2ra-1368/15 — Încasarea datoriei

prima instanţă: R. Ţurcanu dosarul nr. 2ra-1368/15 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Panov DECIZIE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Sveatoslav Moldovan Iuie Bejenari Liliana Catan examinând recursul declarat de Ion Botnari în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Botnari împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, Întreprinderii de Stat „Bagos”, Societăţii Comerciale „Cartas - Invest” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţii pentru reţinerea salariului din vina angajatorului împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 prin care a fost admisă cererea de apel depusă de Ion Botnari, casată parţial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 22 mai 2014, în partea prin care a fost respinsă cerinţa reclamantului cu privire la încasarea salariului şi în această parte adoptată o nouă hotărâre cu privire la admitere cerinţei date constată: La 21 martie 2014, Ion Botnari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei al RM, ÎS „Bagos”, SC „Cartas - Invest” SRL cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţii pentru reţinerea salariului din vina angajatorului. În motivarea acţiunii a invocat că în baza contractului nr. 11 privind acordarea braţelor de muncă din rândul condamnaţilor încheiat la 12 ianuarie 2009 şi acordului adiţional nr. 2 încheiat între Penitenciarul nr. 4 şi ÎS „Bagos”, din luna aprilie a anului 2011, a fost încadrat în câmpul muncii la SRL „Caratas – Invest” care îşi desfăşura activitatea pe teritoriul Penitenciarului nr. 4 din or.

Cricova. Menţionează că în conformitate cu prevederile pct. 4.6 al contractului încheiat între Penitenciarul nr. 4 şi ÎS „Bagos”, achitarea salariului de către organizaţia economică pentru munca îndeplinită de către deţinuţi se înfăptuieşte până la data de zece a lunii următoare, iar conform pct. 4.3 al aceluiaşi contract remunerarea muncii îndeplinite de către deţinuţi se înfăptuieşte de către administraţia Penitenciar. 1 Susţine că ÎS „Bagos” nu a achitat plata pentru prestarea serviciilor o perioadă îndelungată, prin ce a încălcat prevederile condiţiilor contractuale, precum şi art. 512, 572 şi 575 Cod civil al RM, iar la 15 martie 2009 suma datoriei acumulată de ÎS „Bagos” constituia 6389, 99 lei pentru forţa de muncă şi 4989, 96 lei penalitate.

Mai indică că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, la 23 ianuarie 2013, a expediat în adresa Departamentului Instituţiilor Penitenciare şi Ministerului Justiţiei o cerere prin care a solicitat achitarea salariului, cerere care a rămas fără soluţionare şi răspuns. Îşi întemeiază acţiunea în baza art. 512, 514, 572 Cod civil, art. 32, 166, 167 CPC, art. 142, 145, 330 alin. (1) lit. e) Codul muncii. Solicită încasarea din contul Departamentului Instituţiilor Penitenciare a datoriei în sumă de 6389, 99 lei şi penalităţii de reţinere a salariului din vina angajatorului în sumă de 4986, 96 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 mai 2014 acţiunea a fost respinsă pe motivul adresării faţă de pârâtul necorespunzător.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 a fost admisă cererea de apel depusă de Ion Botnari, casată parţial hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 22 mai 2014, în partea prin care a fost respinsă cerinţa reclamantului cu privire la încasarea salariului şi în această parte adoptată o nouă hotărâre cu privire la admiterea cerinţei date, fiind încasat din contul ÎS „Bagos” datoria la salariu în valoare de 7065,51 lei, în rest cerinţele reclamantului au fost respinse. La 04 februarie 2015, prin intermediul poştal, Ion Botnari a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a deciziei instanţei de apel, cu emiterea unei decizii noi prin care acţiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel eronat a respins încasarea penalităţii invocând că contractul de muncă nu prevede o astfel de clauză, dat fiind faptul că un careva contract de muncă încheiat cu el nici nu există. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 10 decembrie 2014 şi recepţionată de către recurent la 23 ianuarie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire şi aviz de recepţie (f. d. 66-67). Prin urmare, se constată că Ion Botnari s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 04 februarie, în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Ion Botnari întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel, în partea în care a menţinut hotărârea primei instanţe privind respingerea pretenţiilor de încasare a penalităţilor, cu emiterea în partea dată a unei hotărîri noi de admitere a pretenţiilor privind încasarea penalităţii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

2 Actele cauzei denotă cu certitudine că la data de 12 ianuarie 2009 între Penitenciarul nr. 4 - Cricova al DIP al Ministerului justiţiei şi ÎS „Bagos” a fost încheiat contractul nr. 11 cu privire la acordarea braţelor de muncă din rândul condamnaţilor. Potrivit clauzelor contractuale, specificate la pct. 3 şi pct. 4 din contract, agentul economic, ÎS „Bagos” şi-a asumat obligaţiunea de a achita remunerarea muncii pentru serviciile acordate de deţinuţi, remunerarea muncii fiind transferată Penitenciarului, care la rândul său urma să achite deţinuţilor retribuţiile cuvenite (f. d. 4-5).

Iar conform acordului adiţional nr. 2 la contractul nr.11 din 12 ianuarie 2009 privitor la acordarea braţelor de muncă din rândul condamnaţilor, acesta a fost considerat prelungit din data de 01 ianuarie 2011 până la 31 decembrie 2011 (f. d. 7). Potrivit informaţiei Departamentului instituţiilor penitenciare din 23 ianuarie 2013, cât şi a Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova se confirmă existenţa datoriei faţă de Ion Botnari la plata salariului, totodată fiind menţionat că datoria s-a format din cauza neachitării serviciilor acordate de SRL „Cartas Invest” către ÎS „Bagos” (f. d. 9, 10). Înaintând cererea de chemare în judecată împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei al RM, ÎS „Bagos” şi SC „Cartas - Invest” SRL, Ion Botnari a solicitat încasarea datoriei salariale şi a penalităţii pentru reţinerea salariului din vina angajatorului.

Instanţa de apel, judecând apelul depus de către Ion Botnari, l-a considerat ca întemeiat şi, admiţându-l, a casat hotărârea primei instanţe în partea prin care a fost respinsă cerinţa cu privire la încasarea salariului, adoptând în această parte o nouă hotărâre prin care a fost încasat din contul ÎS „Bagos” datoria la salariu în valoare de 7065,51 lei, în rest cerinţele au fost respinse. Este de menţionat că decizia instanţei de apel a fost contestată cu recurs numai de Ion Botnari şi doar în partea prin care a fost respinsă cerinţa cu privire la încasarea penalităţii pentru reţinerea salariului din vina angajatorului. Instanţa de recurs, analizând materialele dosarului în coraport cu argumentele invocate în recurs şi normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că instanţele de apel temeinic a dispus respingerea pretenţiei privind încasarea penalităţii pentru reţinerea salariului din vina angajatorului.

În susţinerea opiniei enunţate se vor reţine prevederile art. 330 alin. (2) Codul muncii, care direct stipulează că în caz de reţinere, din vina angajatorului, a salariului (art.142), a indemnizaţiei de concediu (art.117), a plăţilor în caz de eliberare (art.143) sau a altor plăţi (art.123, 124, 127, 139, 186, 227 lit. j), 228 alin.(8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen. Astfel, în interpretarea corectă a dispoziţiilor legale menţionate este de înţeles că doar salariatului i se va plăti suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma neplătită în termen, din vina angajatorului.

La caz, însă, se constată că Ion Botnari nu este salariat al ÎS „Bagos”, or un contract, ce ar indica la existenţa relaţiilor de muncă, acoperit de prevederile codului muncii, nu a fost încheiat, Ion Botnari prestând servicii întreprinderii 3 „Bagos” în baza contractului nr. 11 din 12 ianuarie 2009 încheiat între Penitenciarul nr. 4 - Cricova al DIP al Ministerului justiţiei şi ÎS „Bagos” cu privire la acordarea braţelor de muncă din rândul condamnaţilor, care se clasifică ca un contract civil, care nu prevede încasarea penalităţii în caz de reţinere a remuneraţiei pentru munca prestată. În această ordine de idei, chiar şi în situaţia în care instanţa de apel, cu referire la prevederile Codului muncii, a admis cerinţa lui Ion Botnari cu privire la încasarea salariului în valoare de 7065,51 lei, nu poate fi admisă cerinţa ultimului cu privire la încasarea penalităţii în legătură cu neachitarea la timp a salariului.

Or, decizia instanţei de apel în această parte nu a fost contestată cu recurs de către părţi, iar instanţa de recurs, prin prisma prevederilor art. 442 alin. (1) CPC, judecă recursul declarat împotriva deciziei date în apel, verificând, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin urmare instanţa de recurs este în imposibilitatea de a se pronunţa cu privire la legalitatea deciziei instanţei de apel în partea neatacată. Faţă de cele ce preced, se constată că argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, astfel că acesta urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel în partea prin care cerinţa cu privire la încasarea penalităţii a fost respinsă.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Ion Botnari. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Botnari împotriva Departamentului Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, Întreprinderii de Stat „Bagos”, Societăţii Comerciale „Cartas - Invest” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la încasarea datoriei salariale şi a penalităţii pentru reţinerea salariului din vina angajatorului, în partea prin care s-a respins pretenţia lui Ion Botnari cu privire la încasarea penalităţii.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Sveatoslav Moldovan Iuie Bejenari Liliana Catan 4