- Dosarul nr.
- 3ra-1114/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 septembrie 2015
- Părțile
- Dilan Timofei vs Primăria oraşului Codru
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1114/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanță: S. Garştea-Bria dosarul nr. 3ra-1114/15 instanța de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pohopol ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Dilan Timofei împotriva Primăriei orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Timofei Dilan, admis apelul declarat de Primăria şi Consiliul oraşului Codru, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 08 august 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 31 mai 2013, Dilan Timofei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei orașului Codru cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că din anul 1999 se află la evidența persoanelor care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de trai prin acordarea unui sector de teren pentru construcția casei de locuit în oraşul Codru. Susține că condițiile sale locative până în prezent au rămas neschimbate, şi locuiește împreună cu soția Maria Dilan şi doi copii, Andrian Dilan şi Olesea Dilan, care au atins vârsta majoratului într-un apartament cu două odăi.
Menționează că actualmente activează la Spitalului Clinic de Psihiatrie din or. Codru. Indică că actele solicitate în vederea atribuirii lotului de teren au fost depuse conform cerințelor şi se află în dosar la administrația publică locală şi deoarece pe parcursul ultimilor ani au fost acordate sectoare de teren pentru construcţia caselor de locuit în oraşul Codru pentru mai multe persoane, care au fost luați la evidenţă mai târziu ca el, consideră că i-au fost încălcate drepturile sale legale.
Invocă că prin cererea din 06 aprilie 2013, a solicitat Primăriei şi Consiliului oraşului Codru atribuirea familiei sale a unui sector de teren din rezerva intravilanului pentru construcția casei de locuit, eliberarea listei persoanelor luate la evidentă pentru îmbunătățirea condițiilor de trai prin acordarea unui sector de teren pentru construirea casei de locuit, cât şi lista persoanelor, cărora pe parcursul anilor 1999 şi până în prezent, li s-a acordat sector de teren pentru construcția casei de locuit în oraşul Codru cu indicarea anului luării la evidență. La fel, indică că din momentul luării la evidența persoanelor care necesită îmbunătățirea condițiilor de trai, în mod sistematic se adresa către Primăria oraşului Codru şi Consiliul orăşenesc Codru cu solicitări privind acordarea lotului de pământ, însă, de fie care dată nu primea răspunsul definitiv.
Susţine că regulat la solicitarea admirației publice locale reînnoia documentele care confirmau necesitatea îmbunătățirii condițiilor de trai. Afirmă că la adresarea sa din 28 decembrie 2010, Primăria orașului Codru, a expediat răspunsul nr.31 din 12 ianuarie 2011, prin care i-a solicitat prezentarea acelor actualizate la moment referitor la lipsa de imobil și certificat de la locul de serviciu, cerinţele care au fost executate de el în sensul solicitat. Susține că la 22 iunie 2012, s-a adresat Primăriei orașului Codru o nouă solicitare, având drept scop ca la următoarea ședință a Consiliului Primăriei oraşului Codru să fie examinată întrebarea referitor la atribuirea familiei sale, a unui lot pentru construcția casei locative, însă, prin răspunsul Primăriei orașului Codru nr.901 din 12 iulie 2012, a fost informat precum că cererea lui va fi înaintată spre examinare la comisia juridică.
Prin înştiinţarea nr.1327 din 05 octombrie 2012, a fost informat că cererea a fost examinată, iar în baza procesului-verbal nr.12 din 20 septembrie 2012, pct.2 s-a hotărît că cererea va fi examinată la comisia de evidență şi la apariția fondului disponibil va fi revăzută posibilitatea alocării pentru construcția locuinţei individuale, însă, până în prezent informație despre petrecerea ședinței comisiei numite nu a primit.
Solicită obligarea Primăriei orașului Codru de a atribui lui Dilan Timofei, un sector de teren pentru construcția casei de locuit, eliberarea şi prezentarea listei persoanelor luate la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai prin acordarea unui sector de teren pentru construcția casei de locuit în oraşul Codru şi lista persoanelor, cărora pe parcursul anilor 1999 - până în prezent, li s-a acordat sector de teren pentru construcția casei de locuit în oraşul Codru cu indicarea anului luării la evidență, cât și încasarea din contul Primăriei orașului Codru în beneficiul său a cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun.
Chișinău din 08 august 2014, acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligată Primăria oraşului Codru să elibereze lui Timofei Dilan lista persoanelor luate la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai prin acordarea unui sector de teren pentru construcția casei de locuit în oraşul Codru și lista persoanelor, cărora pe parcursul anilor 1999 și până în prezent li s-a acordat sector de teren pentru construcția casei de locuit în oraşul Codru cu indicarea datei luării la evidență. În rest cerințele au fost respinse. Totodată, a fost încasat de la Primăria oraşului Codru în beneficiul lui Timofei Dilan cheltuielile legate de asistența juridică în mărime de 2 000 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2015, a fost respins apelul declarat de către Timofei Dilan, admis apelul declarat de către Primăria şi Consiliul oraşului Codru, casată hotărârea primei instanțe şi emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat prevederile art. 31, art. 34 din Codul cu privire la locuințe şi art. 10, art. 11 din Codul Funciar, care reglementează modul de luare la evidență a cetățenilor, care au nevoie de îmbunătățirea condițiilor de locuit, competența consiliilor sătești şi orășenești şi atribuirea sectoarelor de teren din intravilan pentru case, anexe gospodărești şi grădini, care indică că autorităţile administrației publice locale atribuie cetățenilor terenuri fără plată, eliberând-le titluri de proprietate.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanță a reținut că drept condiție importantă întru soluționarea chestiunii privind repartizarea lotului de pământ pentru construcția casei de locuit, îl constituie luarea la evidența persoanelor, solicitanți privind atribuirea unui lot de tren pentru construcția casei de locuit, însă, pe parcursul examinării pricinii nu au fost prezentate probe ce ar confirma că Timofei Dilan se află la evidența persoanelor solicitate în atribuirea unui teren pentru construcția casei individuale de locuit , cu atât mai mult că însăși Timofei Dilan invocă în cererea din 20 august 2014, adresată Primăriei oraşului Codru despre faptul că potrivit procesului-verbal al comisie rândașilor din 04 iunie 2013, a fost respinsă cererea sa, pe motiv că deține cu drept de proprietate un bun imobil.
La 25 iunie 2015, Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanțe de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de admiterea cerințelor. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Consideră că instanță de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat precum că prin răspunsul nr.31 din 12 ianuarie 2011, al Consiliului Primăriei or.
Codru i-a fost comunicat, că nu este luat la evidența persoanelor care solicită obținerea unui teren pentru construcția individuală de locuință din lipsa datelor reînnoite despre locul de muncă şi lipsa datelor despre aflarea în proprietatea soților a imobilului cu destinație locativă, deoarece, de fapt, acest răspuns nu conține informație despre luarea sa la evidență, ci doar fiind examinată cererea de comisia juridică pentru reglementări şi menținerea ordinii publice din cadrul Consiliului or. Codru din 11 ianuarie 2010, prin care s-a solicitat prezentarea certificatului de la locul de muncă, precum și certificate actualizate privind lipsa de imobil pe numele ambilor soți.
Cu referire le prevederile art. 20 alin.(5) al Legii privind administrația publică locală, care indică că deciziile cu caracter normativ intră în vigoare la data aducerii la cunoștință publică prin publicare sau prin afișare în locuri publice, iar cele cu caracter individual la data comunicării persoanelor vizate, insistă că în rezultatul ședinței urma să fie luată o decizie, conform normei legale citate, deoarece un proces-verbal în care a fost consemnată ședința nu are valoare juridică de decizie. Apreciază eronată decizia instanței de apel precum că prin cererea sa din 06 aprilie 2013, a solicitat doar lista persoanelor luate la evidență pentru îmbunătățirea condițiilor de trai prin acordarea unui sector de teren pentru construcția casei de locuit în or.
Codru şi lista persoanelor, cărora pe parcursul anilor 1999 şi pînă în prezent, li s- a acordat sector de teren pentru construcția casei de locuit cu indicarea anului luării la evidență, deoarece, de fapt, în această cerere este indicat expres că în conformitate cu art. 11 din Codul funciar, solicită atribuirea familiei sale a unui sector de teren din rezerva intravilanului pentru construcție casei de locuit, după care se expune argumentarea cererii și se solicită totodată și unele informații. Susține că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat precum că pretenția sa privind obligarea intimatului de a examina cererea cu privire la acordarea terenului pentru construcție casei de locuit urmează a fi respinsă, invocând în acest sens prevederile art. 31, art. 34 din Codul cu privire la locuințe și art.10 și art.11 din Codul funciar, deoarece, potrivit normelor citate, cerințele sale se încadrează perfect în condițiile expuse în aceste prevederi.
Insistă şi asupra netemeiniciei susţinerilor instanţei de apel precum că la moment nu este confirmată aflarea sa în rîndul persoanelor ce necesită îmbunătăţirea condiţiilor de trai, întru atribuirea unui teren pentru construcție casei de locuit, iar eventuala excludere din rândul respectiv, la data de 04 iunie 2013, nu este contestată, deoarece, actul din data de 04 iunie 2013, la care se face referire a fost prezentat doar în copii neautentificate, iar potrivit prevederilor art.3 din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10 februarie 2000, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ şi nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
Astfel, consideră că nu este posibil de contestat un act administrativ despre existenţa căruia se poate doar de presupus, deoarece, acesta nu posedă un original sau copie autentificată al actului din 04 iunie 2013, emis de Primăria oraşului Codru care i- ar leza drepturile sale. La 28 iulie 2015, Primăria orașului Codru a depus referință la recursul declarat, prin care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Indică intimatul că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 28 aprilie 2015, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe când argumentele recurentului sunt declarative. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Dilan Timofei, reprezentat de avocatul Astafiev Valeri, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva