2rh-259/15 — Încasarea datoriei

Judecătoria Botanica Dosarul nr.2rh-259/15 Judecător: V.Mihaila Curtea de Apel Chişinău Judecători: Iu.Cimpoi, N.Craiu, N.Simciuc Curtea Supremă de Justiţie Judecători: I.Sîrcu. T.Vieru, I.Druţă, I.Corolevschi, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druţă, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de către Focşa Veronica, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Focşa Veronica împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Miloş M.” privind încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015, CONSTATĂ : La 21 noiembrie 2007, reclamanta Veronica Focşa s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune către ÎI „Miloş M.”, solicitînd încasarea sumei împrumutată în mărime de 520 520 lei şi dobînda pe perioada de întîrziere de la 10.06.2005 pînă la data pronunţării hotărîrii de judecată.

Dat fiind faptul că acţiunea a fost înaintată la 21.11.2007, calculele dobînzii de întîrziere au fost efectuate pînă la data respectivă, ceea ce constituie 281 394,54 lei. Mai solicită încasarea de la pîrît în beneficiul său a sumelor împrumutate în mărime de 1 138 581,24 lei şi 124 035 dolari SUA, dobînda de întîrziere pentru nerestituirea în termen a sumelor împrumutate în mărime de 526489,49 lei şi 67 053,66 dolari SUA şi cheltuielile de judecată, în total solicită încasarea sumei de 1 665 070,73 lei şi 191 088,66 dolari SUA în valută naţională la data executării hotărîrii şi cheltuielile de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău dm 22 mai 2009, a fost admisă cererea Veronicăi Focşa către ÎI „Milos M.” privind încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere, încasîndu-se de la ultima în beneficiul reclamantei datoria în sumă de 1 665 070,73 lei şi 191 088,66 dolari SUA în valută naţională la data executării hotărîrii şi cheltuielile de judecată în mărime de 9 000 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, reprezentantul SRL „Milos M.”, Miloş Mihai, la data de 19 iunie 2009 a contestat-o cu apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 mai 2009 şi 1 emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău dm 11 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de reprezentantul SRL „Milos M.”, Miloş Mihai, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 22 mai 2009. La 21.02.2014, SRL „Miloş M.” - succesor în drepturi a ÎI „Miloş M.” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrea primei instanţe, cu dispunerea scoaterii cererii de pe rol, sau după caz remiterea cauzei la rejudecare. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 iunie 2014, a fost admis recursul declarat de SRL „Miloş M.”, casată decizia Curţii de Apel Chişinău dm 11 februarie 2014 şi cauza a fost remisă la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău într-un alt complet de judecată. Rejudecînd cauza, Curtea de Apel Chişinău a adoptat decizia din 19 martie 2015, prin care a admis apelul declarat de SRL „Miloş M.”, a casat hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 22 mai 2009 şi a adoptat o hotărîre nouă prin care a respins integral acţiunea lui Focşa Veronica împotriva SRL „Miloş M.” privind încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere ca fiind nefondată. Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 26.03.2015, Focşa Veronica a contestat-o cu recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 mai 2009. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015, a fost respins recursul declarat de Focşa Veronica şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Focşa Veronica împotriva SRL „Miloş M.” privind încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere.

La 17.08.2015, Focşa Veronica a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2015 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 mai 2009. În motivarea cererii de revizuire, revizuenta a invocat temeiul prevăzut la lit. b) art. 449 CPC.

În speţă, Focşa Veronica a indicat că judecătorii care au participat la admisibilitatea recursului, trebuiau să participe şi la examinarea recursului în completul format din 5. La fel a menţionat că participarea judecătorului Iulia Sîrcu la examinarea recursului său a fost o răzbunare, deoarece acest judecător a participat anterior la examinarea cererii de anulare a măsurilor de asigurare aplicate şi în privina lui au fost depuse de către revizuentă plîngeri la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Ministerul Justiţiei. Revizuenta a mai susţinut că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de recurs, menţionînd în acest sens argumentele reiterate anterior în instanţe.

2 La 24.09.2015, SRL „Miloş M.” a depus referinţă pe marginea cererii de revizuire înaintate, prin care a solicitat respingerea ei ca inadmisibilă din lipsă de temeiuri legale. Examinînd motivele invocate de revizuentă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele. În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 17.08.2015, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ lărgit constată că revizuenta solicită revizuirea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015, invocînd ca temei lit. b) a art. 449 CPC. Astfel, potrivit normei invocate, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente. Norma legală (art. 449 lit. b) CPC) vorbeşte despre circumstanţe (fapte) necunoscute anterior petiţionarului, dar întrucît examinarea fondului cauzei prezumă că instanţa a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, este evident că o condiţie esenţială pentru admiterea revizuirii este că şi instanţei nu i-au fost şi nu au putut fi cunoscute aceste circumstanţe (fapte).

Pentru acest motiv de revizuire esenţial este ca revizuentul să probeze că nu a ştiut anterior pronunţării hotărîrii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanţe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaşte, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire. Mai mult, revizuentul trebuie să 3 demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii.

Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire. Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acelaşi timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipseşte revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. La caz, Colegiul conchide că revizuenta nu a probat nici într-un fel prezenţa acestui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuentei cum că judecătorii care au participat la admisibilitatea recursului, trebuiau să participe şi la examinarea recursului în completul format din 5, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, deoarece nu întruneşte condiţiile impuse de legiuitor pentru admiterea lui. Potrivit art. 431 alin. (2) CPC, asupra admisibilităţii recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 5 judecători de la Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie. (4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa şi la examinarea recursului în cauză. Pornind de la prevederile normelor de drept evocate, Colegiul menţionează că participarea judecătorilor care au soluţionat admisibilitatea recursului la examinarea lui în completul din 5 nu este obligatorie. Mai mult ca atît, această circumstanţă nu se încadrează nici într-un temei de revizuire prevăzute expres la art. 449 CPC.

Nu constituie temei de revizuire nici afirmaţia revizuentei cum că participarea judecătorului Iulia Sîrcu la examinarea recursului său a fost o răzbunare, deoarece acest judecător a participat anterior la examinarea cererii de anulare a măsurilor de asigurare aplicate şi în privina lui au fost depuse de către revizuentă plîngeri la Consiliul Superior al Magistraturii şi la Ministerul Justiţiei. Or, acest aspect ţine de dreptul părţilor, în speţă a Veronicăi Focşa, de a înainta recuzare membrilor completului care urmează să examinaze cauza, cu atît mai mult că componenţa completului a fost afişată pe site-ul Curţii Supreme de Justiţie cu cel puţin 3 zile înainte pînă la şedinţă. 4 Potrivit materialelor cauzei, revizuenta nu a uzat de acest drept, iar invocarea imposibilităţii participării unui membru a completului la examinarea recursului din motive de imparţialitate, nu poate fi reţinut ca temei de revizuire.

În acelaşi timp, afirmaţia revizuentei cum că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de recurs, menţionînd în acest sens argumentele reiterate anterior în instanţe, Colegiul o consideră ca o tentativă de rejudecare a cauzei printr-un recurs deghizat. Or, aşa cum s-a menţionat supra, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Toate afirmaţiile revizuentei invocate în cererea de revizuire şi care ţin de aprecierea probelor, cum ar fi înscrisurile sau rapoartele de expertiză, nu pot constitui temei de revizuire, deoarece aceste circumstanţe au fost cunoscute instanţei la examinarea recursului.

Astfel, instanţa de revizuire constată că revizuenta nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanţele invocate de revizuentă drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuenta nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, 5 că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Focşa Veronica împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 12 august 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Focşa Veronica împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Miloş M.” privind încasarea datoriei şi a dobînzii de întîrziere. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă Vladimir Timofti Iuliana Oprea 6