2ra-952/18 — obligarea inlaturarii obstacolelor in folosirea lotului de teren aferent casei de locuit

2ra-952/18 — obligarea inlaturarii obstacolelor in folosirea lotului de teren aferent casei de locuit (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

dosarul nr. 2ra-952/18

prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești

Judecător: O. Ciumaș

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți

Judecători: S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Garbuz

Î N C H E I E R E

23 mai 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Mortean Mihail,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mortean Mihail

împotriva Primăriei satului Catranîc, raionul Fălești, Cheptea Dina și Bînzari

Anatolie cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea lotului de teren aferent

casei de locuit cu construcțiile auxiliare, obligarea eliberării titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren și anularea actului de stabilire a hotarelor de teren

în scopul elaborării planului geometric,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2018, prin care a fost

respins apelul declarat de Mortean Mihail și a fost menținută hotărârea Judecătoriei

Bălți, sediul Fălești din 1 martie 2017,

c o n s t a t ă :

La 9 septembrie 2015 Mortean Mihail a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei satului Catranîc, raionul Fălești și Cheptea Dina cu privire la

obligarea pârâtei Cheptea Dina de a înlătura obstacolele în folosirea lotului de

pământ aferent casei de locuit cu construcțiile auxiliare (saraiului) amplasat în

intravilanul s. Catranîc, raionul Fălești, de a instala gardul pe porțiunea de teren cu

lățimea de 1,34 x 1,62 metri și lungimea de 46,8 metri pe segmentul ce mărginește

lotul reclamantului de terenul eferent al gospodăriei pârâtei Cheptea Dina; obligarea

Primăriei s. Catranîc, raionul Fălești de a elibera titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren pe lotul de pământ cu o suprafață de 0,0934 ha, amplasat în

intravilanul s. Catranîc, raionul Fălești a casei de locuit și a construcțiilor auxiliare,

care aparțin reclamantului, cu dimensiunile: lățimea lotului de pământ în partea din

față 18,04 metri, lățimea lotului de pământ în partea din spate de 16,80 cu lungimea

de 46,8 metri pe segmentul ce mărginește lotul de teren aferent al reclamantului și

lotul de teren aferent al gospodăriei pârâtei Cheptea Dina și încasarea cheltuielilor

de judecată.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, deține la moment certificat

provizoriu ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, fapt

ce se confirmă prin decizia Consiliului comunal Ișcălău nr. 9 din 31 martie 1993,

asupra 0,40 ha, teren agricol înregistrat în Registrul Titularilor Funciari cu nr. 828

din 2 august 1998.

A invocat că, potrivit informației nr. 187/02.1-23 din 23 august 2012 emisă de

Primăria s. Catranîc, raionul Fălești, reclamantul Mortean Mihail deține 0,0934 ha

în intravilanul s. Catranîc și 0,30 ha în extravilanul satului.

A afirmat că potrivit planului de amplasament a construcțiilor și amenajărilor

din 25 iulie 2012 și a planului geometric din 23 august 2012 cu nr. cadastral XXXX,

eliberate de OCT Fălești, hotarele lotului de teren a casei de locuit cu construcțiile

auxiliare a reclamantului Mortean Mihail sunt indicate: lățimea lotului de teren din

fața este de 16,7 metri și lățimea lotului de teren din spatele casei este de 15,18 metri.

A relatat că, suprafața terenului aferent casei de locuit este de 0,708 ha,

conform datelor emise de OCT Fălești, ceea ce contravine informației nr. 187/02.1-

23 din 23 august 2012, emisă de Primăria s. Catranîc, raionul Fălești, precum că

reclamantul Mortean Mihail deține 0,0934 ha în intravilanul satului, cât și a datelor

indicate în certificatul provizoriu, emis prin decizia Consiliului Comunal Ișcălău nr.

9 din 31 martie 1993, asupra 0,40 ha teren agricol înregistrat în Registrul Titularilor

Funciari nr. 828 din 2 august 1998.

Reclamantul Mortean Mihail a reiterat că, pe acest lot de pământ în

intravilanul s. Catranîc are construită casă de locuit, sarai, garaj și alte construcții

auxiliare, dimensiunile acestui lot de pământ este mai mic în față cu 1,34 metri, iar

în spate cu 1,62 metri, iar suprafața reală a lotului de pământ dat trebuie să fie de

0,0934 ha, în față dimensiunile de 18,04 metri, iar în spate dimensiunile de 16,80 ha.

A remarcat că, din informația OCT Fălești nr.01-04/81 din 4 octombrie 2012,

reiese că lucrările efectuate cu utilizarea tehnicii speciale, recent încadrată în

activitatea oficiului asigură informație exactă, inclusiv și configurația terenului și

amplasarea corectă în spațiu, ceea ce înseamnă că eroarea inexactității configurației

terenului este la proprietarul vecin, lucrările la care au fost efectuate cu alte

tehnologii care permiteau amplasarea în baza de date grafice a terenului cu

aproximație și cu hotare generale, la câteva grade diferență la amplasare.

A indicat că, porțiunea lotului de teren aferent casei de locuit al reclamantului

Mortean Mihail de 0,0226 ha este dobândită ilegal de către pârâta Cheptea Dina,

care îi limitează accesul pe teritoriul său și accesul de a petrece lucrări la construcțiile

auxiliare (saraiul) deja construite din anul 1982, în vecinătate cu Cheptea Dina.

A comunicat că a construit casa de locuit în anul 1980, construcțiile auxiliare

(saraiul) l-a construit în anul 1982, totodată a fost construit și beciul, care este

amplasat sub construcția auxiliară (sarai), iar ventilația beciului iese în teritoriul

lotului de pământ a pârâtei Cheptea Dina, ce demonstrează că teritoriul de pământ

din spatele saraiului ar trebui să aparțină reclamantului.

A menționat reclamantul că, în perioada când au fost construite casa de locuit

cu construcțiile auxiliare (saraiul), la hotarul în vecinătate cu Cheptea Dina, era

amplasat un gard la o distanță mai mare de 1 metru, pe care ulterior Mortean Mihail

de comun acord cu vecinul Bînzari Anatolie, care este tatăl pârâtei Cheptea Dina au

2

demolat gardul, ce separa loturile lor de pământ, permițându-i vecinului Bînzari

Anatolie de a construi o bucătărie de vară, folosind peretele saraiului reclamantului

Mortean Mihail ca al patrulea perete al saraiului său, trecând peste hotarul

reclamantului cu aproximativ 1 metru.

A susținut că potrivit extrasului din Registrul de evidență a gospodăriilor

populației se adeverește faptul că pentru anii 2002 - 2015 lotul de pământ al

gospodăriei din intravilanul satului Catranîc, raionul Fălești a reclamantului Mortean

Mihail, constituia suprafața de 0,10 ha, cât și până în prezent reclamantul Mortean

Mihail a achitat impozitul funciar pe suprafața de teren a casei de locuit și a

construcțiilor auxiliare pe 0,10 ha.

A evidențiat că despre faptul că în componența sectorului de teren a pârâtei a

fost greșit inclusă porțiunea cuprinsă în parametrii laturilor de aproximativ 1,34 x

1,62 metri și lungimea de 46,8 metri pe segmentul ce mărginește lotul său de teren

aferent casei de locuit și lotul de teren aferent gospodăriei pârâtei Cheptea Dina, se

demonstrează și prin faptul că reclamantul la moment, conform planului geometric

din 23 august 2012 cu nr. cadastral XXXX deține suprafața de pământ de 0,0708 ha,

însă conform certificatului provizoriu și extrasul din Registru de Evidență a

Gospodăriilor, reclamantului Mortean Mihail i s-a atribuit în intravilanul satului 0,10

ha, lot de pământ pentru casa de locuit și construcțiile auxiliare.

A mai indicat că la data de 21 iunie 2012, a depus cerere către OCT Fălești în

vederea efectuării lucrărilor de inventariere tehnică a casei de locuit cu construcțiile

auxiliare și a lotului de pământ aferent casei de locuit, amplasate în intravilanul s.

Catranîc, raionul Fălești pentru înregistrarea bunului imobil și a dreptului asupra

acestuia, elaborarea planului geometric, planului de amplasament a construcțiilor și

amenajărilor în scopul autentificării dreptului deținătorului de teren, cu primirea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Prin decizia OCT Fălești din 19 iulie2012 s-a constatat că este problematică

stabilirea hotarelor, iar până în prezent reclamantul Mortean Mihail nu poate primi

de la OCT Fălești titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe acest lot

de pământ cu suprafața de 0,0934 ha, amplasat în intravilanul s. Catranîc, raionul

Fălești, din motivul că la măsurările efectuate pe terenul pârâtei Cheptea Dina, de

către specialistul în reglementarea regimului funciar al Primăriei au fost produse

erori.

În drept, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 46 alin. (5) din

Constituția RM, art. 11, 315, 320, 321, 377, 389 alin. (1) Cod civil, art. 11, 27 Cod

funciar.

La data de 22 martie 2016, reclamantul Mortean Mihail a depus cerere

suplimentară prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXX eliberat pe numele lui Bînzari

Anatolie, prin decizia Primăriei s. Catranîc, raionul Fălești nr. 9 din data de 31 martie

1993, prin care i s-a repartizat în proprietate privată pământ cu o suprafață totală de

0,0934 ha pentru construcții; obligarea Primăriei s. Catranîc, raionul Fălești de a

elibera un alt titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral XXXX pe numele lui Bînzari Anatolie, obligarea Primăriei s. Catranîc,

raionul Fălești de a elibera titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren pe

3

lotul de pământ pe o suprafață de 0,07772 ha, amplasat în intravilanul s. Catranîc,

raionul Fălești a casei de locuit și a construcțiilor auxiliare, care aparține

reclamantului Mortean Mihail, cu dimensiunile: lățimea lotului de pământ în partea

din față de 18,04 metri, lățimea lotului de pământ în partea de spate de 16,8 metri,

cu lungimea de 46,8 metri pe segmentul ce mărginește lotul de teren aferent al

reclamantului Mortean Mihail și lotul de teren aferent al gospodăriei învecinate a

pârâtei Cheptea Dina.

Prin încheierea Judecătoriei Fălești din 19 aprilie 2016 a fost atras în proces

în calitate de copârât Bînzari Anatolie.

La data de 2 iunie 2016, reclamantul Mortean Mihail a depus o cerere de

chemare în judecată suplimentară, prin care a solicitat, anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXX eliberat

pe numele lui Mortean Mihail, prin decizia Primăriei s. Catranîc, raionul Fălești nr.

9 din 31 martie 1993, prin care i s-a repartizat în proprietate privată pământ cu o

suprafață totală de 0,0719 ha pentru construcții, obligarea Primăriei s. Catranîc,

raionul Fălești de a elibera un alt titlu de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral XXXX pe numele lui Mortean Mihail, pământ cu o

suprafață de 0,07772 ha.

La data de 9 februarie 2017 reclamantul Mortean Mihail a mai depus o cerere

suplimentară prin care a solicitat și anularea actului de stabilire a hotarelor sectorului

de teren în scopul elaborării planului geometric, întocmit la data de 29 februarie

2016 de către OCT Fălești.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din 1 martie 2017, acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Mortean Mihail în beneficiul Dinei

Cheptea suma de 1 500 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2018 a fost respins apelul

declarat de Mortean Mihail și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul

Fălești din 1 martie 2017.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit art. 389 alin. (l)

Codul civil, orice construcție, lucrare sau plantație se poate face de către proprietarul

terenului numai cu respectarea unei distanțe minime față de linia de hotar, conform

legii, regulamentului de urbanism sau, în lipsă, conform obiceiului locului, astfel

încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin.

În conformitate cu art. 28 alin. (1) din Legea privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție, construcțiile executate în lipsa certificatului de urbanism

pentru proiectare, a documentației de proiect și a autorizației de construire se

consideră construcții neautorizate.

Instanța de apel a stabilit că Mortean Mihail a construit pe terenul său, la

hotarul cu terenul ce aparține Dinei Cheptea o construcție auxiliară fără a fi

respectată distanța față de linia de hotar, în lipsa unui proiect, autorizație, necesare

la momentul edificării construcției. Or, această construcție a fost edificată în anul

2014, în locul unei alte construcții mai vechi – demolate.

Mai mult că reclamantul nu a demonstrat nici măcar faptul că construcția nouă

de fapt este reconstrucția unei clădiri vechi, ba chiar Mortean Mihail a efectuat

lucrări de construcție noi, depășind terenul unde a fost instalată și ulterior demolată

4

construcția veche, în așa mod apropiindu-și construcția sa de terenul învecinat al

pârâtei, și singur și-a îngrădit accesul la unul din pereții construcției.

Cu referire la cerința reclamantului de a fi stabilită linia de hotar, instanța de

apel a apreciat că hotarul dintre terenurile ce aparțin lui Mortean Mihail și Cheptea

Dina este strict determinat, fiind delimitat prin gard și peretele construcției lui

Mortean Mihail, care nu este autorizată. Iar la demararea liniei de hotar, inclusiv la

eliberarea titlurilor s-a ținut cont de posesiunea de fapt a vecinilor asupra terenurilor,

fapt ce corespunde prevederilor art. 394 alin. (1) Cod civil.

În acest context, cu referire la cerința de obligare a Dinei Cheptea să înlăture

obstacolele, instanța de apel a menționat că deoarece Mortean Mihail nu a dobândit

dreptul de proprietate asupra construcției nu poate beneficia de modalitățile de

apărare ce rezultă din dreptul de proprietate, mai mult, linia de hotar a fost depășită

de reclamant prin construcția sa.

Instanța de apel a mai reținut că reclamantul nici măcar nu a anexat actele

doveditoare, care ar servi drept temei pentru anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren din motiv că Bînzari Anatolie ar trebuie să aibă o

suprafață de teren mai mică decât cea pentru care i-a fost eliberat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren.

La 29 martie 2018 Mortean Mihail a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 16 ianuarie 2018, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de

admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanțele ierarhic inferioare nu au luat în

considerație că Mortean Mihail în timpul examinării cauzei civile date, a demonstrat

faptul că casa de locuit cu construcțiile auxiliare erau deja construite din anul 1982,

care conform planului de încadrare în zonă din 2 martie 2016 cu nr. cadastral XXXX

și a fotografiei cosmice la situația anului 2007 aceste construcții ale reclamantului

erau deja construite și amplasate pe terenul ce-i aparține.

A invocat că instanța de apel nu a dat o apreciere juridică faptului că prin

încheierea Judecătoriei Fălești din 4 februarie 2016 s-a dispus: atragerea în proces a

specialistului OCT Fălești pentru efectuarea măsurării terenului cu nr. cadastral

XXXX, în vederea verificării corespunderii suprafeței de teren cu amplasarea casei

de locuit, saraiului și a construcțiilor auxiliare, aflate în proprietatea lui Mortean

Mihail, teren situat în intravilanul s. Catranîc, raionul Fălești și stabilirea suprafeței

reale de teren pe care este amplasată la moment casa de locuit, saraiul cu construcțiile

auxiliare a reclamantului Mortean Mihail și care este configurația terenului cu

indicarea dimensiunilor terenului dat, ținând cont de Hotărârea Guvernului nr. 61

din 29 ianuarie 1999.

A menționat că potrivit titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren pe numele lui Bînzari Anatolie segmentul 1-2 constituie lungimea de 20,7 m,

segmentul 3-4 constituie lungimea de 18,2 m, pe când conform planului geometric

din 1 aprilie 2016 segmentul 1-2 deja constituie o lungime de 21,35 m, mai mare de

0,65 cm, iar segmentul 5-6 constituie lungimea de 18,21 m, mai mare cu 1 cm.

La 2 mai 2018 Mortean Mihail a declarat recurs suplimentar împotriva

deciziei Curții de Apel Bălți din 16 ianuarie 2018, în care a indicat că instanța de

5

fond a soluționat problema unor persoane neantrenate în proces și a examinat cauza

fără a antrena în proces Primăria s. Catranîc, raionul Fălești, care a întocmit actul de

stabilire a hotarelor din 29 februarie 2016.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen

de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, se atestă că Curtea de Apel Bălți a expediat în adresa părților copia

deciziei din 16 ianuarie 2018 la 19 februarie 2018, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire nr. 4036 (f. d. 140, vol. II), și a fost recepționată de către Mortean Mihail la

26 februarie 2018 (f. d. 142, vol. II).

Astfel, recursul declarat la 29 martie 2018 împotriva deciziei Curții de Apel

Bălți din 16 ianuarie 2018, se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Mortean Mihail, în raport

cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mortean Mihail nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

6

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de către Mortean Mihail.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Mortean Mihail, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Tamara Chișca-Doneva

7