2ra-3420/14 — Încasarea salariului, indemnizaţiei de concediere, compensării concediului nefolosit, ajutorului material anual şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: I. Ţurcan dosarul nr.2ra-3420/14 instanţa de apel: N. Budăi I. Muruianu, V. Pruteanu DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul- Valeriu Doagă Judecătorii – Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia, Maria Ghervas examinând recursul declarat de întreprinderea de stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “ Registru” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Barbalat Eugeniu împotriva întreprinderii de stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “ Registru” cu privire la încasarea salariului, indemnizaţiei de concediere, salariului mediu lunar pentru a doua lună după concediere, compensaţiei pentru concediul anual nefolosit, ajutorului material, compensaţiei pentru reţinerea din vina angajatorului a plăţilor cuvenite salariatului şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014 c o n s t a t ă La data de 01 septembrie 2011, Barbalat Eugeniu a depus cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii de stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “Registru” (în contiunuare - Î.S.

“C.R.I.S.“Registru”) cu privire la încasarea salariului necalculat, pentru perioada 22 februarie 2011 - 07 iunie 2011, în sumă de 9883, 72 lei, compensarea necalculată a concediului medical în sumă de 3808, 67 lei, indemnizaţie de eliberare necalculată în sumă de 5996, 75 lei, compensarea necalculată pentru concediul anual de odihnă nefolosit pentru perioada absenţei forţate de la muncă din 24 noiembrie 2008 până la 22 martie 2011 în sumă de 11427, 06 lei şi concediul de odihnă nefolosit pentru perioada din momentul executării hotărârii judecătoreşti privind restabilirea în funcţie de până la momentul 1 concedierii repetate în sumă de 818, 70 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 10157, 04 lei şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcursul examinării cauzei a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor prin care a solicitat şi încasarea compensaţiei pentru reţinerea din vina angajatorului a plăţilor cuvenite salariatului de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din suma de 42508, 05 lei. (f.d.

65) Ulterior şi-a concretizat cerinţele, solicitând încasarea salariului neplătit pentru perioada 22 februarie 2011 - 07 iunie 2011 în sumă de 9127, 57 lei, indemnizaţia de eliberare necalculată în sumă de 5118, 08 lei, salariul mediul lunar pentru a doua lună după concediere în sumă de 2938, 70 lei, compensarea necalculată pentru concediul de odihnă nefolosit pentru perioada din momentul executării hotărârii judecătoreşti privind restabilirea în funcţie pînă la momentul concedierii repetate în sumă de 1544, 85 lei, compensarea necalculată pentru concediul de odihnă nefolosit pentru perioada absenţei forţate de la muncă în perioada 24 noiembrie 2008 - 22 februarie 2011 în mărime de 18698, 85 lei, încasarea ajutorului material anual neacordat pentru anul 2009 şi anul 2010 în mărime de 5000 lei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 18255, 14 lei (f.d.

73). Prin o nouă cerere de concretizare a pretenţiilor a solicitat încasarea salariului neachitat în perioada din 22 februarie 2011 până la 07 iunie 2011 în sumă de 9127, 57 lei, indemnizaţiei de eliberare în sumă de 5118, 08 lei, salariului mediu lunar pentru a doua lună după concediere în sumă de 2938, 70 lei, compensarea necalculată pentru concediul de odihnă nefolosit pentru perioada absenţei forţate de la muncă din 24 noiembrie 2008 până la 28 decembrie 2010 în sumă de 12696, 75 lei, încasarea ajutorului material anual neacordat pentru anul 2009 şi 2010 în sumă de 7500 lei, încasarea compensaţiei pentru reţinerea din vina angajatorului a plăţilor cuvenite salariatului de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere din suma de 39326, 06 lei şi repararea prejudiciului moral în sumă de 18255, 14 lei (f.d.

154). În motivarea acţiunii a menţionat că, a activat la Î.S. “C.R.I.S.“Registru” în funcţia de şef al secţiei administrativ-organizatorice al Centrului de Tehnologii Infocomunicaţionale şi Servicii Electronice. La data de 24 noiembrie 2008, a fost concediat în legătură cu reducerea statelor de personal. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 28 decembrie 2010, s-a decis restabilirea sa în funcţia anterior deţinută. Invocă faptul că, Î.S. “C.R.I.S.“Registru” l-a restabilit în funcţie după două luni de la pronunţarea hotărârii sus indicate, la data de 22 februarie 2011, cu salariul de 2500 lei pe cînd salariul mediu lunar la momentul concedierii sale constituia suma de 5078, 70 lei.

Menţionează că, Î.S. “C.R.I.S.“Registru” refuză să-i achite salariul în cuantumul sumei stabilit până la concediere. După restabilirea la locul de muncă şi până la concediere s-a aflat în concediu medical în decursul a 46 de zile, însă Î.S. “C.R.I.S.“Registru” a calculat incorect compensaţia cuvenită pentru această perioadă. 2 La data de 07 iunie 2011, a fost concediat repetat prin ordinul nr. 240-p în legătură cu reducerea statelor de personal. Invocă faptul că, la calculul indemnizaţiei de eliberare din serviciu nu s-a luat în considerare vechimea în muncă şi cuantumul salariului cuvenit. Totodată, Î.S. “C.R.I.S.“Registru” nu i-a plătit compensaţia pentru concediul nefolosit pentru anul 2011. Menţionează că, Î.S.

“C.R.I.S.“Registru” refuză să soluţioneze litigiul pe cale extrajudiciară. Consideră că urmează să fie restabilit în drepturile care existau la momentul concedierii ilegale, inclusiv şi în dreptul la retribuirea cuvenită a muncii efectuate. Totodată consideră că, la determinarea salariului Î.S. “C.R.I.S.“Registru” urmează să ţină cont şi de suplimentele care nu sunt indicate în textul contractului individual de muncă. Prin hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun. Chişinău din 16 octombrie 2013 s-a admis parţial acţiunea, s-a încasat de la Î.S.

“C.R.I.S.“Registru” în beneficiul lui Barbalat Eugeniu: salariul neachitat în perioada 22 februarie 2011 până la 07 iunie 2011 în sumă de 9127, 57 lei, indemnizaţia de eliberare în sumă de 5118, 08 lei, salariul mediu lunar pentru a doua lună după concediere în sumă de 2938, 70 lei, compensarea necalculată pentru concediul de odihnă nefolosit în perioada din momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti din 28 decembrie 2010, cu privire la restabilirea în funcţie, până la momentul concedierii repetate din 07 iunie 2011, în sumă de 1944, 99 lei, compensarea necalculată pentru concediul de odihnă nefolosit pentru perioada absenţei forţate de la locul de muncă din 24 noiembrie 2008 pînă la 28 decembrie 2010 în sumă de 12696, 75 lei, ajutorul material anual neacordat pentru anul 2009 şi 2010 în sumă de 7500 lei, penalitatea în sumă de 31775, 46 lei şi sumă de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, s-a admis apelul declarat de Î.S. “C.R.I.S.“Registru”, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 octombrie 2013 în partea încasării de la Î.S. “C.R.I.S.“Registru” în beneficiul lui Barbalat Eugeniu a ajutorului material neacordat pentru anul 2009 şi 2010 în sumă de 7500 lei şi a penalităţii calculate conform art. 330 din Codul muncii în suma de 6033, 46 lei din penalitatea încasată în sumă de 31775, 46 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 16 octombrie 2013, s-a menţinut. La data de 21 iulie 2014, Î.S. “C.R.I.S.“Registru” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii judecătoriei Râşcani, mun.

Chişinău din 16 octombrie 2013 şi deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014 cu pronunţarea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursului a invocat că, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău şi Curtea de Apel Chişinău nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au interpretat eronat normele de drept material, au apreciat arbitrar probele şi au modificat din oficiu temeiul şi obiectul acţiunii din care cauză s-a soluţionat greşit pricina. 3 De asemenea invocă că, concluziile constatate în hotărârile judecătoreşti sunt declarative şi simpliste fără a indica esenţa încălcării comise de angajator. Consideră că, constatarea faptului că nu s-a executat întocmai hotărârea Judecătoriei Râşcani, mun.

Chişinău din 18 decembrie 2010, constituie modificare din oficiu a obiectului acţiunii. Menţionează că, repararea prejudiciului cauzat salariatului constă în plata unei despăgubiri pentru absenţa forţată de la muncă şi repararea prejudiciului moral însă nu include indemnizaţia pentru concediul nefolosit Totodată, menţionează că, instanţa de apel superficial a verificat legalitatea hotărârii primei instanţe şi nu s-a pronunţat asupra fiecărui argument invocat. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chişinău din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat cu certitudine că, la data de 28 decembrie 2010, Barbalat Eugeniu a fost restabilit în funcţia de şef al secţiei administrativ-organizatorice a centrului tehnologii infocomunicaţionale şi servicii electronice a Î.S. “C.R.I.S.“Registru” în baza hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 28 decembrie 2010 (f.d. 80). Potrivit ordinului nr. 76p, la data de 21 februarie 2011, s-a executat hotărârea sus menţionată în partea ce ţine de restabilirea lui Barbalat Eugeniu la locul de muncă de şef al secţiei administrativ-organizatorice a centrului tehnologii infocomunicaţionale şi servicii electronice a Î.S. “C.R.I.S.“Registru”. Potrivit ordinului nr. 240p din 07 iunie 2011, Barbalat Eugeniu a fost concediat în legătură cu reducerea statelor de personal.

În conformitate cu art. 385 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept: a) să respingă apelul şi să menţină hotărîrea primei instanţe; b) să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe; c) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, emiţînd o nouă hotărîre; d) să admită apelul, să caseze integral hotărîrea primei instanţe şi să trimită pricina spre rejudecare în primă instanţă doar în cazul în care s-au încălcat temeiurile prevăzute la art.388 alin.(1) lit.d) şi i). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de apel poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art.388 alin.(1) lit.b); e) să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărîrea primei instanţe, dispunînd încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art.265 şi 267. În conformitate cu art. 1 din Codul de procedură civilă, legislaţia procedurală civilă a Republicii Moldova reglementează raporturile sociale referitoare la raporturile procesuale civile ce apar la înfăptuirea justiţiei de către instanţele judecătoreşti de drept 4 comun şi de cele specializate în cadrul judecării pricinilor în acţiuni civile, precum şi a altor pricini, date în competenţa lor de prezentul cod şi de alte legi.

Colegiul reţine că, conform principiului legalităţii, instanţele judecătoreşti la judecarea cauzelor civile urmează să se călăuzească cu stricteţe de Codul de procedură civilă care stabileşte modalitatea de examinare a pricinilor civile atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi recurs, organizînd astfel procesul înfăpturii actului de justiţie şi înlăturând intervenţia arbitrariului. Colegiul relevă că, la judecarea pricinii în ordine de apel, instanţa de apel este împuternicită să se pronunţe asupra legalităţii hotărârii contestate cu adoptarea uneia din soluţiile prevăzute exhaustiv la art. 385 din Codul de procedură civilă.

Colegiul reţine că, în motivarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, instanţa de apel a specificat că urmează să modifice hotărârea primei instanţe în baza art. 385 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă însă în dispozitivul deciziei menţionate aplică prevederile art. 385 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă şi casează parţial hotărârea primei instanţe. Totodată Colegiul constată că, instanţele ierarhic inferioare au omis să se pronunţe atât în motivarea hotărârilor cât şi în dispozitivul hotărârilor asupra capetelor de cerere ce nu se includ în pretenţiile admise or, admiterea parţială a acţiunii impune obligaţia instanţelor de judecată de a motiva cauza şi motivul respingerii celorlalte pretenţii din cererea de chemare în judecată.

În conformitate cu art. 385 alin. 1 lit. b) şi c) din Codul de procedură civilă, instanţa de apel, după ce judecă apelul, este în drept: să admită apelul şi să modifice hotărîrea primei instanţe şi să admită apelul şi să caseze integral sau parţial hotărârea primei instanţe, emiţând o nouă hotărâre.

Colegiul relevă că, prima instanţă s-a pronunţat asupra salariului neachitat în perioada 22 februarie 2011 până la 07 iunie 2011 în sumă de 9127, 57 lei, indemnizaţiei de eliberare în sumă de 5118, 08 lei, salariului mediu lunar pentru a doua lună după concediere în sumă de 2938, 70 lei, compensării necalculate pentru concediul de odihnă nefolosit în perioada din momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti din 28 decembrie 2010, cu privire la restabilirea în funcţie, până la momentul concedierii repetate din 07 iunie 2011, în sumă de 1944, 99 lei, compensării necalculate pentru concediul de odihnă nefolosit pentru perioada absenţei forţate de la locul de muncă din 24 noiembrie 2008 pînă la 28 decembrie 2010 în sumă de 12696, 75 lei, ajutorului material anual neacordat pentru anul 2009 şi 2010 în sumă de 7500 lei, penalitatea în sumă de 31775, 46 lei şi sumă de 2000 lei cu titlu de prejudiciu moral.

Colegiul notează că, instanţa de apel a casat hotărârea primei instanţe în partea încasării de la Î.S. “C.R.I.S.“Registru” în beneficiul lui Barbalat Eugeniu a ajutorului material neacordat pentru anul 2009 şi 2010 în sumă de 7500 lei şi a penalităţii calculate conform art. 330 din Codul muncii în suma de 6033, 46 lei din penalitatea încasată în sumă de 31775, 46 lei, însă nu s-a pronunţat asupra pretenţiilor nominalizate supra în sensul respingerii, admiterii sau modificării acestora astfel nerespectând prevederile art. 385 din Codul de procedură civilă. 5 Mai mult ca atât, deşi instanţa de apel concluzionează că prima instanţă corect a admis cerinţele cu privire la penalitatea de întârziere în dispozitivul deciziei recurate casează parţial acest capăt de cerere.

În această ordine de idei se atestă faptul că instanţa de apel a efectuat o analiză superficială a pretenţiilor înaintate de Barbalat Eugeniu şi nu a soluţionat acţiunea în partea casată. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre şi decizie motivată. Principiul nr.6 al Recomandării nr. R(84)5 cu privire la principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei la 28.02.1984 stabileşte că, decizia instanţei de apel sau de recurs trebuie să fie pe cît e posibil de concisă. Ea poate fi întocmită liber, dar trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clară, înţeleasă de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de apelant, recurent şi intimat.

Formulările din conţinutul deciziei trebuie să corespundă exigenţelor de: corectitudine, certitudine, concreteţe, deplinătate, claritate, consecutivitate, logică, elocvenţă, lipsă de rezerve (necondiţionalitate), sobrietate, oficialitate şi pertinenţă. Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil. Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i- au fost prezentate.

În conformitate cu art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Colegiul notează că, exigenţele faţă de o hotărâre judecătorească, în sens larg, sunt legalitatea, temeinicia şi motivarea. În dispozitivul deciziei de apel instanţa totalizează lucrul său, expune rezultatul controlului hotărârii instanţei de fond. Motivarea deciziei are o importanţă esenţială întru argumentarea detaliată a soluţiei reflectate în dispozitivul hotărârii. Dispozitivul deciziei instanţei de apel trebuie să corespundă concluziilor din motivare, în sens contrar decizia nu corespunde exigenţelor de legalitate.

Urmare celor menţionate, instanţa de recurs ajunge la concluzia, că instanţa de apel a verificat formal legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă iar contradicţiile apărute în cuprinsul deciziei recurate şi anume între dispozitiv şi motivare nu pot fi lichidate în cadrul procedurii de examinare în recurs, astfel Colegiul dispune casarea 6 deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată. La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina să emită o hotărâre legală şi întemeiată cu respectarea drepturilor procedurale ale părţilor.

În conformitate cu art. art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de întreprinderea de stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “ Registru”. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Barbalat Eugeniu împotriva întreprinderii de stat “Centrul Resurselor Informaţionale de Stat “ Registru” cu privire la încasarea salariului, indemnizaţiei de concediere, salariului mediu lunar pentru a doua lună după concediere, compensaţiei pentru concediul anual nefolosit, ajutorului material, compensaţiei pentru reţinerea din vina angajatorului a plăţilor cuvenite salariatului şi repararea prejudiciului moral, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia Maria Ghervas 7