2ra-1806-14 — Încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori

prima instanţă: V. Lupu dosarul nr. 2ra-1806/14 instanţa de apel: T. Duca, A. Albu, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 12 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat Cuşniriuc Olga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cuşniriuc Oleg împotriva Olgăi Cuşniriuc cu privire la încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minor în sumă bănească fixă, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013, c o n s t a t ă La data de 26 februarie 2013 Cuşniriuc Oleg a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Cuşniriuc cu privire la încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minor în sumă bănească fixă.

În motivarea acţiunii Cuşniriuc Oleg a menţionat, că la 22 septembrie 2001 a încheiat căsătorie cu Cuşniriuc Olga, căsătoria înregistrată şi trecută în registrul actelor de Stare Civilă Ungheni. Din căsătorie s-au născut doi copii, Cuşniriuc Dumitru şi Cuşniriuc Maria. Menţionează că viaţa în comun a eşuat, din care considerent prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni, căsătoria a fost desfăcută şi stabilit domiciliu copiilor minor cu tata Cuşniriuc Oleg. Cuşniriuc Oleg face referire că copii minori se află la întreţinerea lui, iar mama copiilor pe perioada în care deja nu locuiesc împreună nu participă la educaţia şi 1 întreţinerea copiilor, a fost nevoit să se adreseze în instanţa de judecată pentru a dispune încasarea pensiei de întreţinere.

Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 29 aprilie 2013 cererea de chemare în judecată înaintată a fost admisă. S-a dispus încasarea din contul Olgăi Cuşniriuc în beneficiul lui Cuşniriuc Oleg, pensia pentru întreţinerea copiilor minori Cuşniriuc Dumitru şi Cuşniriuc Maria în mărime de 1500 lei lunar, începînd cu 26 februarie 2013 pînă la atingerea majoratului. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013, s-a admis cererea de repunere în termen formulată de Cuşniriuc Olga, s-a repus în termenul de atac cerere de apel formulată de Olga Cuşniriuc, s-a respins apelul declarat de Cuşniriuc Olga, s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 19 martie 2014 Cuşniriuc Olga a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 24 decembrie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrei primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie remisă cauza la rejudecare în alt complet de judecată.

În motivarea recursului Cuşniriuc Olga a invocat că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, examinînd unilateral probele prezentate de către părţi. De asemenea a indicat că instanţa de apel a emis hotărîrea în lipsă de probe veridice şi suficiente. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; 2 e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, că instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, examinînd unilateral probele prezentate de către părţi, hotărîrea s-a emis în lipsă de probe veridice şi suficiente, nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal. Circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele de judecată şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că Cuşniriuc Olga nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul deduce, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Cuşniriuc Olga ca inadmisibil. 3 În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Cuşniriuc Olga se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4