2ra-2463/15 — Desfacerea căsătoriei

prima instanţă: A. Sandu nr. 2ra-2463/15 instanţa de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejeanu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Svetlana Bubuioc împotriva Olgăi Cioban cu privire la desfacerea căsătoriei şi stabilirea domiciliului copiilor minori şi acţiunea reconvenţională a Olgăi Cioban, reprezentată de avocatul Alexei Smochina împotriva lui Valentin Cioban cu privire la încasarea pensiei alimentare în mărime fixă împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 prin care a fost admisă cererea de apel declarată de Olga Cioban şi modificată hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 mai 2014 constată: La 12 martie 2014, Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Svetlana Bubuioc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Cioban cu privire la desfacerea căsătoriei şi stabilirea domiciliului copiilor minori.

În motivarea acţiunii a invocat că a încheiat căsătoria cu Olga Cioban la 05 februarie 2000 la OSC Ialoveni cu nr. 5. Au în comun doi copii minori Vitalii şi Valentin. Menţionează că timp de 6 luni nu mai locuiesc împreună, nu duc viaţă şi gospodărie în comun din motiv că între ei au dispărut principiile pe care se întemeiază familia. Invocă prevederile art. 37 alin. (3) Codul familiei, care statuează că instanţa judecătorească va desface căsătoria dacă va stabili că conviețuirea soţilor şi păstrarea familiei în continuare sunt imposibile, iar în conformitate cu art. 38 Codul familiei, la desfacerea căsătoriei instanţa de judecată este obligată să stabilească cu cine din părinţi vor locui copiii minori după divorţ.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 37-38 Codul familiei. 1 Solicită admiterea acţiunii, desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama. La 29 aprilie 2014, Olga Cioban, reprezentată de avocatul Alexei Smochina a depus acţiune reconvenţională împotriva lui Valentin Cioban cu privire la încasarea pensiei alimentare în mărime fixă. Menţionează că Valentin Cioban este plecat de mai mulţi ani la lucru peste hotarele ţării, veniturile sale reale fiind imposibil de stabilit, iar încasarea pensiei de întreţinere sub forma unei cote fiind la fel imposibil. Solicită admiterea acţiunii, încasarea cu titlu de pensie de întreţinere a copiilor minori a câte 1500 lei lunar pentru fiecare copil.

Prin încheierea Judecătoriei Ialoveni din 29 aprilie 2014 a fost primită acţiunea reconvenţională intentată de Olga Cioban împotriva lui Valentin Cioban cu privire la încasarea pensiei alimentare în mărime fixă, pentru a fi judecată odată cu cererea iniţială intentată de Valentin Cioban împotriva Olgăi Cioban cu privire la desfacerea căsătoriei şi stabilirea domiciliului copiilor minori. Prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 20 mai 2014 a fost desfăcută căsătoria înregistrată la 05 februarie 2000 la OSC Ialoveni, cu nr. 5, între Valentin Cioban şi Olga Cioban, încasată taxa de stat la eliberarea adeverinţei de divorţ în mărime de 200 lei de la Valentin Cioban, scutită Olga Cioban de la plata taxei de stat, stabilit domiciliul lui Vitalii Cioban, născut la 12 aprilie 2001 şi Valentin Cioban, născut la 22 mai 2008 cu mama Olga Cioban.

A fost perceput de la Valentin Cioban în folosul Olgăi Cioban, începând cu 29 aprilie 2014, pensia pentru întreţinerea copiilor minori Vitalii Cioban şi Valentin Cioban, în mărime fixă de 800 lei lunar pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului de către aceștia. A fost percepută de la Valentin Cioban în folosul statului taxa de stat în mărime de 576 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 noiembrie 2015 a fost admis apelul declarat de Olga Cioban, reprezentată de avocatul Alexei Smochina, modificată hotărârea primei instanţe prin majorarea cuantumului pensiei alimentare pentru întreţinerea copilului minor într-o sumă bănească fixă încasată din contul lui Valentin Cioban în beneficiul Olgăi Cioban de la suma de 800 lei la suma de 1000 lei, în rest, hotărârea primei instanţe a fost menţinută.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţiei din 08 aprilie 2015 a fost admis recursul declarat de Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejanu, casată decizia instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 iunie 2015 a fost admisă cererea de apel declarată de Olga Cioban, modificată hotărârea primei instanţe, majorat cuantumul pensiei alimentare pentru întreţinerea copiilor minori Vitalii Cioban şi Valentin Cioban într-o sumă bănească fixă încasată din contul lui Valentin Cioban în beneficiul Olgăi Cioban de la suma de 800 lei la suma de 1000 lei pentru fiecare copil minor până la atingerea majoratului, în rest, a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

2 La 05 august 2015, Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejeanu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei recurate, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cererii de apel depuse de Olga Cioban şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

Consideră că instanţa de apel la emiterea deciziei contestate a interpretat în mod eronat legea în partea majorării cuantumului pensiei alimentare de la 800 lei pentru fiecare copil la 1000 lei, bazându-se pe datele oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, unde este indicat că valoarea minimului de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6 ani şi 7-17 ani este de 1385,60 lei şi respectiv 1786,80 lei, or conform prevederilor pct. 5 Hotărârii Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu nr. 4 din 15 aprilie 2013 privind practica judiciară de soluţionare de către instanţele judecătoreşti a cauzelor referitoare la încasarea pensiei de întreţinere pentru copii şi alţi membri ai familiei, la încasarea pensiei de întreţinere într-o sumă bănească fixă, instanţele judecătoreşti urmează să ţină cont de starea materială şi familială a părţilor şi de alte circumstanţe importante, după cum ar fi informaţia eliberată de Biroul Naţional de Statistică cu privire la valoarea minimului de existenţă pentru un copil.

Totodată, la stabilirea cuantumului pensiei de întreţinere pentru copilul minor, instanţele judecătoreşti vor ţine cont şi de dispoziţiile art. 58 alin. (l) şi art. 74 alin. (l) Codul familiei, care expres prevăd că părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuţi în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat.

Menţionează că tot aceste dispoziţii se conţin şi în art. 18 alin. (l) Legea privind drepturile copilului, care prevede că ambii părinţi, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală şi socială a copilului, ținând cont în primul rând, de interesele acestuia, iar art. 18 alin. (l) Convenţia internaţională din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, prevede că statele părţi vor depune eforturi pentru asigurarea recunoaşterii principiului potrivit căruia ambii părinţi au o răspundere comună pentru creşterea şi dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creşterea copilului şi asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinţilor sau, după caz, reprezentanţilor săi legali.

Aceştia trebuie să se conducă înainte de orice după interesul superior al copilului. Afirmă că la încasarea pensiei de întreţinere pentru copilul minor, se va lua în considerare, ca circumstanţă stabilită, informaţia prezentată de Biroul Naţional de Statistică despre valoarea minimului de existenţă pentru un copil şi nu informaţia despre salariul mediu lunar al unui lucrător sau informaţia cu privire la mărimea minimului de existenţă, deoarece pensia se încasează pentru întreţinerea copilului minor. Consideră că instanţa de apel urma să ia în consideraţie faptul că ambii părinţi urmează să contribuie egal la întreţinerea copiilor, iar informaţia prezentată de Biroul Naţional de Statistică despre valoarea minimului de existenţă pentru un 3 copil cu sumele de 1385,60 lei şi respectiv 1786,80 lei, urma să le atribuie în părţi egale ambilor părinţi, astfel fiecare părinte urma să contribuie la întreţinerea copiilor cu sumele de 692,80 lei şi respectiv 893,40 lei.

Remarcă că instanţa de apel în decizia recurată nu a motivat majorarea sumelor pensiei alimentare de la 800 lei până la 1000 lei pentru întreţinerea copiilor. Invocă prevederile art. 76 alin. (2) Codul familiei, care statuează că cuantumul sumei băneşti fixe încasate în conformitate cu alin. (l) se determină de instanţa judecătorească, ținându-se cont de starea materială şi familială a părţilor, de alte circumstanţe importante şi păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare materială a copilului.

Afirmă că nu deţine un loc de muncă bine plătit peste hotarele ţării, or conform tensiunilor aplicate faţă de cetăţenii Republicii Moldova în Federaţia Rusă, nu are posibilitate să se angajeze legal la un serviciu bine plătit, iar starea lui materială este precară, fiind angajat cu ziua la diferite persoane, nu dispune de un venit stabil pentru achitarea sumele impuse de instanţa de apel şi are un copil împreună cu concubina sa, care la fel este la întreţinerea lui. Remarcă că instanţa de apel contrar prevederilor legale şi a prevederilor pct. 5 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova cu nr. 4 din 15 aprilie 2013 privind practica judiciară de soluţionare de către instanţele judecătoreşti a cauzelor referitoare la încasarea pensiei de întreţinere pentru copii şi alţi membri ai familiei, apreciind arbitrar probele prezentate şi fără a argumenta decizia luată, a admis cererea de apel şi a majorat suma pensiei alimentare.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 24 iunie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire (f. d. 109), careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

4 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejeanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejeanu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejeanu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Valentin Cioban, reprezentat de avocatul Igor Verejeanu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 5