3ra-94/17 — obligarea eliberării informației, compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea eliberării informaţiei, compensarea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-94/17 — obligarea eliberării informației, compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău Dosarul nr. 3ra-94/17
Judecător: E. Badan-Melnic
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău
Judecători: V. Pruteanu, A. Gavrilița, L. Popova
Î N C H E I E R E
01 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecători Iuliana Oprea, Ion Druță
examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către
Dilan Timofei,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dilan Timofei
împotriva Primăriei orașului Codru mun. Chișinău și Consiliului orășenesc Codru
mun. Chișinău privind obligarea eliberării informației, compensarea prejudiciului
moral și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Dilan Timofei și a fost menținută hotărîrea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 iunie 2016,
c o n s t a t ă
La 03 februarie 2016, Dilan Timofei s-a adresat cu cerere de chemare în
judecată împotriva Primăriei orașului Codru mun. Chișinău și Consiliului orășenesc
Codru mun. Chișinău solicitînd repunerea în termen de prescripție, obligarea
Primăriei și Consiliului orășenesc Codru mun. Chișinău să-i elibereze informație
scrisă referitor la includerea (excluderea) sa în Registrul evidenței cetățenilor care
doresc să obțină teren sub construcție locativă, eliberarea deciziei (dispoziției,
hotărîrii) care ar întemeia după caz excluderea sa de la evidența menționată.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 13 noiembrie 2015, a adresat
către Primăria și Consiliul orășenesc Codru mun. Chișinău cerere cu solicitarea de a-
i elibera informație scrisă referitor la faptul că din 03 februarie 1999 a fost luat la
evidență și dacă a fost inclus în Registrul de evidență a cetățenilor care doresc să
obțină teren pentru construcția casei particulare ținut de Primăria or. Codru.
In cazul în care au avut loc careva modificări, a solicitat să-i fie eliberate
deciziile respective.
Menționează reclamantul că răspunsul i s-a eliberat că depășirea termenului
prevăzut de art. 15 alin. (1) Legii contenciosului administrativ.
Astfel indică reclamantul că, a înregistrat petiția sa la Primărie pe data de 13
noiembrie 2015, răspunsul la petiție a fost înregistrat de secretar al Primăriei la data
de 14 decembrie 2015, iar la data de 05 ianuarie 2016 i-a fost expediat răspunsul.
Prin răspunsul din 14.12.2015 nr. D-995/2015 la petiția din 13.11.2015,
Primăria Codru mun. Chișinău a dat de înțeles repetat, că nici nu are oarecare
intenție să-i satisfacă petiția, deoarece ultima petiție a readresat-o altui organ al
administrației publice locale și anume Comisiei de evidență a persoanelor ce solicită
obținerea unui teren.
Menționează reclamantul că, timp de 16 ani, Primăria or. Codru sub diferite
pretexte nefondat refuză s-i distribuie teren sub construcția casei de locuit de care
acesta nu dispune.
La 20 aprilie 2016, reclamantul a depus o cerere de concretizare a acțiunii,
solicitând eliberarea informației scrise cu privire la excluderea sa de la evidența
rândașilor ce pretind la teren pentru construcție locativă, eliberarea copiei certificate
a hotărârii organului administrativ local a Primăriei or. Codru mun. Chișinău,
conform căreia a fost exclus de la evidență, eliberarea copiei procesului-verbal al
ședinței, încasarea prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei și 2 000 lei cheltuieli
de judecată (f.d. 39-40).
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 iunie 2016, acțiunea
înaintată de Dilan Timofei împotriva Primăriei or. Codru mun. Chișinău și
Consiliului orășenesc Codru mun. Chișinău privind eliberarea informației,
compensarea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, s-a respins ca
fiind neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 octombrie 2016, s-a respins ca
neîntemeiat apelul declarat de către Dilan Timofei și s-a menținut hotărîrea
Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 03 iunie 2016.
Pentru a decide astfel s-a reținut că, reclamantul Dilan Timofei și-a realizat
dreptul său pretins de a primi informația solicitată.
În acest sens s-a reținut că, potrivit pct. 1.4 din Regulamentul cu privire la
evidență a persoanelor ce solicită obținerea unui teren pentru construcția individuală
de locuință și modalitatea repartizării terenurilor în aceste scopuri, aprobat prin
decizia Consiliului or. Codru nr. 5/24 din 16.08.2005, cererile persoanelor cu privire
la luarea la evidență celor ce doresc obținerea unui lot de pămînt pentru construcția
individuală de locuință, se examinează în cadrul comisiei. Hotărîrea de luare la
evidență, ori de refuz, i se comunică solicitantului în formă scrisă. Potrivit pct. 4.1
din același Regulament, scoaterea de la evidență se efectuează de către organul, care
are dreptul de a adopta hotărîrea cu privire la luarea la evidență.
Astfel, potrivit procesului-verbal din 04 iunie 2013 al Comisiei de evidență,
Dilan Timofei a fost exclus din lista persoanelor care au nevoie de îmbunătățirea
condițiilor de trai prin acordarea unui sector de teren pentru construcția casei de
locuit în or. Codru. Procesul-verbal în cauză a fost adus la cunoștința reclamantului,
fapt confirmat prin corespondența purtată între părți și prin decizia Curții de Apel
Chișinău din 25.04.2015 (f.d. 30-35, 57).
Nefiind de acord cu decizia menționată, la 15 decembrie 2016, în termenul
prevăzut de lege, Dilan Timofei a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu remiterea pricinii
spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe
parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurentul a menționat că doar a
solicitat obligarea adminitrației publice locale or. Codru să-i elibereze informație
scrisă, avînd în vedere copiile documentelor legale prin care a fost inclus și exclus.
La 03 ianuarie 2017, Primăria or. Codru mun. Chișinău și Consiliul orășenesc
Codru a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea
acestuia ca fiind inadmisibil.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială
sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care
se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar
alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie
temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau
ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs
consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau
în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Dilan Timofei nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat
nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a
formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a
actelor judecătorești recurate.
Colegiul reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din
Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a
probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau
alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma
probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432
alin.(4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub
aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod
arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor
stabilite în art. 130 CPC. Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind
încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul
trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate
în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate
corespunzător.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera
recursul declarat de Dilan Timofei ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e
Recursul declarat de Dilan Timofei se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iuliana Oprea
Ion Druță