2ra-2219/15 — Anularea certificatului de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului material.

Dosarul nr. 2ra-2219/15 Prima instanţă: G. Lungu Instanţa de apel: N. Vascan, V. Negru şi I. Cotruţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 15 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru Oleg Sternioală şi Dumitru Mardari examinînd recursul declarat de Bîrsan Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bîrsan Chiril împotriva lui Bîrsan Ion privind anularea certificatului de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului material, cererea reconvenţională înaintată de Bîrsan Ion împotriva lui Bîrsan Chiril privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului cu evacuarea din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, prin care cererea de apel declarată de Bîrsan Ion a fost admisă, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri în partea încasării prejudiciului matrerial.

ACONSTATAT: La 24 aprilie 2013, Bîrsan Chiril a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Bîrsan Ion privind anularea certificatului de moştenitor testamentar, prelungirea termenului de acceptare a moştenirii, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale rămase după decesul tatălui său Bîrsan Constantin şi încasarea cheltuielilor de judecată. 1 În motivarea pretenţiilor a indicat că la 23 octombrie 1990 a decedat tatăl său. După decesul tatălui, el împreună cu mama Bîrsan Elena, au acceptat succesiunea a cîte ½ cotă parte din imobilul ce a aparţinut defunctului. La 17 ianuarie 1994 a decedat şi mama sa Bîrsan Elena, iar ulterior a aflat că aceasta a testat toată averea pîrîtului Bîrsan Ion, care la 04 decembrie 2012 a obţinut la Biroul notarial Dorina Ganţa certificat de moştenitor testamentar pe întreaga avere a părinţilor.

Reclamantul mai precizează că după decesul tatălui, el a rămas să locuiască în casa părintească împreună cu mama sa şi astfel moştenind ½ cotă parte din această avere. Bîrsan Chiril mai invocă faptul că a construit şi o anexă, care a fost demolată de către Bîrsan Ion, cauzîndu-i prin aceste acţiuni ilegale, un prejudiciu estimat la suma de 33982,25 lei. La 26 martie 2014, reprezentantul reclamantului Bîrsan Chiril – avocata Pascal Veronica, a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor. Solicită Bîrsan Chiril anularea certificatului de moştenitor testamentar din 04 decembrie 2012, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra averii succesorale rămase după decesul tatălui său Bîrsan Constantin în mărime de ½, încasarea prejudiciului material estimat la suma de 33982,25 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată, însă suma cheltuielilor de judecată nu a fost concretizată.

La 04 noiembrie 2013, Bîrsan Ion a înaintat o cerere reconvenţională împotriva lui Bîrsan Chiril privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului, evacuarea din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ. În motivarea cererii reconvenţionale, Bîrsan Ion indică că este unicul proprietar al imobilului în litigiu, în baza certificatului de moştenitor testamentar lăsat de mama sa Bîrsan Elena, iar prezenţa în imobilul în litigiu a lui Bîrsan Chiril şi a membrilor familiei acesuia, este ilegală, astfel încălcîndu-i dreptul de proprietate asupra imobilului amplasat în satul Nimoreni, r-nul Ialoveni, drept care este inalienabil. Solicită Bîrsan Ion obligarea lui Bîrsan Chiril şi a membrilor familiei sale să nu-i creeze obstacole în folosirea imobilului şi evacuarea acestora din imobil fără a li se acorda alt spaţiu locativ.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ialoveni, emisă la 29 septembrie 2014, s-a admis parţial acţiunea depusă de Bîrsan Chiril. S-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Bîrsan Chiril în mărime de ¼ din masa succesorală rămasă după decesul tatălui Bîrsan Constantin din casa de locuit şi construcţiile accesorii, cît şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0,30 ha amplasate în s. Nimoreni, r-nul. Ialoveni cu nr. cadastrale 5524101461, 5524101461.01, 5524101461.01, 5524101461.02. S-a declarat nul certificatul de moştenitor testamentar eliberat lui Bîrsan Ion la 04 decembrie 2012 de către Biroul notarului Dorina Ganţa. S-a încasat de la Bîrsan Ion în beneficiul lui 2 Bîrsan Chiril prejudiciul material cauzat în urma demolării construcţiilor, în mărime de 8493 lei.

S-a încasat de la Bîrsan Ion în beneficiul lui Bîrsan Chiril taxa de stat achitată în sumă de 700 lei. În rest, pretenţiile înaintate de Bîrsan Chiril şi acţiunea reconvenţională înaintată de Bîrsan Ion, au fost respinse ca neîntemeiate (f.d. 163, 169-172). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, a fost admisă cererea de apel declarată de Bîrsan Ion, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2014, în partea încasării prejudiciului material şi în această parte a fost emisă o nouă hotărîre prin care a fost respins ca nefondat capătul de cerere a lui Bîrsan Chiril privind încasarea sumei de 8493 lei. În rest, hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. (f.d.

208-216). La 07 iulie 2015, Bîrsan Ion, a contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea iniţială să fie respinsă, iar acţiunea reconvenţională să fie admisă. În motivarea recursului, a indicat că concluzia instanţei de apel este neîntemeiată, deoarece a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 14 mai 2015 (f.d. 217), fiind recepţionată de Bîrsan Ion la 19 mai 2015 (f.d. 223). Astfel, prin prisma prevederilor art. 434 CPC, instanţa de recurs constată că recursul este declarat în termen.

La 03 august 2015, în adresa intimatului Bîrsan Chiril, a fost expediată copia recursului, iar la 10 septembrie 2015, în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa depusă de Bîrsan Chiril, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursul declarat de Bîrsan Ion întemeiat şi care urmează a fi admis. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că la 23 octombrie 1990 a decedat tatăl lui Bîrsan Chiril şi Bîrsan Ion – Bîrsan Constantin (f.d. 11). Potrivit adeverinţei nr. 926 din 31 octombrie 2013, eliberată de primăria s. Nimoreni, r-nul Ialoveni, Bîrsan Elena după decesul lui Constantin Bîrsan la 23 octombrie 1990, în termen de 6 luni a intrat în posesia averii lăsate de defunct, a 3 administrat, a asigurat şi utilizat masa succesorală în vederea păstrării ei, achitînd impozitul şi alte plăţi. În acest sens, Bîrsan Chiril pretinde că după decesul tatălui Bîrsan Constantin, împreună cu mama sa Bîrsan Elena au acceptat succesiunea a cîte ½ cotă parte a imobilului ce a aparţinut defunctului.

Prin urmare, instanţele de judecată nu au stabilit faptul dacă după decesul lui Bîrsan Constantin, fiul său Bîrsan Chiril a locuit în imobilul în litigiu. Totodată, nu a fost stabilit faptul dacă Bîrsan Chiril a acceptat succesiune după decesul tatălui. Or, în conformitate cu prevederile art. 562 Cod Civil (redacţia 1964), data deschiderii succesiunii este ziua morţii celui ce a lăsat moştenirea, iar potrivit art. 581 din acelaşi cod, pentru a dobîndi succesiunea moştenitorul trebuie s-o accepte. O succesiune nu poate fi acceptată sub condiţie sau cu rezerve. Se consideră, că moştenitorul a acceptat succesiunea, dacă el a întrat de fapt în posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau dacă a depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o declaraţie de acceptare a ei.

Actele arătate în prezentul articol trebuie să fie săvîrşite în curs de şase luni din ziua deschiderii succesiunii. Persoanele, pentru care dreptul la succesiune se naşte numai în caz de neacceptare a succesiunii de către alţi moştenitori, pot declara, că consimt să accepte succesiunea în cursul părţii rămase a termenului pentru acceptarea succesiunii. Dacă această parte este mai mică de trei luni, ea va fi prelungită pînă la trei luni. Succesiunea acceptată este considerată, că aparţine moştenitorului din momentul deschiderii succesiunii. La rejudecare instanţa de apel, pentru soluţionarea corectă a litigiului urmează să stabilească cert faptul dacă Bîrsan Chiril a acceptat succesiunea după decesul tatălui Bîrsan Constantin şi dacă a acceptat succesiunea, care este cota parte din averea succesorală a defunctului ce îi revine lui Bîrsan Chiril.

În consecutivitatea ideilor, la 17 ianuarie 1994 a decedat mama fraţilor Bîrsan Chiril şi Bîrsan Ion – Bîrsan Elena. Potrivit adeverinţei din 01 noiembrie 2012, eliberată de primăria s. Nimoreni, r- nul Ialoveni lui Bîrsan Chiril, după decesul Elenei Bîrsan, fiul Bîrsan Chiril a locuit împreună cu familia sa în casa părinţilor, a administrat, a asigurat şi a utilizat masa succesorală în vederea păstrării ei, a achitat impozitele şi alte plăţi (f.d. 13). Pe de altă parte, tot primăria s. Nimoreni, r-nul Ialoveni, prin adeverinţa nr. 926 din 31 octombrie 2013, eliberată lui Bîrsan Ion, menţionează că după decesul Elenei Bîrsan, a locuit împreună cu familia sa în casa părinţilor pînă în anul 1998, cînd a plecat peste hotarele ţării.

Din anul 2000, cu permisiunea acestuia, în casă a locuit fratele său Bîrsan Chiril (f.d. 74). Astfel, la rejudecare instanţa de apel urmează să soluţioneze contradictorialitatea informaţiilor furnizate de Primăria s. Nimoreni, r-nul Ialoveni, fraţilor Bîrsan Ion şi 4 Bîrsan Chiril, prin prisma faptului cine, cînd şi în ce circumstanţe a locuit în casa părinţilor. Mai mult decît atît, la materialele dosarului nu sunt anexate probe care ar demonstra domiciliul lui Bîrsan Chiril şi a lui Bîrsan Ion din anul 1990 pînă în prezent. Instanţa de apel urmează să verifice dacă fraţii Bîrsan au imobile cu destinaţie locativă înregistrate pe numele lor. Totodată, instanţa de apel urmează să stabilească unde a fost locul de studii sau de muncă a lui Bîrsan Ion şi Bîrsan Chiril în anul 1990 şi în anii următori.

Din declaraţiile lui Bîrsan Chiril reiese că acesta din anul 2000 a fost plecat peste hotarele Republicii Moldova. Prin urmare, instanţa de apel urmează să verifice veridicitatea acestor declaraţii, or în acest sens la dosar nu sunt anexate careva probe. În această ordine de idei, conform certificatului de moştenitor testamentar eliberat lui Bîrsan Ion în baza testamentului nr. 23 din 02 iulie 1993 lăsat de mama sa Bîrsan Elena, autentificat de notarul public Ganţa Dorina, Bîrsan Ion devine moştenitorul averii lăsată de mama sa (f.d. 17). Prin urmare, instanţa de judecată urmează să stabilească legalitatea acestui certificat de moştenitor testamentar, prin prisma faptului dacă Bîrsan Chiril şi Bîrsan Ion au acceptat succesiunea după decesul tatălui său Constantin Bîrsan.

Totodată, instanţa de apel la rejudecare urmează să atragă atenţia la faptul că prima instanţă a declarat certificatul de moştenitor testamentar eliberat lui Bîrsan Ion la 04 decembrie 2012 de către Biroul notarului Dorina Ganţa, însă, în acest sens în partea de motivare a hotărîrii primei instanţe nu este expus nici un argument care a stat la baza anulării certificatului de moştenitor testamentar. Instanţa de apel urmează să verifice la Oficiul Cadastral după cine a fost înregistrat imobilul în litigiu pînă în anul 1990. Colegiul menţionează că circumstanţele relatate supra atrag încălcarea dreptului la un proces echitabil, respectarea căruia este accentuată şi în jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Concomitent, conform art. 241 alin. (5) CPC, în motivare se indică circumstanţele pricinii constatate de instanţă, probele care se întemeiază concluziile ei privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 373 CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă.

Instanţa de apel este obligată să se pronunţe asupra 5 tuturor motivelor invocate în apel. Apelantului nu i se poate crea în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, cu excepţia cazurilor cînd consimte şi cînd hotărîrea este atacată şi de alţi participanţi la proces. În sprijinul normelor naţionale vin şi reglementările Curţii Europene pentru Drepturile Omului, jurisprudenţa căreia îşi are izvorul în dreptul oricărei părţi în cadrul unei proceduri de a beneficia de respectarea acestor norme, fiind piloni de bază ai dreptului la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, avînd în vedere faptul că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Bîrsan Ion, a casa decizia instanţei de apel, restituind pricina pentru rejudecare în instanţa de apel - Curtea de Apel Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se admite recursul declarat de Bîrsan Ion.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 aprilie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bîrsan Chiril împotriva lui Bîrsan Ion privind anularea certificatului de moştenitor testamentar, recunoaşterea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului material, cererea reconvenţională înaintată de Bîrsan Ion împotriva lui Bîrsan Chiril privind înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului cu evacuarea din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia este nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Dumitru Mardari 6