3ra-1168/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanță, jud.: N. Costin dosarul nr. 3ra-1168/2015 instanța de apel, jud.: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahapol ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Igor Hlopeţchi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Igor Hlopeţchi împotriva Inspectoratului General de Poliţie al MAI, Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Inspectoratul General de Poliţie al MAI cu casarea hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 03 martie 2015 şi pronunţată o nouă hotărîre de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 29 noiembrie 2014, Igor Hlopeţchi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliţei al MAI şi Bodrug Ion şef al IGP al MAI cu privire la anularea ordinului de sancţionare prin retrogradare în funcţie, restabilirea în funcţia anterior deţinută şi încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 iulie 2014, a fost repus în funcţia de şef-adjunct al IР Buiucani al DP mun. Chişinău a IGP al MAI. Prin Ordinul IGP al MAI nr. 503 ef. din 20 august 2014 cu privire la repunerea în unele drepturi a colonelului de poliţie Igor Hlopeţchi, reclamantul a fost repus în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Buiucani al Direcţiei de poliţie a mun. Chişinău. Prin Ordinul IGP al MAI nr. 647 ef. din 21 octombrie 2014 cu privire la permutarea colonelului de poliţie Hlopeţchi Igor Pavel, reclamantul a fost permutat la IP Centru al DP mun. Chişinău a IGP al MAI, pentru exercitarea obligaţiilor de serviciu de şef-adjunct al subdiviziunii din funcţia de şef-adjunct al IP Buiucani al DP mun.

Chişinău a IGP al MAI, pînă la devenirea irevocabilă a hotărîrii judecătoreşti în pricina Hlopeţchi Igor împotriva MAI şi IGP al MAI privind contestarea ordinului MAI nr. 91 ef. din 22 mai 2014. La 26 noiembrie 2014, pîrîţii IGP al MAI şi şeful IGP al MAI au emis Ordinul IGP al MAI nr. 733 ef., cu privire la sancţionarea disciplinară a angajatului IGP al MAI, colonel de poliţie Hlopeţchi Igor pentru neprezentarea la locul de muncă în perioada de timp 20 august 2014 – 08 septembrie 2014, fiind sancţionat disciplinar cu retrogradare în funcţie şi, totodată, numit în funcţia de ofiţer de sector al Sectorului de poliţie nr. 1 (Vulcăneşti) al Inspectoratului de poliţie Vulcăneşti al IGP al MAI. Consideră ilegal ordinul contestat, pentru următoarele argumente: în Ordinul IGP al MAI nr. 503 ef.

din 20 august 2014, este indicat expres că reclamantului ordinul i-a fost adus la cunoştinţă la data de 10 septembrie 2014, iar presupusa neprezentare a lui la serviciu urmează a fi apreciată critic întrucît acesta nu cunoştea despre existenţa unui astfel de ordin, nici nu a fost înştiinţat legal; în perioada de referinţă reclamantul nu ştia despre existenţa Ordinului IGP al MAI nr. 503 ef. din 20 august 2014, întrucît acesta înainta cereri de executare în acea perioadă şi anume: cererea din 18 iulie 2014 nr. H-1-484/14 pe numele lui Dorin Recean şi cererea nr. H-2015/14 din 27 februarie 2013 pe numele lui Ion Bodrug, iar la 21 iulie 2014, reclamantul a fost la audienţă la domnul Bodrug Ion, fapt probat prin materialele anexate la cererea de chemare în judecată, de unde rezultă că reclamantului i s-a comunicat că hotărîrea din 18 iulie 2014 va fi executată atunci cînd va deveni irevocabilă.

A mai indicat reclamantul că, prin scrisoarea IGP al MAI nr. 34/2-H- 124/14 din 04 august 2014, reclamantului i s-a comunicat că la moment hotărîrea nu era executată, iar despre măsurile ulterioare va fi informat. La 11 august 2014, Hlopeţchi Igor a fost informat prin scrisoarea nr. 10/1179 că documentul executoriu încă nu a fost executat. O altă dovadă în acest sens fiind şi procesul-verbal de conciliere din 12 august 2014, în cadrul dosarului de executare nr. 065-854/14, unde este indicat că la conciliere s-a prezentat doar creditorul Hlopeţchi Igor, iar debitorii MAI şi IGP al MAI nu s-au prezentat, ceea ce constituie o rea-credinţă din partea acestora, iar reclamantul avea temeiuri rezonabile să concluzioneze că hotărîrea judecătorească nu a fost executată.

Menţionează că prin scrisoarea adresată executorului judecătoresc George Boţan cu nr. de intrare 2281 din 04 septembrie 2014, de către Ion Bodrug, cel din urmă a solicitat concursul executorului judecătoresc în vederea informării reclamantului privitor la executarea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău cu anexarea ordinului IGP al MAI 503 ef. din 20 august 2014 care a fost adus la cunoştinţă sub semnătura reclamantului la data de 11 septembrie 2014. Astfel, indică reclamantul că faptul neexecutării hotărîrii judecătoreşti din 18 iulie 2014 rezultă din procesele verbale de documentare a neexecutării titlului executoriu, întocmite de executorul judecătoresc George Boţan, anexate la cererea de chemare în judecată şi prin urmare, angajatorul nu poate pretinde neprezentarea salariatului la serviciu, întrucît hotărîrea nu a fost executată, nici nu este executată pînă în prezent.

Reclamantul menţionează că, la 09 septembrie 2014, a recepţionat scrisoarea şefului IP Buiucani nr. H-833/14 din 25 august 2014 prin care a fost informat despre faptul că hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 iulie 2014 a fost executată doar în partea achitării unui salariu mediu lunar, nefiind comunicată existenta ordinului de restabilire în funcţie. Mai susţine că angajatorul cu rea-credinţă a trecut sub tăcere presupusa existenţă a ordinului pentru ca mai apoi să-l atragă pe reclamant nejustificat la răspundere disciplinară, iar această probă este coroborată cu o altă probă şi anume scrisoarea oficială a Direcţiei Finanţe a IGP al MAI nr. 34/5-62 din 25 iulie 2014 în care se indică că, se remite spre executare hotărîrea din 18 iulie 2014 numai în partea ce ţine de achitarea unui salariu mediu în beneficiul reclamantului.

Iar Ordinul IGP nr. 503 ef. a fost remis spre executare de către Copiimulţi Grigore abia la 21 septembrie 2014, fapt ce se confirmă prin inscripţia acestuia făcută pe documentul precitat. Reclamantul declară că faptul neexecutării hotărîrii judecătoreşti este confirmat prin copia proceselor-verbale a şedinţelor cu efectivul, de unde se constată că în funcţia în care urma să fie restabilit reclamantul, cet. Terenti Afanasii îşi continua activitatea. Totodată, reclamantul indică că IGP al MAI pentru a duce în eroare instanţa de judecată a falsificat înscrisurile procesului verbal nr. 167 din 21 august 2014 în care au fost incluse falsuri intelectuale, astfel după finalizarea propoziţiei cu sintagma „organizarea serviciului” din aliniatul doi unde este aplicat punct, a fost adăugat o altă propoziţie privitor la pretinsa aducere la cunoştinţă a ordinului IGP 503 ef.

din 20 august 2014, ceea ce reprezintă un fals vădit, întrucât nu corespunde cu elementele topografice ale scriptorului, şi lipseşte spaţiul care de regulă este utilizat de scriptor. Astfel, Ordinul IGP nr. 503 ef. din 20 august 2014 cu privire la repunerea în unele drepturi a colonelului de poliţie Hlopeţchi Igor a fost adus la cunoştinţa reclamantului abia la 10 septembrie 2014, iar angajatorul pretinde că reclamantul nu s-a prezentat la serviciu, în pofida faptului că cel dintîi nu şi-a onorat obligaţiile sale pozitive în vederea informării reclamantului. Totodată, acesta consideră că odată ce actul administrativ nu este semnat de către părţi, el nu are nici o relevanţă juridică şi respectiv nu produce efecte juridice între părţi.

Reclamantul susţine că dacă Ordinul IGP al MAI nr. 503 ef. ar fi fost expediat reclamantului prin poştă, în conformitate cu uzanţele în domeniu şi Regulamentul privind prestarea serviciilor poştale, acesta urma să ajungă la destinaţie în termen de 4-5 zile, iar pîrîtul a început să numere scurgerea termenului pretinsei neprezentării la serviciu a reclamantului începînd cu data emiterii ordinului adică 20 august 2014, ceea ce nu corespunde exigenţelor legale, şi constituie o încălcare vădită a drepturilor salariatului. Reclamantul invocă că, în partea descriptivă a ordinului de sancţionare contestat, pîrîţii îşi întemeiază ipotezele pe nişte argumente formale şi declarative.

Aceştia pretind că colonelul Hlopeţchi Igor a fost contactat telefonic, însă aceste informaţii nicidecum nu au fost probate, avînd o conotaţie pur formală şi declarativă, de asemenea se menţionează că au fost expediate nişte scrisori cu aviz recomandat, însă în vederea probării celor expuse, la avizele de recepţie nu s-a făcut referire, ceea ce denotă într-un final rea-credinţa a pîrîţilor şi tendinţa de a duce în eroare salariatul şi eventual instanţa de judecată. În vederea argumentării celor expuse în subpunctul anterior, reclamantul face trimitere la o serie de probe, şi anume: răspunsul Direcţiei de Poştă Chişinău nr. D2/20 din 15 ianuarie 2015 prin care se informează că instituţia nu dispune de informaţii privind primirea trimiterilor poştale în perioada 20 august 2014- 05 septembrie 2014 la adresa Teilor 1, din or.

Cricova dlui Hlopeţchi Igor Pavel. Formalitatea şi lipsa de veridicitate a declaraţiilor reprezentantului IGP al MAI precum că, reclamantul ar fi fost telefonat, poate fi demonstrată prin înregistrarea audio a convorbirii dintre Hlopeţchi Igor şi Şeful DRU al IGP al MAI, Iurie Chiriciuc şi Vitalii Maniţa, unde cel din urmă neagă faptul precum că a încercat să-l contacteze pe reclamant (07:29-07:33 din înregistrarea audio anexată la materialele cauzei). Totodată, reclamantul solicită instanţei să desconsidere şi să aprecieze critic argumentele aduse de IGP al MAI precum că a fost identificată angajata Serviciului Poştal al or. Cricova, mun.

Chişinău, Donţu Natala care a comunicat în cadrul anchetei că ei i-a fost încredinţată sarcina de livrare a scrisorilor cu avize recomandate la adresa de domiciliu a lui Hlopeţchi Igor, însă acesta de fiecare dată refuza să le recepţioneze selectîndu-şi doar corespondenţa pe placul său, întrucît reclamantul nu putea să ştie care este conţinutul scrisorilor pentru a le alege după placul său, ori refuzul reclamantului de a primi scrisoarea nu a fost documentat conform procedurii stabilite la art. 106 CPC şi pct. 95 din Hotărîrea Guvernului nr. 798 din 18 iunie 2002 pentru aprobarea regulilor privind prestarea serviciilor poştale.

Indică reclamantul că, netemeinicia alegaţiilor reprezentantului pîrîtului este confirmată prin copiile scrisorilor, avizelor de recepţie şi adeverinţelor unde este indicat că scrisorile au fost reîntoarse la expeditor deoarece destinatarul nu a fost găsit la domiciliu, iar în rubrica unde urma să, fie aplicată semnătura destinatarului, lipsesc careva semnături sau inscripţii care ar demonstra refuzul destinatarului de a primi scrisoarea. În acelaşi context, reclamantul mai invocă că anterior, cet. Donţu Natalia în complicitate cu funcţionarii IGP al MAI au aplicat o semnătură improvizată a reclamantului pe cotor ceea ce a dus la concedierea ilegală a reclamantului, iar despre faptul că pe avizul de recepţie cet.

Donţu Natalia a semnat în locul destinatarului este indicat expres în scrisoarea nr. D2/403, D2/410 din 30 mai 2014, în acelaşi context după depistarea acestei abateri disciplinare din partea poştaşului, cet. Donţu Natalia a iniţiat un conflict cu reclamantul, şi în consecinţă ea are o atitudine ostilă faţă de reclamant, iar ulterior pentru acţiunile sale ilegale poştaşul a fost pedepsit disciplinar.

Susţine reclamantul că, pretinsa încălcare care îi este imputată a avut loc în lunile august-septembrie, iar ordinul de sancţionare a fost emis la data de 26 noiembrie 2014, adică peste termenul prevăzut la art. 209 Codul muncii, (după 30 de zile de la data constatării abaterii disciplinare, or pîrîtul a cunoscut motivul lipsei întemeiate (neaducerea la cunoştinţă a ordinului) a reclamantului de la locul de baza de muncă), în consecinţă susţine reclamantul că a fost încălcată procedura de aplicare a sancţiunii disciplinare şi sancţiunea este tardivă, acest fapt constituind un temei de anulare a ordinului în condiţiile art. 26 lit. a) şi c) Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000. Totodată, invocă că, pîrîţii au încălcat prevederile art. 205 Codul muncii, potrivit căruia pînă la aplicarea sancţiunii disciplinare, angajatorul este obligat să ceară salariatului o explicaţie scrisă privind fapta comisă.

Refuzul de a prezenta explicaţia cerută se consemnează într-un proces-verbal semnat de un reprezentant al angajatorului şi un reprezentant al salariaţilor, iar prin aceste acţiuni, pîrîţii au încălcat dreptul la apărare al salariatului, însăşi prin faptul neaducerii la cunoştinţă a raportului care a stat la baza iniţierii procedurii disciplinare şi nici ancheta de serviciu.

În ceea ce priveşte pretinsul refuz al reclamantului de a răspunde la întrebări, acesta indică că refuzul de a depune declaraţii se referă la o altă procedură separată iniţiată în baza unui raport depus de reclamant în privinţa colaboratorului Piterschi Eugen la 20 octombrie 2014 înregistrat cu nr. H- 2812/14, totodată se indică că pîrîtul prin invocarea unor informaţii dintr-o altă procedură încearcă să ducă în eroare instanţa de judecată, iar în vederea probării acestor argumente, reclamantul face trimitere la explicaţia prezentată de pîrît ceea ce în final denotă că nu există nici o conexiune logică între întrebările acordate, ceea ce demonstrează că este vorba despre două proceduri diferite.

Reclamantul îşi întemeiază refuzul de a face declaraţii pe prevederile pct. 48, subct. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 502 din 09 iulie 2013 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al poliţistului care prevede că: „Nu poate participa la efectuarea anchetei de serviciu persoana care este subordonată persoanei în privinţa căreia este desfăşurată ancheta de serviciu”, iar în calitate de material probatoriu, se face trimitere la raportul depus la 20 octombrie 2014, pe marginea dezacordului cu trimiterea ilegală la comisia medico-militară de către Ion Bodrug în baza raportului lui Eugen Piterschi, şef al DIE; şi prin declaraţiile şefului DRU al IGP al MAI Iurie Chiriciuc, din înregistrarea audio, unde acesta confirmă că raportul este unul formal şi ilegal, motivînd că este indicaţia lui Ion Bodrug şef al IGP, (06:50-07:20; 25:16; 25:20).

Mai invocă că, pîrîţii la aplicarea sancţiunii au încălcat prevederile art. 55 alin. (5) din Legea privind activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, care indică expres că, la aplicarea sancţiunii disciplinare se ţine seama de activitatea desfăşurată anterior de către poliţist, de împrejurările in care a fost săvîrşită abaterea disciplinară, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea consecinţelor faptei comise. Relevă că, anterior nu i-au fost aplicate sancţiuni disciplinare, are o atitudine conştiincioasă şi responsabilă faţă de activitatea de serviciu, şi i-au fost acordate premii şi distincţii de stat printre care şi Meritul militar.

Privitor la gradul de vinovăţie reclamantul menţionează că în speţă, acesta este echivalent cu zero, întrucît, presupusa abatere nu-i poate fi imputată, mai mult ca atît, aceasta a fost aplicată în mod abuziv în lipsa împrejurărilor necesare pentru sancţionarea disciplinară. Referitor la gravitatea sancţiunii, reclamantul indică că aplicarea acestei sancţiuni are conotaţia unei răzbunări abuzive şi unei reacţii vădit disproporţionate din partea angajatorului, pentru că o astfel de sancţiune disciplinară nu poate fi aplicată unui salariat care anterior nu a avut nici o sancţiune disciplinari, iar retrogradarea cu 12 trepte salariale reprezintă o dovadă elocventă a unei încălcări vădite a drepturilor salariatului şi o dorinţă de umilire a salariatului.

Un alt argument invocat de reclamant este că, la 29 octombrie 2014 executorul judecătoresc George Boţan a intentat procedura de documentare a neexecutării hotărîrii judecătoreşti din 18 iulie 2014, şi a solicitat prezenţa cet. Bodrug Ion şi Copiimulţi Grigore pentru întocmirea procesului-verbal de contravenţie în conformitate cu art. 318, alin. (2) Cod Contravenţional. Iar, la 07 noiembrie 2014, a fost întocmit procesul-verbal nr. 065-854/14, de aplicare a amenzii contravenţionale, prin ce se denotă că hotărîrea din 18 iulie 2014 nu a fost executată. Totodată, susţine reclamantul că, prin pct. 2 al Ordinului IGP al MAI nr. 733 ef.

a fost transferat ilegal în altă localitate a RM, la o distanţă de 182 km, fără acordul scris al salariatului, fapt ce contravine art. 74 Codul Muncii, care indică că „transferarea la o muncă permanentă la o altă unitate se permit numai cu acordul scris al părţilor” fapt ce denotă ilegalitatea ordinului, mai mult ca atît pîrîtul nu şi-a stins obligaţiile pecuniare faţă reclamant, astfel fiindu-i agravată neîntemeiat starea materială, deasemenea nu s-a ţinut cont de faptul că reclamantul este unicul întreţinător în familie şi locuieşte singur cu fiica în vârstă de 14 ani. Mai menţionează reclamantul că pîrîtul printr-o atitudine de rea-credinţă, şi-a întemeiat ordinul de sancţionare pe o interpretare denaturată a realităţii, bazată pe falsuri şi induceri în eroare.

Astfel la baza Ordinului de sancţionare disciplinară contestat, sunt puse pretinsele declaraţii ale poştaşului care nu corespund realităţii şi nu pot fi coroborate cu alte probe din dosar. Astfel se indică că reclamantul la 05 septembrie 2014 a refuzat primirea scrisorilor recomandate, iar aceste declaraţii mincinoase au fost răsturnate pe deplin. În vederea combaterii acestor alegaţii atenţionează reclamantul asupra următoarelor aspecte: la 18 august 2014 starea de sănătate a lui Hlopeţchi Pavel Ion, a.n. 1933, tatăl reclamantului, brusc s-a agravat, şi respectiv reclamantul însoţit de membrii familiei s-a deplasat în mun.

Bălţi, şi s-a aflat în instituţia medicală pentru a supraveghea starea de sănătate a tatălui său; la 31 august 2014 tatăl reclamantului a decedat, iar după o serie de investigaţii la care a fost supus, abia la 04 septembrie 2014 a fost eliberat extrasul din actul de deces şi la 05 septembrie 2014 acesta a fost înhumat, întrucît în conformitate cu pct. 20 al Hotărîrii Guvernului nr. 1072 din 22 octombrie 1998 despre aprobarea Regulamentului cu privire la cimitire, „înmormântările se efectuează numai pe baza adeverinţei de deces eliberată de secţia actelor stării civile, care a înregistrat decesul în localităţile urbane şi de către primării - în localităţile rurale. Consideră reclamantul că, acest fapt denotă că este imposibil ca acesta să se afle în mun.

Chişinău, cu atît mai mult să refuze să primească scrisori recomandate. Susţine că, în asemenea manieră, pîrîtul recurgînd la mijloace profane, încearcă pe nedrept să convingă instanţa prin mijloace frauduloase că reclamantul ar fi refuzat să recepţioneze scrisori recomandate, pe cînd în realitate acesta se afla în mun. Bălţi unde participa la ceremoniile funerare. Făcînd trimitere la art. 11 al Convenţiei Colective nr. 2 din 09 iulie 2004, reclamantul indică că, în caz de deces a părinţilor salariatului, acestuia din urmă i se acordă un concediu suplimentar exprimat în 3 zile lucrătoare.

Pe fonul stresului suportat şi a depresiei, reclamantul invocă că a fost diagnosticat cu bronşită acută şi bronhospasm pe fon neurastenic, şi începînd cu 08 septembrie 2014 pînă la 17 octombrie 2014 s-a aflat în concediu de boală cu ulterioara internare în spital în stare gravă, fapt care se confirmă prin certificatul de boală seria 01 nr. 053381, nr. 054581, nr. 054913 eliberat de spitalul şi policlinica MAI. Solicită reclamantul anularea ordinului IGP al MAI nr. 733 ef. Din 26 noiembrie 2014, restabilirea în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Buiucani al Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău a IGP al MAI, permutat în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Centru al Direcţiei de Poliţie a mun.

Chişinău a IGP al MAI în baza ordinului IGP al MAI nr. 647 ef. Din 21 octombrie 2014, încasarea în mod solidar de la Inspectoratul General al Poliţiei şi Ion Bodrug, în mod solidar în beneficiul reclamantului a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 03 martie 2015 a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Hlopeţchi Igor; a fost anulat ordinul IGP al MAI nr. 733 ef. Din 26 noiembrie 2014, în partea sancţionării disciplinare prin retrogradare a lui Hlopeţchi Igor din funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Buiucani al Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău a IGP al MAI, permutat în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Centru al Direcţiei de Poliţie a mun.

Chişinău a IGP al MAI în baza ordinului IGP al MAI nr. 647 ef. Din 21 octombrie 2014 şi numirea în funcţia de ofiţer de sector al Sectorului de Poliţie nr. 1 (Vulcăneşti) al Inspectoratului de Poliţie Vulcăneşti al DP UTA Gagauz-Yeri al MAI; a fost restabilit Hlopeţchi Igor în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Buiucani al Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău a IGP al MAI, permutat în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de Poliţie Centru al Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău a IGP al MAI în baza ordinului IGP al MAI nr. 647 ef. Din 21 octombrie 2014; a fost dispusă executarea imediată a hotărîrii în partea restabilirii lui Igor Hlopeţchi în funcţia de şef-adjunct al Inspectoratului de poliţie Buiucani al Direcţiei de Poliţie a mun.

Chişinău a IGP al MAI, permutat în funcţia de şef- adjunct al Inspectoratului de Poliţie Centru al Direcţiei de Poliţie a mun. Chişinău a IGP al MAI în baza ordinului IGP al MAI nr. 647 ef. Din 21 octombrie 2014; a fost încasat din contul IGP al MAI în beneficiul lui Igor Hlopeţchi prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 04 martie 2015 IGP al MAI a declarat cerere de apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Grigoriopol din 03 martie 2015. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 iunie 2015 a fost admis apelul declarat de IGP al MAI şi casată hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 03 martie 2015, în parte încasării prejudiciului moral, cu pronunţarea unei noi hotărîri în această parte de respingere cerinţei lui Igor Hlopeţchi de încasare a prejudiciului moral.

În rest hotărîrea Judecătoriei Grigoriopol din 03 martie 2015 a fost menţinută ca necontestată. La 22 iunie 2015 Igor Hlopeţchi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a indicat că consideră decizia instanţei de apel ca fiind nemotivată, neîntemeiată, şi vădit ilegală, invocînd încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural, aprecierea arbitrară a probelor de către instanţa de judecătorească, încălcări care au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Susţine recurentul că, instanţa de apel în speţă nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, în cazul în care raportul juridic litigios este reglementat de legislaţia muncii, art. 90, 329 Codul muncii.

Totodată indică că, instanţa de apel a pus la îndoială hotărîrea judecătorească în partea restabilirii la locul de muncă, devenită irevocabilă prin neatacare şi a evitat să aplice prevederile art. 123 CPC, în cazul în care prin hotărîrea irevocabilă din 03 martie 2015 a fost constată ilegalitatea sancţionării disciplinare şi ilegalitatea transferului, considerînd astfel că, în atare situație se constată împrejurări care justifică repararea prejudiciului moral. A mai indicat recurentul că, instanţa de apel de asemenea a apreciat arbitrar probele administrate la materialele cauzei, susţinînd că erorile admise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, invocînd încălcarea art. 10, 14 şi art. 6 CEDO.

Examinînd temeiurile recursului declarat de către Igor Hlopeţchi în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Igor Hlopeţchi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, invocarea de către recurent a faptului că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material şi procedural la judecarea pricinii este pur declarativă, doar pentru a se încadra în temeiurile declarării recursului. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei pentru casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Igor Hlopeţchi ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de Igor Hlopeţchi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat