2ra-2680/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-2680/15 prima instanță: I. Morozan instanța de apel: N. Vascan, V. Negru, I. Cotruță ÎNCHEIERE 04 noiembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de Tatiana Gologan și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Gologan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Victor Cogîlnicean, cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 10 iunie 2015, prin care au fost respinse cererile de apel declarate de Tatiana Gologan și Ministerul Justiției al Republicii Moldova şi menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 25 februarie 2015, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La 11 decembrie 2014, Tatiana Gologan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și moral.

În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că în anul 1998 a încheiat căsătoria cu Sergiu Gologan, care a fost desfăcută la 04 octombrie 2001. Copilul său Alexandru Gologan s-a născut la 05 decembrie 1997, până la încheierea căsătoriei cu Sergiu Gologan, în perioada când era cu el în relații de concubinaj. Menționează că de fapt tată biologic al copilului este fostul său soț Vasile Balan, cu care a desfăcut căsătoria în anul 1998 prin hotărâre de judecată. Indică reclamanta că fiul Alexandru s-a născut în perioada concubinajului cu Sergiu Gologan, care a recunoscut paternitatea față de copil, fiind înscris ca tată în Registrul actelor de stare civilă. Ulterior, în anul 2000, s-a adresat în instanța de judecată cu o cerere privind desfacerea căsătoriei cu Sergiu Gologan şi încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

1 Astfel, prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 18 septembrie 2001 a fost desfăcută căsătoria încheiată între Tatiana Gologan cu Sergiu Gologan, înregistrată la 04 septembrie 1998 de OSC mun. Chişinău, a fost respinsă cerința reclamantei privind încasarea de la Sergiu Gologan a pensiei de întreținere a copilului minor. A fost admisă acțiunea reconvențională a lui Sergiu Gologan către Tatiana Gologan cu privire la contestarea mențiunii de tată a copilului, fiind anulată mențiunea din certificatul de naștere a lui Alexandru Gologan, născut la 05 decembrie 1997, înregistrată în registrul actelor de stare civilă sub nr. 1, a mențiunii că Sergiu Gologan este tată al acestui copil.

Prin decizia Colegiului civil al Tribunalului mun. Chişinău din 26 februarie 2002 a fost anulată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 18 septembrie 2001 în partea cerinței privind încasarea pensiei de întreținere şi anularea mențiunii privind înregistrarea lui Sergiu Gologan drept tată al copilului Alexandru Gologan şi în această parte a fost emisă o nouă hotărâre prin care s-a încasat de la Sergiu Gologan în beneficiul Tatianei Gologan pensia de întreținere a copilului minor Alexandru Gologan, în mărime de ¼ din toate veniturile lunare începând cu 15 ianuarie 2001 şi până la atingerea majoratului copilului și s-a încasat de la Sergiu Gologan în contul statului, cu titlu de taxă de stat, suma de 150 lei.

A fost respinsă acțiunea reconvențională a lui Sergiu Gologan cu privire la contestarea mențiunii de tată a copilului. Decizia a devenit irevocabilă prin necontestare. Susține reclamanta Tatiana Gologan că în temeiul deciziei enunțate, a primit titlul executoriu şi l-a prezentat spre executare Oficiului de Executare Centru, mun. Chişinău, care la rândul său l-a expediat spre executare la locul de muncă a lui Sergiu Gologan, restaurantul „Starîi Gorod”. După depunerea spre executare a titlului executoriu, a încasat pensie de întreținere în perioada anilor 2003-2004. În acest sens, a deschis un livret de economii la BC „Banca de Economii a Moldovei” SA, la care angajatorul lui Sergiu Gologan îi transfera pensie de întreținere în mărime de ¼ din salariul lui Sergiu Gologan, însă, ulterior, acest titlu executoriu a dispărut.

Remarcă că debitorul Sergiu Gologan a achitat pensia de întreținere a copilului minor doar în anul 2003-2004 și la începutul anului 2001. Astfel, începând cu anul 2004 nu a mai încasat pensia de întreținere a copilului minor. Indică că ulterior a depus o cerere la UNEJ şi la Ministerul Justiției, prin care a solicitat să i se comunice informația privind persoanele responsabile de executarea hotărârii judecătorești, măsurile întreprinse de executorul judecătoresc competent întru executarea documentului executoriu şi care este restanța debitorului la achitarea pensiei de întreținere a copilului minor. Prin răspunsul UNEJ din 17 iulie 2013 şi răspunsul Ministerului Justiției din 08 august 2013 a fost informată despre faptul că urmează să se adreseze în instanță de judecată pentru eliberarea duplicatului titlului executoriu dispărut.

Mai susține reclamanta că la 12 iulie 2013 a expediat o cerere în adresa administrației restaurantului „Starîi Gorod”, şi anume, către SRL „Orașul Vechi”, prin care a solicitat să i se pună la dispoziție informația cu privire la faptul angajării lui Sergiu Gologan la restaurantul „Starîi Gorod”, funcția deținută, salariu și momentul concedierii. De asemenea, a solicitat să i se confirme faptul că, în calitate de angajator al debitorului Sergiu Gologan, au primit spre executare titlu executoriu, ce sume de bani 2 din salariul lui au fost reținute şi transferate în acest scop, ce a întreprins administrația şi contabilitatea restaurantului cu titlul executoriu sus-menționat după ce debitorul s-a concediat de la restaurant, unde şi cui la expediat, de ce nu i l-a expediat ei sau Oficiului de Executare competent.

Însă, nu a primit nici un răspuns. Ulterior, la 08 octombrie 2013, s-a adresat cu o cerere către executorul judecătoresc Oxana Burlac, care i-a comunicat că deși procedura de executare intentată în vederea executării titlului executoriu nr. 2a-899/02 din 26 iunie 2002 emis de Tribunalul mun. Chișinău, nu i-a fost transmisă nici în lucru şi nici în arhivă, a expediat în adresa restaurantului „Starîi Gorod” o somație. În baza acestei somații, SRL „Starîi Gorod” a informat-o că conform ordinului nr. 5k din 08 martie 1999, Sergiu Gologan a fost concediat la 08 martie 1999 prin transfer la ÎM „Old City Summer Hall” SRL şi la momentul concedierii prin transfer la SRL „Stării Gorod” nu a fost înregistrat vreun titlu executoriu.

În baza cererii depuse la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău din 08 octombrie 2013 i-a fost eliberat duplicatul titlului executoriu emis în baza deciziei Colegiului civil a Tribunalului mun. Chişinău nr. 2a-899/02 din 26 iunie 2002. Prin încheierea executorului judecătoresc Victor Cogîlnicean din 24 ianuarie 2014 a fost primit spre executare titlul executoriu și intentată procedura de executare. Prin certificatul eliberat de executorul judecătoresc Victor Cogîlnicean din 03 septembrie 2014 reclamanta a fost informată că restanța debitorului Sergiu Gologan, calculată în baza titlului executoriu nr. 2a-788/02 din 14 martie 2002 emis de Tribunalul mun. Chişinău privind încasarea pensiei de întreținere na copilului minor, este de 164 luni, ceia ce constituie suma de 183670 lei.

Menționează că executorul Judecătoresc Victor Cogîlnicean a întocmit la 20 mai 2014 un proces-verbal privind imposibilitatea executării documentului executoriu, ulterior a depus două demersuri în instanța de judecată cu privire la anunțarea în căutare şi aplicarea interdicției de a părăsi țara față de debitorul Sergiu Gologan, care însă au fost respinse de către instanța de judecată. Consideră reclamanta Tatiana Gologan că prin faptul neexecutării în termen îndelungat a acestei hotărâri judecătorești i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale. Astfel, pierderea de către Oficiul de Executare Botanica, mun.

Chişinău a titlului executoriu emis în baza hotărârii judecătorești din 26 februarie 2002 şi inacțiunile executorilor judecătorești în perioada de până la reforma sistemului executorilor judecătorești şi apariția executorilor judecătorești privați, precum şi inacțiunea lor ulterioară în perioada 26 februarie 2002 – 28 noiembrie 2014 nu au adus la executarea hotărârii judecătorești şi astfel, încălcarea dreptului său la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești a durat 12 ani 9 luni. Prin urmare, solicită constatarea faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești irevocabile, încasarea din contul bugetului de stat a sumei în mărime de 183670 lei cu titlu de prejudiciu material și 200000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 20 ianuarie 2015 în proces a fost atras în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Victor Cogîlnicean. 3 Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 februarie 2015 acțiunea a fost admisă parțial, a fost constatat faptul încălcării dreptului reclamantei Tatiana Gologan la executarea în termen rezonabil a deciziei Tribunalului mun. Chişinău din 26 februarie 2002 privind încasarea de la Serghei Gologan a pensiei alimentare în folosul Tatianei Gologan pentru întreținerea copilului Alexandru, a.n. 05 decembrie 1997, în mărime de ¼ din toate veniturile lunare, începând cu 15 ianuarie 2001 şi până la majoratul copilului.

A fost respinsă acțiunea în partea încasării din contul bugetului de stat a prejudiciului material în sumă de 183670 lei, ce constituie restanța debitorului Sergiu Gologan la achitarea pensiei de întreținere a copilului minor şi a fost respinsă acțiunea în partea solicitării încasării din bugetul de stat a prejudiciului moral pentru neexecutarea hotărârii judecătorești din 14 martie 2002 în sumă de 200000 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 10 iunie 2015 au fost respinse cererile de apel declarate de Tatiana Gologan și Ministerul Justiției şi menținută hotărârea primei instanțe.

La 01 septembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Tatiana Gologan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe în partea în care au fost respinse cerințele de încasare a prejudiciului material și a prejudiciului moral și emiterea în această parte a unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului, recurenta Tatiana Gologan a exprimat dezacordul cu decizia instanței de apel și parțial cu hotărârea primei instanțe, invocând încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și a normelor de drept procedural.

În acest sens, consideră că instanța de apel a interpretat și aplicat eronat normele de drept material, prin urmare, nu a aplicat normele de drept material ce reglementează raporturile juridice stabilite în procesul de executare a hotărârii judecătorești cu privire la încasarea pensiei de întreținere, precum și a încălcat normele de drept procedural, ce constă în modul de examinare a pricinii civile și neexpunerea de către instanța de apel în privința tuturor motivelor de fapt și de drept invocate în cererea de apel motivat. Totodată, a indicat că contrar art. art. 118, 121 și 130 CPC, instanța de judecată a apreciat arbitrar probele din dosar, neluând în considerare circumstanțele și dovezile prezentate de ea.

La 29 septembrie 2015, în termenul prevăzut de lege, Ministerul Justiției a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. Recurentul Ministerul Justiției, în motivarea recursului, a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată. Invocă că instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, a interpretat în mod eronat dispozițiile Legii nr. 87 cu privire la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

4 Menționează că reclamantele nu a demonstrat care este legătura de cauzalitate între încălcare şi prejudiciu. Totodată, susține că nici instanța de fond și nici instanța de apel nu a apreciat corespunzător toate circumstanțele de fapt și de drept care au importanță pentru soluționarea acțiunii. Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursurile sunt inadmisibile din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile şi alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Tatiana Gologan și de Ministerul Justiției nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție menționează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei din 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor, invocate în speță, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

5 Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, aplicând corespunzător normele de drept material şi respectând normele de drept procedural, iar argumentele invocate în cererile de recurs poartă un caracter declarativ și nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Tatiana Gologan și de Ministerul Justiției ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursurile declarate de Tatiana Gologan și de Ministerul Justiției al Republicii Moldova se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi 6