2rh-273/15 — Încasarea prejudiciului

Dosarul nr. 2rh-273/15 Prima instanţă: Judecătoria Botanica mun. Chișinău (jud. M. Ghervas) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. D. Manole, S. Arnăut, E. Fistican) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție ( T. Vieru, Iu. Bejenaru, O. Sternioală) ÎNCHEIERE 21 octombrie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Druţă Oleg Sternioală examinând cererea de revizuire depusă de Zamfir Ion împotriva încheierii din 08 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de CIA ”Asito” SA împotriva lui Zamfir Pavel privind încasarea prejudiciului material, constată: La 03 martie 2014, CIA ”Asito” SA a depus în instanţa de judecată cerere de chemare în judecată împotriva lui Zamfir Pavel solicitînd încasarea prejudiciului material în mărime de 26764 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 07 iunie 2013, conducînd automobilul de model ”PAZ 672M”, cu numărul de înmatriculare CCR 373, a comis accidentul rutier, în rezultatul căruia a fost deteriorat automobilul de model ”Toyota Carola” cu numărul de înmatriculare CSAQ 110, care aparține lui Deordița Andrei. Menționează că, în baza deciziei agentului constatator din 10 iunie 2013, vinovat de producerea accidentului rutier a fost recunoscut pîrîtul, căruia i-a fost aplicată sancțiunea sub formă de amendă în mărime de 40 unități convenționale, adică 800 lei și 5 puncte de penalizare. Susţine că, la momentul producerii accidentului rutier, pîrîtul deținea contractul de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto încheiat cu CIA ”Asito” SA, confirmat prin polița de asigurare AA nr.0445007 din 18.08.2012.

Indică că, Deordița Andrei a fost despăgubit cu suma de 26753,50 lei, conform ordinul de plată nr.573 din 16 august 2013, care şi constituie costul reparației stabilit prin actul de evaluare cost-reparație nr.331 din 19 iulie 2013. Notează că, la etapa regularizării daunei s-a constatat că la momentul producerii accidentului rutier, pîrîtul nu dispunea de certificat valabil de revizie tehnică a automobilului de model ”PAZ 672M”, cu numărul de înmatriculare CCR 373, ceea ce a determinat adresarea către Agenția Națională Transport Auto la data de 12 iulie 2013, cu solicitarea informaţiei dacă automobilul de model ”PAZ 672M” , cu 1 numărul de înmatriculare CCR 373 a fost supus reviziei tehnice pînă la data producerii accidentului rutier.

Conform răspunsului nr.06/1-1-11861 din 12 iulie 2013 s-a indicat că automobilul a fost suspus reviziei tehnice la data de 27 noiembrie 2012 şi ulterior la 11 iunie 2013. Menţionează că, deoarece revizia tehnică a automobilului de model ”PAZ 672M”, cu numărul de înmatriculare CCR 373 a avut loc la data de 27 noiembrie 2012, conform pct.24 a Hotărîrii Guvernului nr.1047 din 08.11.1999, următoarea revizie tehnică urma să fie efectuată la data de 27 mai 2013, ceea ce nu s-a produs. La data accidentului rutier – 07 iunie 2013, automobilul pîrîtului nu dispunea de revizie tehnică, care a fost efectuată la 11 iunie 2013. Prin hotărîrea din 24 aprilie 2014 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată a CIA “Asito” SA și s-a încasat de la Zamfir Pavel dauna materială în sumă de 26764 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 802,92 lei, iar în total suma de 27566,92 lei.

Prin decizia din 17 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul depus de Zamfir Pavel şi s-a menţinut hotărîrea din 24 aprilie 2014 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău. Prin încheierea din 08 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a recunoscut inadmisibil recursul declarat de Zamfir Pavel împotriva deciziei din 17 martie 2015 a Curţii de Apel Chişinău. La 18 august 2015 Zamfir Ion a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs, solicitînd casarea acesteia. În motivarea cererii de revizuire s-a invocat că în calitate de proprietar al autobusului, solicită casarea încheierii din 08 iulie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie, în vederea reparării erorilor comise legate de neatragerea sa în proces ca pîrît în prezentul litigiu.

Consideră că, Zamfir Pavel nu poartă calitatea de pîrît în prezenta cauză şi nu poate răspunde pentru prejudiciul material cauzat, deoarece nu era proprietarul/ posesorul autobusului cauzator de prejudiciu, el fiind persoana care activa în funcţie şofer, conform unui contract de muncă cu proprietarul, pe cînd proprietarul sursei de pericol sporit era el, administratorul ÎI „Autoservice Zamfir”, conform Certificatului de înmatriculare al autobusului. Susţine că, vinovat de producerea accidentului rutier din 07 iunie2013, a fost considerat Zamfir Pavel, care se afla la volanul autobusului de model PAZ 672M, cu numărul de înmatriculare CCR 373, iar conform certificatului de înmatriculare, proprietar al autobuzului respectiv este Zamfir Ion şi nu Zamfir Pavel.

La momentul comiterii accidentului rutier, Zamfir Pavel conducea autobusul în temeiul contractului de muncă nr. 1 din 15.09.2001 încheiat cu Zamfir Ion administratorul Întreprinderii Individuale „Autoservice Zamfir”. Menţionează că, în temeiul prevederilor art. 1410 alin. (2) Cod civil, repararea prejudiciului material cauzat în legătură cu exploatarea unui izvor de pericol sporit, revine proprietarului autoturismului şi nu conducătorului auto. Notează că, CIA „Asito” SA cunoştea despre proprietarul real al mijlocului de transport, deoarece deţinea dosarul de daune şi a anexat şi copia Certificatului de 2 înmatriculare, prin ce consideră că a fost comisă o eroare, fapt invocat de Zamfir Pavel şi în cererea de recurs.

Consideră că, a fost emisă o soluţie contrară practicii judiciare în această materie, deoarece, printr-o decizie recentă a Curţii Supreme de Justiţie adoptată pe un caz similar, instanţa a menţionat, că pentru prejudiciul cauzat urmează să răspundă nu persoana care a condus mijlocul de transport în virtutea relaţiilor de muncă, dar anume, proprietarul/ posesorul mijlocului de transport cauzator de prejudiciu. Afirmă că, în virtutea concluziei instanţei, persoana care a condus mijlocul de transport în virtutea relaţiilor de muncă, nu poartă nici măcar răspundere solidară cu proprietarul/posesorul mijlocului de transport cauzator de prejudiciu.

Consideră că, instanţa supremă nu a tolerat soluţia instanţelor inferioare de a dispune încasarea solidară, dar a respins pe fond acţiunea în partea ce ţine de încasarea prejudiciului din contul persoanei care a condus mijlocul de transport în virtutea relaţiilor de muncă, menţinînd decizia instanţelor inferioare în ce priveşte încasarea prejudiciului din contul proprietarului/ posesorului mijlocului de transport. Încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 08.07.2015 se află în contradicţie cu principiul unităţii practicii judiciare şi implicit atentează la principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului.

Declară că, practica neunitară este condamnată de CEDO, în hotărîrea emisă pe cauza Ştefan şi Ştef împotriva României, în pct. 33, Curtea a menţionat că „în cazul apariţiei unei practici divergente în cadrul celei mai înalte autorităţi judecătoreşti din ţară, aceasta din urmă devine ea însăşi sursă de insecuritate juridică, aducând astfel atingere principiului securităţii juridice şi reducând încrederea publicului în sistemul judiciar”. Indică că, instanţa supremă este însărcinată de a soluţiona contradicţiile legate de divergenţa în practica judiciară. Afirmă că, interpretarea diferită din partea instanţei supreme a aceleiaşi norme materiale în două cazuri identice, conduce la destabilizarea securităţii raporturilor juridice şi implicit minimizează încrederea publicului în justiţie.

Susţine că, prezenta cerere de revizuire serveşte drept scop de a îndrepta erorile comise referitoare la identitatea pîrîtului în proces precum şi a de a readuce legalitatea hotărîrii judecătoreşti contestate într-o ordine conformă principiului legalităţii şi practicii judiciare. Studiind materialele dosarului, Colegiul consideră cererea de revizuire pasibilă de a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 448 alin. (4) CPC, cererile de revizuire împotriva deciziilor curților de apel în privința cărora Curtea Supremă de Justiție s-a pronunțat printr-o decizie asupra inadmisibilității se examinează de Curtea Supremă de Justiție. În conformitate cu art. 453, alin. (1), lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

3 Colegiul reține că Zamfir Ion a depus cerere de revizuire, în temeiul art. 449 lit.c) CPC, invocând faptul că el fiind proprietarul autobusului de model PAZ 672M, cu număr de înmatriculare CCR 373, condus de către Zamfir Pavel la data producerii accidentului rutier, nu a fost antrenat în proces în calitate de pîrît, iar lui Zamfir Pavel i s-a atribuit calitatea greşită de pîrît. În această ordine de idei, Colegiul reţine că prin hotărîrea din 24 aprilie 2014 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, s-a admis cererea de chemare în judecată a CIA “Asito” SA și s-a încasat de la Zamfir Pavel dauna materială în sumă de 26764 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 802,92 lei. Prin decizia din 17 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost menţinută hotărîrea instanţei de fond.

Prin încheierea din 08 iulie 2015 a Curții Supreme de Justiție s-a recunoscut inadmisibil recursul declarat de Zamfir Pavel împotriva deciziei din 17 martie 2015 a Curţii de Apel Chişinău. Astfel, rezultă ca parte în procesul judiciar iniţiat la cererea CIA „Asito” SA şi anume în calitate de pîrît a fost Zamfir Pavel. Acţiunea a fost îndreptată împotriva lui Zamfir Pavel. Prin hotărîrea instanţelor de judecată s-a dispus încasarea sumei de la Zamfir Pavel. Adică în urma pronunţării soluţiilor judiciare, debitorul obligației a devenit Zamfir Pavel şi nu Zamfir Ion. În contextul celor menţionate, Colegiul reţine că prin actele de dispoziţie adoptate nu au fost lezate drepturile lui Zamfir Ion, ceea ce denotă că acesta nu era în drept de a depune cerere de revizuire.

Or, în conformitate cu art. 447 CPC, sînt în drept să depună cerere de revizuire: a) părţile şi alţi participanţi la proces; b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sînt lezate în drepturi prin hotărîrea, încheierea sau decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) şi h). În conformitate cu prevederile art. 55 CPC, se consideră participanţi la proces: părţile, intervenienţii, procurorul, petiţionarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 şi 74, sînt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în pricinile cu procedură specială.

În conformitate cu prevederile art. 59 CPC, parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. Astfel, este de menţionat că revizuentul Zamfir Ion nu este parte şi nici participant la proces, de asemenea nu cade nici sub incidenţa art. 447 lit. (b) CPC, ceea ce atestă suplimentar că nu este în drept de a cere revizuirea actelor judecătoreşti, deoarece nu au fost afectate drepturile sale prin deciziile judecătoreşti adoptate, în condiţiile cînd nu s-au efectuat careva încasări materiale de la el. În contextul dat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie va respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

4 În conformitate cu prevederile art.art.269-270, 453, alin.(1), lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zamfir Ion împotriva încheierii din 08 iulie 2015 a Curţii Supreme de Justiţie. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului Tatiana Vieru Judecătorii: Ion Druţă Oleg Sternioală 5