Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1434/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
21 octombrie 2015
Părțile
SRL NVST vs Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chisinău
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-1434/15 — Contestarea actelor administrative

prima instanţă: S.Papuha Dosarul nr.3ra-1434/15 instanţa de apel: N.Traciuc, M.Anton şi Iu.

Cotruţă ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat şi Sveatoslav Moldova examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „NVST” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 27 octombrie 2014 și s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acțiunii c o n s t a t ă: La 30 octombrie 2012 societatea cu răspundere limitată „NVST” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii societatea cu răspundere limitată „NVST” a indicat că prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.2670/7 din 21 septembrie 2012 emisă în baza actului de control fiscal nr.1-567916 din 28 august 2012 a fost sancționată cu amendată în mărime de 50000 lei conform art.254 alin.(4) Codul fiscal, pentru comiterea a treia oară a încălcării neeliberarea biletului de călătorie. Prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.2671/7 din 21 septembrie 2012 emisă în baza actului de control fiscal nr.1-567917 din 28 august 2012 a fost sancționată cu amendă în mărime de 50000 lei conform art.254 alin.(4) Codul fiscal, pentru comiterea a treia oară a încălcării neeliberarea biletului de călătorie.

Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău în baza actului de control fiscal nr.1- 567992 din 30 august la 19 septembrie 2012 a emis decizia nr.2626/1, prin care i s-a aplicat amendă în mărime de 25000 lei pentru desfășurarea activității de transportare a călătorilor fără a elibera bilet de călătorie în temeiul art.254 alin.(4) Codul fiscal. Prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.2627/1 din 19 septembrie 2012 emisă în baza actului de control fiscal nr.1-567993 din 30 august 2012 a fost sancționată cu amendă în mărime de 25000 lei pentru desfășurarea 1 activității de transportare a călătorilor fără a elibera bilet de călătorie repetat în temeiul art.254 alin.(4) Codul fiscal.

Nefiind de acord cu actele de control fiscal și deciziile emise de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău le-a contestat cu cerere prealabilă. Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău prin deciziile nr.261 și nr.262 din 23 octombrie 2012 a respins cererile prealabile. Consideră deciziile și actele de control fiscal ilegale, tendențioase și abuzive. Desfășoară activitate de antreprenoriat onorîndu-și cu bună-credință obligațiunile fiscale achitînd în bugetul statului în termenii prevăzuți de lege impozitele și taxele stabilite. Anterior activitatea societății cu răspundere limitată „NVST” a fost supusă controlului fiscal, fapt confirmat prin actul de control fiscal nr.1-566727 din 03 iulie 2012. Prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău nr.2198/1 din 31 iulie 2012 i-a fost aplicată amendă în mărime de 10000 lei pentru desfășurarea activității de transportare a călătorilor fără a elibera bilet de călătorie conform art.254 alin.(21) Codul fiscal. Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr.2198/1 din 31 iulie 2012 a contestat-o în instanța de contencios administrativ. Pretinsele încălcări a prevederilor pct.14 lit.m) al Regulamentului transportatorilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006 nu au relevanță, deoarece respectă aceste prevederi legale. Articolul 254 alin.(21) Codul fiscal nu este aplicabil față de societatea cu răspundere limitată „NVST”, deoarece posedă toate documentele necesare pentru desfășurarea activității, inclusiv bilete de călătorie și registrele de strictă evidență.

Instructează permanent conducătorii auto pe marginea eliberării biletelor de călătorie tuturor pasagerilor. Comportamentul de rea-credință manifestat de inspectorii fiscali la efectuarea pretinselor controale fiscale au drept scop încetarea activității societății cu răspundere limitată „NVST”. Cere societatea cu răspundere limitată „NVST” anularea actelor de control fiscal nr.1-567916 și nr.1-567917 din 28 august 2012, nr.1-567992 și nr.1-567993 din 30 august 2012, deciziilor nr/2626/1 și nr.2627/1 din 19 septembrie 2012, nr.2670/7 și nr.2671/7 din 21 septembrie 2012, nr.261 și nr.262 din 23 octombrie 2012 emise de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău ca fiind ilegale, tendențioase și abuzive.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău din 27 octombrie 2014 acțiunea a fost admisă. S-au anulat ca ilegale deciziile Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău cu privire la aplicarea sancțiunilor fiscale nr.2626/1 și nr.2627 din 19 septembrie 2012, nr.2670/7 și nr.2671/7 din 21 septembrie 2012. S-au anulat ca ilegale deciziile Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău nr.261 și nr.262 din 23 octombrie 2012 de respingere a contestațiilor depuse împotriva deciziilor de sancționare fiscală. 2 S-au anulat actele de control fiscal nr.1-567916 și nr.1-5679 din 28 august 2012, nr.1-567992 și nr.1-567993 din 30 august 2012 ca fiind ilegale. Prima instanță a motivat soluția că conform art.239 Codul fiscal, scopul procedurii de examinare a cazului de încălcare fiscală constă în clarificarea promptă, multilaterală, exhaustivă și obiectivă a circumstanțelor în care s-a produs, soluționarea lui în strictă conformitate cu legislația.

Contrar normelor citate societatea cu răspundere limitată „NVST” nu a avut parte de o examinare multilaterală și obiectivă a cazului de încălcare fiscală. Sancționarea survine pentru practicarea activității fără bilete de călătorie și nu pentru neeliberarea biletelor de călătorie. Societatea cu răspundere limitată „NVST” dispune de bilete de călătorie și le eliberează călătorilor. Datele privind eliberarea biletelor (numărul de bilete, seria) se consemnează în borderoul de evidență a biletelor. Societatea cu răspundere limitată „NVST” procură biletele regulat, eliberează șoferilor sistematic bilete, însoțite de borderourile corespunzătoare, iar încasările din vînzarea biletelor se fac cu utilizarea mașinii de casă cu memorie fiscală.

Prevederile art.254 alin.(21) Codul fiscal nu sunt aplicabile față de societatea cu răspundere limitată „NVST”, deoarece aceasta posedă toate documentele necesare pentru desfășurarea activității, inclusiv bilete de călătorie și registrele de strictă evidență. La 31 octombrie 2014 Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău a depus apel nemotivat, iar la 04 februarie 2015 apel motivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 octombrie 2014. Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 02 aprilie 2015 a admis apelul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău, a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 27 octombrie 2014 și a emis o nouă hotărîre, prin care a respins acțiunea.

Instanța de apel a motivat soluția că conform art.254 alin.(21) Codul fiscal, pentru desfășurarea activității de transportare a călătorilor cu mijloace de transport auto pe rute suburbane, urbane, interurbane, internaționale fără bilete de călătorie (bilet de călătorie – bon de casă emis de mașina de casă și de control cu memorie fiscală sau document de strictă evidență cu preț fixat, înregistrat la agentul transportator, confecționat în mod tipografic în conformitate cu actele normative în vigoare), contribuabilul și persoana împuternicită înregistrată la agentul transportator se sancționează cu amendă în mărime de 10000 lei pentru fiecare caz de încălcare (în vigoare la acel moment). Aliniatul 4 al aceluiași articol prevede că comiterea repetată a încălcărilor specificate la alin.(1), (2) și (21) se sancționează cu amendă de 25000 lei.

Comiterea a treia oară și mai mult a încălcărilor specificate la alin.(1), (2) și (21) sa sancționează cu amendă de 50000 lei pentru fiecare caz (în vigoare la acel moment). Prin transportarea fără bilete persoanele împuternicite înregistrate la agentul transportator – conducătorii auto, au admis încălcări fiscale pentru care contribuabilul 3 societatea cu răspundere limitată „NVST” a fost trasă la răspundere, prin aplicarea sancțiunilor fiscale. Prima instanță neîntemeiat a considerat că actele de control fiscal nr.1-567916 și nr.1-567917 din 28 august 2012, nr.1-567992 și nr.1-567993 din 30 august 2012 și deciziile nr.261 și nr.262 din 23 octombrie 2012 emise de Inspectoratul Fiscal de Stat mun.Chişinău pot constitui obiect al judecării în ordinea contenciosului administrativ și au fost anulate ca fiind ilegale.

Prin mandatul nr.0524118 din 20 iunie 2015 avocatul Tocan Irina a fost împuternicită de societatea cu răspundere limitată „NVST” să-i reprezinte interesele în instanțele de judecată cu dreptul de a semna și depune cerere de chemare în judecată, de a ataca cu apel și recurs hotărîrea judecătorească etc. (f.d.136). La 29 iulie 2015 avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST” au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 aprilie 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST” au invocat că instanța de apel nu a aplicat pct.4 lit.b) al Regulamentului transportatorilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, art.986 alin.(1), art.987 alin.(1), art.204 Codul civil, pct.14 al Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție nr.10 din 30 octombrie 2009 cu privire la practica aplicării de către instanțele de contencios administrativ a unor prevederi ale Legii contenciosului administrativ. Instanța de apel a aplicat eronat prevederile art.3 Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000 și art.254 alin.(21) Codul fiscal.

Societatea cu răspundere limitată „NVST” își desfășoară activitatea de transportare a pasagerilor cu autocarul de tip maxi-taxi, cu bilete de călătorie, fapt ce se confirmă prin actele de control în care este indicat că șoferii dețineau bilete, prin copiile registrelor de evidență a biletelor în care fiecare conducător auto se semnează pentru primirea biletelor, precum și prin borderoul de evidență a biletelor. În Regulamentul transportatorilor auto de călători și bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.854 din 28 iulie 2006, nu este prevăzută aplicarea amenzii pentru neeliberarea biletelor de călătorie în tipurile de transport maxi-taxi. Instanța de apel incorect a apreciat probele anexate la materialele pricinii și circumstanțele la care au făcut referire părțile.

Eronat a constatat instanța de apel că deciziile Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău, prin care s-au respins contestațiile asupra deciziilor de sancționare nu pot fi obiect al controlului judecătoresc în ordinea contenciosului administrativ. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

4 În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Verificând încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate de avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST” în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, audiind raportul verbal al judecătorului raportor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă.

Avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST” în cererea de recurs temeiuri prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă nu a invocat. În conformitate cu art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudenţa sa constantă că „ ... art. 6 paragraful 1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”.

(cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Astfel, din motivele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie 5 d i s p u n e: Recursul declarat de avocatul Tocan Irina și societatea cu răspundere limitată „NVST” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 6

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.