2ra-1230/14 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: S.Papuha dosarul nr. 2ra-1230/14 instanţa de apel: L.Popova, A.Doga, S.Caitaz ÎNCHEIERE 23 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Bogaci Victor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bogaci Victor împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013 prin care au fost respinse apelurile declarate de Bogaci Victor şi Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 octombrie 2012, c o n s t a t ă La 29 decembrie 2011 Bogaci Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 16.09.2004 Judecătoria Ciocana mun. Chişinău a emis hotărîrea privind încasarea de la ÎM „Moldis” SRL în beneficiul lui cu titlu de prejudiciu material suma de 189 041,20 lei şi cu titlu de prejudiciu moral suma de 1 500 lei. La fel, prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 28.03.2008 a fost desfăcut contractul individual de muncă, fiind încasat de la ÎM „Moldis” SRL restanţa la salariu în sumă de 85 000 lei şi cheltuielile de judecată în sumă de 173,69 lei.

Menţionează că în privinţa primului document executoriu, Oficiul de executare Ciocana ilegal a refuzat în primirea şi executarea acestuia, necătînd la faptul că conform competenţei pe str. Industrială 59, mun. Chişinău, se află baza de producere a întreprinderii şi marea majoritate a bunurilor întreprinderii. Astfel, documentul executoriu a fost expediat în adresa Oficiului de executare Centru, unde a fost executată doar o sumă neînsemnată, după care documentul executoriu a fost pierdut. Ulterior, documentul executoriu a fost expediat Oficiului de executare Botanica, care de asemenea intenţionat nu a întreprins careva măsuri în vederea executării acestuia, necătînd la faptul că prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 26.05.2008 au fost recunoscute ilegale acţiunile Oficiului de executare Botanica. Solicită reclamantul, constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti şi încasarea prejudiciului material şi moral în sumă de 30 000 Euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2012 acţiunea a fost admisă parţial, fiind constatat faptul încălcării dreptului lui Bogaci Victor la executarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecătoreşti şi încasat de la Ministerul Finanţelor în folosul lui Bogaci Victor suma de 15 000 lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest acţiunea s-a respins. Împotriva hotărîrii primei instanţe, ambele părţi au declarat apel.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013 au fost respinse apelurile declarate de Bogaci Victor şi Ministerul Finanţelor şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 16 octombrie 2012. La 25 martie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 31 iulie 2013 recursul declarat de Ministerul Finanţelor a fost considerat inadmisibil. La 01 iulie 2013 Bogaci Victor la fel a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 februarie 2013 şi hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 16 octombrie 2012, solicitînd admiterea recursului, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral. În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu decizia contestată prin faptul încălcării şi aplicării eronate a normelor de drept material. Indică recurentul că suma acordată de către instanţele judecătoreşti cu titlu de prejudiciu moral este vădit disproporţională în raport cu criteriile stabilite la caz şi principiul general al echităţii. Verificînd legalitatea hotărîrilor contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Bogaci Victor urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Bogaci Victor este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată au examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, şi apreciind probele administrate în conformitate cu prevederile art.130 CPC, au pronunţat o hotărîre legală şi întemeiată. Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Bogaci Victor în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi apreciat corect probele prezentate, au aplicat corect normele de drept material şi procesual, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Bogaci Victor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Bogaci Victor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî