- Dosarul nr.
- 2ra-2651/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 octombrie 2015
- Părțile
- Wagner Svetlana vs Arsenii Nina
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-2651/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate în devălmăşie a soţilor defuncţi
Prima instanță: Judecătoria Soroca Dosarul nr. 2ra-2651/15 Judecător: Gh. Mîra Instanța de apel: Curtea de Apel Bălţi Judecători: I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 28 octombrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecători Sveatoslav Moldovan, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către: -Arsenii Nina; -avocatul Teleba Vladislav în interesele Svetlanei Wagner; în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Teleba Vladislav, în interesele Svetlanei Wagner către Arsenii Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate în devălmăşie a soţilor defuncţi Mîţu Anatolie şi Mîţu Maria, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 25 iunie 2015, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17 decembrie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă La 30 august 2013, avocatul Teleba Vladislav a depus cerere de chemare în judecată în interesele Svetlanei Wagner către Arsenii Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate în devălmăşie a soţilor defuncţi Mîţu Anatolie şi Mîţu Maria.
În motivarea acţiunii a indicat că, Mîţu Anatolie a fost tatăl reclamantei Wagner Svetlana şi soţul proprietarei de jure al bunurilor imobile cu nr. cadastrale 7801114256 şi 7801114256.01, Mîţu (Lisnic) Maria. Mîţu Anatolie şi Lisnic Maria s-au căsătorit la 20.12.1986. Bunurile imobile cu nr. cadastrale 7801114256 şi 7801114256.01 aparţineau cu drept de proprietate soţilor Lisnic Ivan şi Lisnic Maria, care au desfăcut căsătoria la 22.03.1985. După desfacerea căsătoriei ambilor soţi le-a revenit cîte 1/2 din proprietatea lor comună în devălmăşie, fapt dovedit prin încheierea inginerului tehnic superior Gheţiu M. M. Precizează că, după înregistrarea căsătoriei între Mîţu Anatol şi Lisnic Maria, la 20.12.1986, primul a trecut cu traiul la gospodăria soţiei, pe str. Wiliams, 15 (în prezent str. Crizantemelor, 13) or.
Soroca, răscumpărînd cu bani cheş jumătatea lui Lisnic Ivan, astfel devenind de facto proprietar cu drepturi egale ca şi Mîţu Maria, însă nu şi-a înregistrat dreptul de proprietate la organul cadastral. Menţionează că, Lisnic Ivan a primit recompensă materială în schimbul jumătăţii sale din bunurile proprietate comună în devălmăşie fapt ce poate fi confirmat de martori. Mai invocă că, Mîţu Anatolie a adus contribuţii enorme la ridicarea semnificativă a valorii bunurilor imobile unde ultimul a trăit împreună cu soţia sa, Mîţu Maria, timp de 24 ani, fapt ce poate fi confirmat prin copia planului schematic a parcelei de pămînt, datat cu anii 1970. Consideră că, bunurile imobile cu nr. cadastrale 7801114256 şi 7801114256.01 urmează să fie recunoscute drept proprietate comună în devălmăşie a soţilor defuncţi Mîţu Anatolie şi Mîţu Maria, pentru ca fiica Wagner Svetlana să poată moşteni averea agonisită de tatăl acesteia pe parcursul întregii lui vieţi.
Din considerentele menţionate, a solicitat reprezentantul reclamantei-Wagner Svetlana, avocatul Teleba Vladislav, recunoaşterea bunurilor imobile cu nr. cadastrale 7801114256 şi 7801114256.01 drept proprietate comună în devălmăşie a soţilor defuncţi Mîţu Anatolie şi Mîţu Maria, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17 decembrie 2014, acţiunea înaintată de avocatul Teleba Vladislav, în interesele Svetlanei Wagner către Arsenii Nina cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate în devălmăşie a soţilor defuncţi Mîţu Anatolie şi Mîţu Maria a fost respinsă. La 14 ianuarie 2015, Arsenii Nina a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd casarea acesteia cu remiterea cauzei spre rejudecare.
La 20 ianuarie 2015, avocatul Teleba Vladislav, în interesele Svetlanei Wagner a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 28 ianuarie 2015, nu s-a dat curs apelurilor declarate de Arsenii Nina şi avocatul Teleba Vladislav în interesele Svetlanei Wagner, apelanţilor fiindu-le acordat termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 05 martie 2015, menţinută prin decizia Curţii Supreme de justiţie din 06 mai 2015, a fost restituit apelul declarat de Arsenii Nina din motivul neînlăturării neajunsurilor stabilite prin încheierea din 28.01.2015 (neachitarea taxei de stat).
Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 25 iunie 2015, a fost respins apelul declarat de Teleba Vladislav în interesele Svetlanei Wagner şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Soroca din 17 decembrie 2014. La 01 septembrie 2015, Arsenii Nina, prin intermediul oficiului poştal (f.d. 20 vol. II), a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 25 iunie 2015, înregistrat la 03 septembrie 2015 (f.d. 14-16 vol. II), solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, „…cu scoaterea de pe rol a cauzei date sau cu remiterea cauzei spre rejudecare în judecătoria altui raion situate în sfera de activitate a altei Curţi de Apel decît Curtea de Apel Bălţi.
În caz de menţinere a deciziilor precedente pe cazul dat – de încasat de la Wagner Svetlana în beneficiul recurentei cheltuielile de judecată pentru asistenţă juridică 18 000 lei conform bonurilor ce le va prezenta. Dacă, însă nici de data aceasta Wagner Svetlana n-a da semne de viaţă (na prezenta referinţă pe marginea recursului dat) cheltuielile de judecată de încasat de la Teleba Vladislav”. La 04 septembrie 2015, reprezentantul Svetlanei Wagner avocatul Teleba Vladislav prin intermediul oficiului poştal (f.d. 8 vol. II) a declarat recurs, înregistrat la 08 septembrie 2015 (f.d. 4-5 vol. II), solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de apel.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, a indicat că atît instanța de apel cît şi instanţa de fond nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 07.07.2015 (f.d. 246 vol. I), cît şi faptul că potrivit avizurilor de recepţie aceasta a fost recepţionată de către Arsenii Nina la 09.07.2015 (f.d.
249 vol. I), iar de avocatul Teleba Vladislav la 08.07.2015 (f.d. 250 vol. I), recursurile se consideră declarate în termen. La 20 octombrie 2015, Arsenii Nina a prezentat referinţă pe marginea recursului înaintat de Wagner Svetlana, exprimîndu-şi dezacordul cu acesta. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursurile sunt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Arsenii Nina cît şi recursul declarat de avocatul Teleba Vladislav în interesele Svetlanei Wagner nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or nu s-a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătoreşti contestate. Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătoreşti recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursurilor invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.
În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de Arsenii Nina şi avocatul Teleba Vladislav în interesele Svetlanei Wagner ca fiind inadmisibile. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursurile declarate de Arsenii Nina şi avocatul Teleba Vladislav în interesele Svetlanei Wagner se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Ion Druţă