2ra-2422/15 — Stabilirea domiciliului copilului

prima instanţă : V. Hadîrcă dosarul 2ra-2422/15 instanţa de apel: N. Budăi, M. Moraru, I. Muruianu ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Stolnic Oleg, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stolnic Oleg împotriva lui Stolnic Elena, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului sec. Buiucani, mun. Chişinău privind stabilirea domiciliului copilului minor, cît şi la cererea reconvenţională înaintată de către Stolnic Elena împotriva lui Stolnic Oleg, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului sec. Buiucani, mun.

Chişinău privind stabilirea domiciliului copilului minor Stolnic Sofia, încasarea pensiei de întreţinere a fiicei, permisiunea de intrare şi ieşire din ţară cu copilul minor fără acordul lui Stolnic Oleg, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Stolnic Elena, prin intermediul avocatului Macovei Mircea, c o n s t a t ă: La 05 iunie 2014, Stolnic Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Stolnic Elena, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului sec. Buiucani, mun. Chişinău privind stabilirea domiciliului copilului minor. În motivarea acţiunii a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 martie 2014, căsătoria între Stolnic Oleg şi Stolnic Elena a fost desfăcută, însă după desfacerea căsătoriei nu au ajuns la un acord privind stabilirea domiciliului copilului minor, Stolnic Sofia. Reclamantul menţionează că, copilul minor Stolnic Sofia, domiciliază împreună cu acesta în comuna Ancona, Italia, fiind la întreţinerea lui, astfel, consideră că este necesar de a lăsa la întreţinerea şi educarea acestuia, fiica minoră, întru asigurarea creşterii şi dezvoltării intelectuale şi spirituale. În acest sens, indică că este angajat în cîmpul muncii, dispune de suficiente mijloace materiale şi băneşti pentru asigurarea copilului unui nivel de trai decent. Astfel, solicită reclamantul Stolnic Oleg stabilirea domiciliului copilului minor, Stolnic Sofia, născută la 14 martie 2011, cu tatăl Stolnic Oleg.

Pe parcursul examinării prezentei cauze, Stolnic Elena a înaintat o cerere reconvenţională împotriva lui Stolnic Oleg, intervenient accesoriu Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului sec. Buiucani, mun. Chişinău privind stabilirea domiciliului copilului minor Stolnic Sofia, încasarea pensiei de întreţinere a fiicei, permisiunea de intrare şi ieşire din ţară cu copilul minor fără acordul lui Stolnic Oleg. În motivarea acţiunii reconvenţionale a indicat că după desfacerea căsătoriei între Stolnic Oleg şi Stolnic Elena, cu acordul comun al ambilor soţi, copilul minor Stolnic Sofia, a continuat să locuiască împreună cu Stolnic Elena. Consideră că copilul trebuie să locuiască cu aceasta, în condiţiile în care urmează a fi întreţinută în regim special, cu domiciliu stabil, regim de educaţie şi alimentare care nu trebuie să fie întrerupt.

Reclamanta menţionează că copilul vorbeşte doar limba italiană, iar în condiţiile în care domiciliul copilului va fi stabilit cu Stolnic Oleg, care intenţionează să îşi stabilească domiciliul în Republica Moldova, copilului îi vor fi create dificultăţi în încadrarea în societate, totodată, indică că ataşamentul copilului faţă de mamă se manifestă prin relaţii durabile, indispensabile, fapt care denotă că în interesele copilului, acesta urmează în continuare să domicilieze împreună cu mama. Totodată, reclamanta indică că este necesară obligaţia tatălui copilului de întreţinere, motiv pentru care consideră că ar fi oportun încasarea din contul lui Stolnic Oleg a pensiei de întreţinere în cuantum de 25% din veniturile sale, cît şi necesitatea permiterii intrării/ieşirii copilului Stolnic Sofia din/în Republica Moldova fără acordul soţului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 octombrie 2014, a fost admisă acţiunea înaintată de către Stolnic Oleg, s-a determinat domiciliul şi educaţia copilului minor, Stolnic Sofia, născută la 14 martie 2011, cu tatăl ei - Stolnic Oleg, iar, acţiunea reconvenţională înaintată de către Stolnic Elena a fost respinsă, s-a încasat din contul lui Stolnic Elena în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 250 lei pentru pretenţia cu privire la încasarea pensiei de întreţinere, permisiunea de ieşire din ţară şi intrarea în ţară cu copilul minor. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2015, a fost admis apelul declarat de către Stolnic Elena, prin intermediul avocatului Macovei Mircea, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 21 octombrie 2014 şi adoptată o nouă hotărîre prin care a fost respinsă acţiunea înaintată de către Stolnic Oleg, iar, acţiunea reconvenţională înaintată de către Stolnic Elena a fost admisă integral, s-a stabilit domiciliul copilului minor, Stolnic Sofia, anul naşterii 14 martie 2011, cu mama copilului Stolnic Elena, s-a încasat în folosul lui Stolnic Elena pensia de întreţinere a fiicei minore, Stolnic Sofia, anul naşterii 14 martie 2011, din contul lui Stolnic Oleg, în mărime de 25% lunar din toate veniturile, pînă la atingerea de către copil a majoratului, s-a permis ieşirea din ţară şi intrarea din ţară a copilului minor, Stolnic Sofia, anul naşterii 14 martie 2011, cu mama copilului Stolnic Elena, cu sau fără acordul lui Stolnic Oleg.

La 03 august 2015, Stolnic Oleg a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel din 11 iunie 2015 cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 octombrie 2014. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că decizia Curţii de Apel din 11 iunie 2015 este ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu aprecierea arbitrară a probelor, aceste erori au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Stolnic Oleg nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Stolnic Oleg, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Stolnic Oleg ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Stolnic Oleg. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas