3ra-1200/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Lupașco dosarul nr. 3ra-1200/15 instanţa de apel: A. Panov, M. Moraru, A. Minciună ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iuliana Oprea Judecătorii: Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de SRL „Policontract”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Policontract” către IFS mun. Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Ravelin- Com” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de SRL „Policontract”, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 15 decembrie 2014, c o n s t a t ă La 26 martie 2013, reprezentantul reclamantei SRL „Policontract” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFS mun. Chişinău, intervenient accesoriu SRL „Ravelin-Com” cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că, la data de 09 ianuarie 2013, în rezultatul controlului fiscal cameral prin metoda verificării tematice la SRL „Policontract” privind corectitudinea trecerii în cont a sumelor TVA, aferente procurărilor înregistrate în luna septembrie, anul 2012, a fost întocmit Actul nr. 3-502494 prin care s-a stabilit diminuarea şi neachitarea TVA spre plată la buget în mărime de 164 267 lei, întocmirea neadecvată a declaraţiilor privind TVA pentru perioadele fiscale L/09/2012 şi L/10/2012, şi neachitarea în termen a taxei pe valoare adăugată.

În temeiul actului menţionat, a fost emisă decizia IFS mun. Chişinău, nr. 483/1/5 din 14 februarie 2013, prin care a fost dispusă încasarea de la buget a taxei pe valoarea adăugată în sumă de 164 267 lei, a penalităţii în sumă de 4084 lei, a fost aplicată amendă în temeiul art. 261 alin. (4) Cod fiscal, în sumă de 49280 lei, amendă în temeiul art. 260 alin. (3) Cod fiscal, în sumă de 2000 lei. Prin decizia IFS mun. Chişinău nr. 131 din 14 martie 2013, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată contestația SRL „Policontract”, fiind menţinută decizia IFS mun. Chişinău, nr. 483/1/5 din 14 februarie 2013. Consideră reclamantul că, nu-i pot fi imputate încălcările fiscale, iar acestea urmau a fi aplicate contribuabilului SRL „Ravelin Com”, cu care s-a aflat în relaţii contractuale.

În acest sens a invocat că, nu poate influența partenerul de afaceri cu privire la desemnarea persoanei împuternicite pentru semnarea actelor de activitate a întreprinderii. Totodată, aprecierea IFS mun. Chişinău este neîntemeiată şi contrar prevederilor art. 102 alin. (1) Cod fiscal, conform căruia în cazul achitării TVA la buget, subiecților impozabili li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitată furnizorilor plătitori ai TVA. Menţionează reclamantul că şi-a onorat toate obligațiunile în conformitate cu art. 8 alin. (2) Cod fiscal, iar careva încălcări a legislaţiei fiscale nu a admis. Solicită reclamantul, admiterea acţiunii, anularea actului IFS mun.

Chişinău nr. 3-502494 şi a deciziei IFS mun. Chişinău nr. 483/1/5 din 14 februarie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 decembrie 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de SRL „Policontract”, cu menţinerea hotărîrii primei instnaţe. La adoptarea soluţiei sale instanţa de apel a invocat că, în cadrul dezbaterilor judiciare în primă instanţă, cît şi la examinarea cauzei în ordine de apel, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces şi a probelor anexate la materialele cauzei, s-a constatat cu certitudine netemeinicia acţiunii înaintate de către SRL „Policontract”, În acest sens instanţa de apel a relevat că, conform Actul de control fiscal nr. 3-502494 din 09 ianuarie 2013 şi a deciziei IFS mun.

Chişinău nr. 483/1/5 din 14 februarie 2013, a fost constatată încălcarea de către SRL „Policontract” a prevederilor art. 101 alin. (1) şi art. 115 alin. (1) Cod fiscal, prin atribuirea neîntemeiată în cont a TVA, aferentă procurărilor de mărfuri şi servicii în baza facturilor fiscale eliberate de către SRL „Ravelin-Com”. Întocmirea neadecvată a declaraţiilor privind TVA, neachitarea în termen a taxei pe valoare adăugată motiv din care corect a fost calculată şi aplicată majorarea de întîrziere şi amenda pentru întocmirea neadecvată a declaraţiilor privind TVA. Invocînd ilegalitatea deciziei instnaţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, la 25 iunie 2015, în interiorul termenului de declarare a recursului, SRL „Policontract” a depus recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, atît prima instanță cît și instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat normele de drept material, iar concluziile primei instanței, expuse în hotărîre, sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii. 2 Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către SRL „Policontract”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către SRL „Policontract”, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel fiind supuse dublului grad de jurisdicție şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Policontract” ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către SRL „Policontract” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 4