3ra-1268/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I.Ghizdari (Judecătoria Fălești) dosarul nr. 3ra-1268/15 instanţa de apel: N.Chircu, A.Albu, A.Toderaș (Curtea de Apel Bălți) ÎNCHEIERE 07 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iuliana Oprea Judecătorii: Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Griţunic către Primăria s. Pîrliţa, raionul Fălești, Consiliul s. Pîrlita, raionul Făleşti, intervenienți accesorii Tatiana Bumbac si Mihail Bumbac privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 18 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Vasile Griţunic, casată hotărîrea Judecătoriei Fălești din 06 iunie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere parțială a acțiunii, c o n s t a t ă: La 11 aprilie 2014 Vasile Grițunic a înaintat o cerere de chemare în judecată către Primăria s. Pîrliţa, raionul Fălești, Consiliul s. Pîrlita, raionul Făleşti, intervenienți accesorii Tatiana Bumbac si Mihail Bumbac, solicitînd revocarea Deciziei Consiliului sătesc Pîrliţa, raionul Fălești nr. 1/17 din 23 martie 2012 prin care i s-a permis lui Mihail Bumbac schimbarea destinaţiei construcţiei individuale, nr. cadastral 4362121121, din casa de locuit în magazin şi bar-cafe.

În motivarea acţiunii, reclamantul a invocat că, la 17 ianuarie 2014 s-a adresat către Primăria s. Pîrliţa, raionul Fălești cu cerere privind prezentarea Deciziei Consiliului sătesc Pîrliţa şi actelor premergătoare acestei Decizii, în temeiul căror a fost schimbată destinaţia construcţiei individuale a cetăţeanului Mihail Bumbac din „casă de locuit” în „magazin şi bar-cafe”. La data de 20 ianuarie 2014, Primăria satului Pîrliţa, ca răspuns la cererea invocată mai sus, i-a remis copiile Deciziei Consiliului Pîrliţa nr. 1/17 din data de 23 martie 2012 şi a unor materiale conexe.

La 17 februarie 2014 s-a adresat cu o cerere prealabilă către Primăria s. Pîrliţa prin care a solicitat anularea Deciziei Consiliului Pîrliţa nr. 1/17 din data de 23 martie 2012. La data de 20 martie 2014, i-a fost remisă Decizia Consiliului Pîrliţa nr. 1/4 din 17 martie 2014, conform căreia cererea prealabilă înaintată a fost respinsă în legătură cu faptul că Tatiana Bumbac a investit o sumă considerabilă de surse financiare în edificiul dat. Decizia Consiliului Pîrliţa nr. 1/17 din data de 23 martie 2012 este un act administrativ emis contrar prevederilor legislaţiei în vigoare prin care au fost vătămate drepturile sale. Consideră că decizia menţionată este adoptată cu încălcarea legislaţiei în vigoare deoarece lipseşte studiul de fundamentare privind schimbarea destinaţiei construcţi individuale din „casă de locuit” în „magazin şi bar-cafe”.

În sensul Hotărârii Guvernul Republicii Moldova nr. 306/2000, pentru eliberarea autorizaţiei de schimbare a destinaţiei construcţiei, Mihail Bumbac era obligat să anexeze la cererea sa studiul de fundamentare a schimbării destinaţiei construcţiei sale individuale, elaborat de către persoană fizică sau juridică autorizată materialelor remise la solicitarea sa de Primăria s. Pîrliţa, motiv pentru care are suspiciunea că acesta nu există. Menţionează că a fost încălcată procedura de informare a populaţiei şi lipseşte avizul Primăriei privind schimbarea destinaţiei construcţiei. Primăria satului Pîrliţa era obligată să informeze locuitorii satului despre intenţia de schimbare a destinaţiei construcţiei şi să le dea posibilitate să consulte materialele cauzei şi să-şi expună părerea asupra acestui subiect.

Conform Regulamentului privind consultarea populaţiei în procesul elaborării şi aprobării documentaţiei de amenajare a teritoriului şi urbanism, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 951 din data de 14 octombrie 1997, consultarea populaţiei este obligatorie. De asemenea Primăria avea obligaţia să verifice conformitatea studiului de fundamentare a schimbării destinaţiei cu prevederile documentaţiilor aprobate de urbanism şi amenajare a teritoriului şi cu situaţia urbanistică ecologică reală, şi era obligată să emită un aviz, în care să facă referiri asupra acestor chestiuni. Precizează că nu a fost consultat în niciun fel despre schimbarea destinaţiei imobilului în cauză. Mai mult decît atît, ca proprietar învecinat cu imobilul a cărui destinaţie a fost schimbată, nu i s-a cerut acordul şi respectiv nu s-a pronunţat afirmativ asupra schimbării destinaţiei.

Cât priveşte avizul care se emite ca rezultat al analizării documentaţiei transmise, verificării datelor existente şi în baza rezultatelor consultării populaţiei, a constatat că acesta nu există. Susţine că, Centrul comercial nu este încadrat în teritoriu, deoarece printre materialele anexate la Decizie există un plan de încadrare în teritoriu, în care este indicat „locul amplasării centrului comercial”. Consideră că amplasarea centrului comercial în locul casei de locuit se poate realiza doar prin schimbarea proiectului planului urbanistic, pentru care trebuie să existe o hotărâre a Consiliului satului Pîrliţa de aprobare a acestor schimbări în documentaţia urbanistică. Întrucît hotărîrea în acest sens nu există, rezultă că în teritoriu este amplasată casa cu destinaţie de locuinţă şi nu centrul comercial al cetăţeanului Mihail Bumbac.

A 2 invocat că în conformitate cu art. 22 din Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 306/2000, pentru eliberarea autorizaţiei de schimbare a destinaţiei, Mihail Bumbac urma să prezinte cartea tehnică a construcţiei. Aceasta este absolut necesară, întrucît include ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuţia, recepţia, exploatarea şi urmărirea comportării în exploatare a construcţiei, cuprinzând toate datele necesare pentru identificarea şi determinarea stării tehnice (fizice) a construcţiei respective şi a evoluţiei acesteia în timp. Constată lipsa oricăror menţiuni cu privire la faptul că acest act a fost anexat de Mihal Bumbac la cererea sa privind schimbarea destinaţiei construcţiei individuale din „casă de locuit” în „magazin şi bar cafe”.

De asemenea, lipseşte auditul ecologic coordonat cu Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului. Auditul ecologic constituie o examinare calificată, independentă şi o evaluare a impactului asupra mediului înconjurător a unei întreprinderi, în scopul elaborării recomandărilor privind diminuarea acestui impact şi protecţia mediului înconjurător. Fiind o condiţie „sine qua non” pentru eliberarea autorizaţiei de schimbare a destinaţiei construcţiei, copia auditului ecologic coordonat cu Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului trebuia anexat la cererea cetățeanului Mihail Bumbac. Menționează că și acest înscris nu există. Prin hotărîrea Judecătoriei Fălești din 06 iunie 2014 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Ne fiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, Vasile Grițunic la 16 iunie 2014 a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii Judecătoriei Fălești din 06 iunie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă integral. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 18 iunie 2015 s-a admis apelul declarat de către Grițunic Vasile. S-a casat integral hotărîrea Judecătoriei Fălești din 06 iunie 2014 și s-a pronunțat o nouă hotărîre de admitere în parte a cererii de chemare în judecată depusă de Vasile Griţunic către Primăria s. Pîrliţa, raionul Fălești, Consiliul s. Pîrlita, raionul Făleşti, intervenienți accesorii Tatiana Bumbac si Mihail Bumbac privind contestarea actului administrativ.

S-a anulat decizia nr.1/17 din 23 martie 2012 emisă de Consiliul sătesc Pîrliţa, r-1 Făleşti. S-a respins cerinţa lui Vasile Griţunic către Primăria s. Pîrliţa, r-1 Făleşti, intervenienţii accesorii Tatiana Bumbac, Mihail Bumbac privind contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată. La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că, Consiliul local Pîrliţa, r-1 Făleşti la emiterea deciziei contestate din 23 martie 2012 nr. 1/17 prin care i s-a permis intervenientului accesoriu Mihail Bumbac schimbarea destinaţiei construcţiei 3 individuale, nr. cadastral 4362121121, din ”casa de locuit” în ”magazin şi bar-cafe”, s-a condus de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000 despre aprobarea Regulamentului privind autorizarea funcţionării şi schimbării destinaţiei construcţiilor şi amenajărilor.

În acest contest, instanţa de apel a reținut că, în cazurile de depunere de către persoană a cererii de schimbare a destinaţiei a construcţiei, este necesară eliberarea unei autorizaţii emise în baza deciziei Consiliului local.

La caz, Mihail Bumbac urma să confirme titlu de proprietate asupra construcţiei a cărei schimbare a destinaţiei se solicită, însă, reieşind din materialele cauzei (f.d.123-extras din Registrul bunurilor imobile), temeiul înscrierii a servit: autorizația de schimbare a destinației nr.1 din 09 aprilie 2012 și procesul-verbal de recepție finală nr.9 din 29 februarie 2012. Mai mult ca atât, potrivit pct. 22 al Regulamentului privind autorizarea funcţionării şi schimbării destinaţiei construcţiilor şi amenajărilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306 din 30 martie 2000, la cererea privind eliberarea autorizaţiei de schimbare a destinatiei construcţiei se anexează în două exemplare: - titlu de proprietate asupra construcțiilor și amenajărilor; - cartea tehnică a construcției; - studiul de fundamentare a schimbării destinației; - copia auditului ecologic coordonat cu Ministerul Mediului și Amenajării Teritoriului; Cartea tehnică fiind prezentată în original.

Astfel, instanța de apel a menționat că, Mihail Bumbac la înaintarea cererii privind schimbarea destinaţiei construcţiei individuale, nr. cadastral 4362121121, din casa de locuit în magazin şi bar-cafe, urma să anexeze în două exemplare actele menţionate mai sus, fapt care n-a fost respectat de ultimul. Mai mult ca atât, Mihail Bumbac n-a prezentat cartea tehnică a construcţiei respectiv, or, cartea tehnică reprezintă ansamblul documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuţia, exploatarea şi mărirea comportării în exploatare a construcţiei, cuprinzând toate datele necesare pentru identificarea şi determinarea stării tehnice a construcţiei respective şi evoluţiei acesteia în timp.

Prin urmare, instanța de apel a considerat cerința apelantului-reclamant înaintată către Primăria s. Pîrliţa, raionul Făleşti privind contestarea actului administrativ, ca fiind neîntemeiată şi nefondată, or, primarul-primăria doar asigură executarea deciziilor Consiliului local şi nu întreprinde careva acţiuni fără adoptarea unei decizii de Consiliul local în această privinţă. La 24 iulie 2015, avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana, în termenul prevăzut de art.434 alin.(1) CPC, a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea 4 deciziei instanţei de apel cu menținerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului se invocă că instanţa de apel, nu a constatat şi elucidat toate circumstanţele pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate eronat normele de drept material.

Mai mult ca atît se invocă în recurs că, Consiliul local Pîrliţa, în lipsa setului de acte enumerate mai sus, nu era în drept să permită schimbarea destinaţiei construcţiei individuale, nr.cadastral 4362121121, din ”casa de locuit” în ”magazin şi bar-cafe,” este eronată, deoarece procedura de modificare a destinaţiei locuinţei este prevăzută de Regulamentul privind autorizarea funcţionării şi schimbării destinaţiei construcţiilor şi amenajărilor. aprobat prin H.G. nr.306 din 30.03.2000, doar pentru eliberarea autorizaţiei nemijlocite de către primar- puterea executivă locală, dar nu pentru emiterea deciziei consiliului sătesc - putere decizională. Totodată, invocă avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana că instanța de apel a încălcat normele de procedură, examinînd cauza în lipsa intervenientului Bumbac Mihail, care potrivit art.432 alin.(1) lit. b) CPC constituie motiv de casare a deciziei.

La 07 septembrie 2015 Grițunic Vasile prin intermediul cancelariei a depus o referinţă invocînd dezacordul cu recursul declarat de avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana, solicitînd respingerea acestuia ca inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurentei se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei, iar argumentele invocate în recursul declarat de către avocatul Angela Procopciuc în 5 interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În astfel de circumstanţe, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de către avocatul Angela Procopciuc în interesele recurenților Bumbac Mihail și Bumbac Tatiana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 6