 180 alin. (1) CPC, măsura anterioară de asigurare a acţiunii poate fi anulată din oficiu sau la cererea pârâtului de către judecătorul sau instanţa care a ordonat măsura de asigurare ori de judecătorul sau instanţa în a căror procedură se află pricina.

Reieşind din prevederile procedurale citate mai sus şi probele administrate, instanţa de recurs concluzionează că instanţa de apel întemeiat a respins cererea lui Alexandr Tocarenco cu privire la anularea măsurii de asigurare, or, asigurarea acţiunii contribuie real la executarea ulterioară a hotărârii judecătoreşti adoptate, constituind un mijloc eficient de protecţie a drepturilor subiective ale participanţilor la proces. Mai mult ca atât, instanţa de recurs menţionează că prin aplicarea măsurii de asigurare - interzicerea pârâtului săvârşirea unor anumite acte, nu pune în imposibilitate pe Alexandr Tocarenco, să aibă întrevederi cu copilul minor Ilia Tocarenco, şi să-i acorde atenţie în egală măsură ca şi Iulia Tocarenco.

Aici este de observat că întrucât asigurarea acţiunii civile constă din limitări, interdicţii sau obligaţii dispuse în mod operativ de judecător sau instanţă măsurile de asigurare a acţiunii civile trebuie aplicate cu o deosebită atenţie ținând cont de anumite reguli, cum ar fi scopul asigurării acţiunii trebuie să fie invocat şi justificat de persoana care solicită aplicarea măsurilor de asigurare. Potrivit art. 174 alin. (1) CPC, la cererea participanţilor la proces, judecătorul sau instanţa poate lua măsuri de asigurare a acţiunii. Asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti.

Reieşind din argumentele date, instanţa de recurs consideră că instanţa de apel a argumentat şi a justificat existenţa indiciilor, că aplicarea măsurii de asigurare ar evita o eventuală eşuare a autorităţilor statului de a exercita responsabilităţile de a proteja în mod corespunzător dreptul Iuliei Tocarenco, la respectarea vieţii sale de familie în scopul remedierii situaţiei în măsura suficientă, pentru ca Iulia Tocarenco, să poată să se întâlnească cu fiul său, iar copilul să poată să-şi cunoască mama, reieşind şi din faptul că practica naţională în astfel de speţe se întruneşte cu o tergiversare a examinării cauzelor, fapt ce ar duce la încălcarea drepturilor privind respectarea vieţii private şi de familie a Iuliei Tocarenco, cât şi a copilului minor.

În atare împrejurări, argumentul recurentului precum că concluzia instanţei apel în sensul dat, este vagă şi combătută prin probe, nu poate constitui temei de admitere a recursului. Totodată, instanţa de recurs reţine că la 04 noiembrie 2014 Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a emis o hotărâre la dosarul Tocarenco versus Republica Moldova, prin care a condamnat statul Republica Moldova de violarea art. 8 al Convenţiei care prevede că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi corespondenţei, impunând să achite reclamantei Iuliei Tocarenco, suma de 9500 euro.

Astfel, întru evitarea unei condamnări repetate a statului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în urma unei eventuale lezări a drepturilor Iuliei Tocarenco, prin admiterea cererii de anulare a măsurii de asigurare, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 23 iunie 2015, prin care s-a respins cererea lui Alexandr Tocarenco cu privire la anularea măsurii de asigurare a acţiunii.

6 În consecinţă, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde Comisia a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs, mai mult că acestea nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată la caz a normelor de drept material sau procedural de către instanţe.

Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că încheierea instanţei de apel este legală, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se respinge recursul declarat de Alexandr Tocarenco. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Iuliei Tocarenco împotriva Direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Alexandr Tocarenco, intervenient accesoriu Consiliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Discriminării şi Asigurării Egalităţii cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 7

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.