2ra-2720/15 — Cu privire la încasarea datoriei

dosarul nr.2ra-2720/15 prima instanţă – N. Costin instanţa de apel – Iu. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de Eudochia Selitra, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Eudochiei Selitra împotriva Dianei Ţurcanu, Alexei Ţurcanu, Marcel Chiorescu cu privire la încasarea sumei, a prejudiciului sub formă de rată de refinanţare a BNM şi dobânzii de întârziere împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de către Selitra Eudochia, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 16 iunie 2013, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care s-a admis parțial acțiunea.

c o n s t a t ă: La data de 11 noiembrie 2010, reclamanta Selitra Eudochia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Ţurcanu Diana, Ţurcanu Alexei şi Chiorescu Marcel privind încasarea în mod solidar a datoriei de 17 126, 50 euro. Ulterior prin intermediul reprezentantului reclamantei a fost depusă o cerere suplimentară cu privire la încasarea sub formă de rată de refinanţare a BMN şi a dobânzii de întârziere în sumă de 22 581 euro. În motivarea acţiunii a invocat că, Selitra Tamara este sora sa, care are două fiice, Diana Ţurcanu căsătorită cu Ţurcan Alexei şi Rozalina Chiorescu, căsătorită cu Marcel Chiorescu. În anul 2003, Selitra Tamara s-a plâns reclamantei cu privire la faptul că fiica Diana Ţurcanu, fiind căsătorită şi având un copil doar de două săptămâni, a fost alungată din căminul studenţesc în care locuia şi nu dispunea de un loc de trai.

Reclamanta dispunând de suma de 10 500 euro, a propus să o ajute pe fiica surorii sale împrumutîndu-i bani, pentru procurarea unui apartament. Astfel, Ţurcan Diana alături de sora sa şi soţii Ţurcan Alexei şi Chiorescu Marcel, s-au decis să procure un apartament în mun. Chişinău, cu valoarea de 17 000 euro. Banii pentru procurarea apartamentului dat au fost transmişi pe numele lui Chiorescu Marcel, în rate, prin intermediul instituţiilor bancare, fiind efectuate 4 transferuri. Toate cheltuielile ce ţin de operaţiunile bancare au fost suportate de către reclamantă. Ulterior, în septembrie 2003 reclamanta a mai transmis pârâţilor suma de 250 şi respectiv 350 de euro, astfel, în urma calculelor efectuate de reclamantă suma totală a pretenţiilor înaintate constituie 17 126,50 euro.

În urma conflictului apărut la 22 ocombrie 2007 a fost depusă o plângere la poliţie pentru a atrage la răspundere penală pe copîrîţi, iar la 19 martie 2008, a fost pornit procesul penal de către Procuratura mun. Chişinău, în baza art.195 alin(2) Cod Penal al RM. Faptul primirii banilor a fost confirmat în cadrul urmării penale. La 25 iulie 2008 a fost emisă Ordonanţa de încetare a urmăririi penale, din motivul lipsei componenţei de infracţiune. Reclamanta menţionează că raportul juridic, care a luat naştere între ea şi copîrîţi, îmbracă forma unui contract de împrumut, care este reglementat de art.867-874 Cod Civil al RM. Respectiv, copîrîţi sunt obligaţi să restituie suma de 17 126,50 euro.

Reclamanta de asemenea stabileşte în cererea suplimentară faptul că, acesteia i-a fost cauzat un prejudiciu material, care conform evaluării efectuate constituie, luând în consideraţie şi rata de refinanţare, în conformitate cu art.585 Cod Civil al RM, 16 441 euro la data de 14 septembrie 2011. De asemenea, copîrîţii datorează şi dobândă aferentă, calculată în conformitate cu art. 619 Cod Civil al RM. Prin hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 06 iunie 2013, a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Eudochia Silitra împotriva Dianei Ţurcanu, Alexei Ţurcanu, Marcel Chiorescu privind încasarea sumei şi a prejudiciului sub formă de rată de refinanţare a BNM, precum şi a dobânzii de întârziere, ca fiind depusă tardiv.

S-a încasat de la Eudochia Selitra, taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 2618,16 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de Eudochia Selitra şi menţinută hotărârea Judecătoriei Grigoriopol din 06 iunie 2013. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 06 iunie 2014 s-a admis recursul declarat de către Eudochia Selitra, s-a casat integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 decembrie 2013, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată, pentru rejudecarea apelului în fond.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 s-a admis apelul declarat de către Selitra Eudochia şi s-a casat hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 06 iunie 2013, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care s-a admis parţial acţiunea, fiind încasat din contul Dianei Ţurcanu şi Alexei Ţurcanu în mod solidar, în beneficiul Eudochiei Selitra a datoriei de bază în mărime de 17 126,50 euro şi cheltuielile de judecată în mărime de 3 800 lei. Adoptînd soluția, instanța de apel a conchis că apelanta Eudochia Selitra solicită restituirea sumelor acordate intimaților prin transferurile bănești, recunoscut de altfel, de către Diana Țurcanu că, aceștea au fost primiți cu titlu de împrumut, fapt ce rezultă din ordonanța de încetare a urmării penale din 25 iulie 2008 (f.d.95 vol.I), or, probe pertinente și concludente ce ar confirma faptul restituirii datoriei în mărime de 17 126,50 euro apelantei Eudochia Selitra, intimații nu au prezentat.

Din aceste considerente, instanța de apel conchide că cererea privind încasarea datoriei în mărime de 17 126,50 euro din contul Dianei Țurcanu și Alexei Țurcanu, urmează a fi admisă parțial. Totodată, Colegiul civil a menționat că cerința apelantei privind încasarea din contul intimaților a prejudiciului material a sumei dobînzii sub formă de rată de refinanțare a BNM, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, deoarece de către apelantă nu au fost prezentate careva probe pertinente și concludente întru demonstrarea cauzării prejudiciului material și perioada pentru care solicită această despăgubire. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la data de 15 iunie 2015 Ţurcanu Diana, Ţurcanu Alexei şi Chiorescu Marcel au declarat recurs prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015 cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel în alt complet de judecată.

La data de 06 august 2015 Selitra Eudochia a înaintat referinţă pledînd pentru declararea recursului ca inadmsibil. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 02 septembrie 2015 recursul declarat de Țurcanu Diana, Țurcanu Alexei și Chiorescu Marcel a fost recunoscut inadmisibil. De asemenea, tot la data de 06 septembrie 2015 Selitra Eudochia a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015, solicitînd admiterea recursului declarat, casarea deciziei instanţei de apel, în partea respingerii pretențiilor cu privire la încasarea dobînzii de întîziere pentru neexecutarea obligațiunilor contractuale, pronunțînd o hotărîre nouă de admitere integrală a pretențiilor, inclusiv și a cheltuielilor de judecată sub forma taxei de stat achitate pentru acțiunea inițială, pentru acțiunea suplimentară, pentru examinarea în apel și în recurs a pricinii respective.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Consideră recurenta, că în afară de restituirea sumei de bani primite de dînsa și costul bunului primit, intimații Țurcanu Diana și Țurcanu Alexei, în calitate de debitori ai obligației de restituire a sumei menționate supra, sunt obligați să-i repare și prejudiciul material cauzat ca urmare a neexecutării obligației asumate, sub forma unei dobînzi de întîrziere. Indică, că dobînda prevăzută de acest capitol are un caracter compensatoriu și reprezintă o remunerație pentru folosirea capitalului acordată de către creditor debitorului.

Astfel, prejudiciul material cauzat recurentei prin faptul transmiterii sumei de 17 126,50 euro copîrîților intimați pentru procurarea apartamentului și refuzul ulterior al copîrîților intimați de a transmite în proprietate apartamentul procurat, condiționează în viziunea recurentei Selitra Eudochia de a solicita încasarea din contul intimaților în beneficiul recurentei a sumei de 16 441 euro (dobînda sub forma de rată de refinanțare a BNM calculată conform art. 585 Cod Civil) și suma de 6 140 euro (dobînda de întîrziere pentru perioada de întîrziere calculată conform art. 619 alin. (2) Cod civil) la situația din 14 septembrie 2011, iar în total suma de 22 581 euro.

În conformitate cu art. 439 alin (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Conform scrisorii de comunicare anexată la materialele dosarului rezultă că, copia deciziei instanţei de apel din 02 aprilie 2015 a fost expediată la data de 24 aprilie 2015 (f.d.169), însă nu există dovada de citare legală, astfel că instanța de recurs consideră că recurentul Selitra Eudochia, declarînd recursul la data de 06 august 2015, s-a conformat prevederilor legale, fiind în termen. Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de recurentul Selitra Eudochia poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de recurentul Selitra Eudochia în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de recurentul Selitra Eudochia se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Svetlana Filincova Judecători Maria Ghervas Dumitru Mardari