3ra-1106/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Danilov nr. 3ra-1106/15 instanţa de apel: V. Pruteanu, L. Popova, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Igor Severin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Igor Severin împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea sumei şi acordarea concediului plătit împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 prin care a fost respins apelul depus de Igor Severin şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 23 iunie 2014, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 21 decembrie 2011, Igor Severin a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului RM cu privire la contestarea actului administrativ, încasarea sumei şi acordarea concediului plătit. În motivarea acţiunii a invocat că la 31 octombrie 2011 a depus o petiţie către Guvernul Republicii Moldova în care a exprimat dezacordul privind stabilirea diurnei diferenţiate militarilor prin contract al Armatei Naţionale a Republicii Moldova, participanţi la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak, în componenţa primului contingent.

Susţine că conform pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003 „Cu privire la asigurarea măsurilor organizatorice şi a condiţiilor necesare pentru participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post - conflict cu caracter umanitar în Irak”, militarilor Armatei Naţionale, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, le-a fost stabilită diurnă în valută, în mărime de 20 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare, 15 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi 10 dolari SUA/zi - pentru alte categorii de militari. 1 Afirmă că militarilor celorlalte cinci contingente care au participat la operaţiunea susmenţionată le-a fost stabilită o diurnă egală pentru toate categoriile de militari, indiferent de gradul militar pe care îl deţineau.

Confruntând pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003 cu art. 31 al Regulamentului Serviciului Interior al Forţelor Armate, care indică că gradul militar este proprietate a militarului, iar conform art. 16 alin. (2) Constituţia RM, toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială, a constatat că prin stabilirea diurnei diferenţiate militarilor prin contract al Armatei Naţionale a Republicii Moldova, participanţi la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak, în componenta primului contingent s-a încălcat principiul egalităţii şi echităţii sociale.

Mai notează că militarilor prin contract al Armatei Naţionale participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, prin Hotărârea Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003, nu s-a stabilit nici concediu de odihnă plătit după întoarcerea din misiune, astfel nerespectându-se prevederile art. 43 alin. (2) şi (3) Constituţia RM. Menţionează că petiţia a fost înregistrată la Cancelaria de stat a RM cu nr. 08-4908/11 din 02 noiembrie 2011 şi remisă spre examinare Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerului Apărării al Republicii Moldova cu indicaţia de a informa petiţionarul despre rezultatele examinării.

Urmare a examinării petiţiilor, în luna noiembrie anul 2011, a primit de la Ministerul Finanţelor al RM şi Ministerului Apărării al RM răspunsuri cu rezultatele examinării petiţiilor, invocând dezacordul cu răspunsurile referitor la examinarea petiţiei primit de la Ministerul Finanţelor al RM sub nr. 09-04/468 din 10 noiembrie 2011 şi Ministerul Apărării al RM sub nr. 11/1689 din 24 noiembrie 2011, deoarece este unul evaziv, care nu conţine explicaţii motivate referitor la problemele abordate în petiţie ceea ce contravine Legii cu privire la petiţionare, dar nici nu a fost explicat în răspunsurile primite cauza stabilirii diurnei diferenţiate militarilor prin contract al Armatei Naţionale a Republicii Moldova, participanţi la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak, în componenţa I contingent.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 14 Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, art. 16 alin. (2), 20, 35 alin. (1), 43 alin. (2) şi (3), 53 alin. (1) Constituţia RM, art. 16 Legea cu privire la petiţionare, art. 1, 2, 5, 6 lit. (c), 10 alin. (1), 16 alin. (1) şi (3), 17, 19, 25 alin. (3) şi (4), 26 alin. (1) Legea contenciosului administrativ, art. 5 alin. (6), 22, 41 Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, art. 5, 6, 7, 12, 121, 22, 85 CPC.

Solicită admiterea acţiunii, controlul asupra legalităţii pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie2003 „Cu privire la asigurarea măsurilor organizatorice şi a condiţiilor necesare pentru participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak” 2 şi stabilirii prin acesta a diurnei diferenţiate militarilor prin contract ai AN, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, controlul legalităţii Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003 şi neacordării concediului plătit, pe termen de 30 zile, militarilor prin contract ai AN, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, restabilirea în drepturi la o diurnă egală a militarilor I contingent din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi alte categorii de militari şi achitarea către acestea a diurnei care a fost achitată militarilor din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare , adică 20 dolari/zi pentru toată durata misiunii, acordarea concediului plătit, pe termen de 30 zile, militarilor prin contract ai AN, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, repararea prejudiciului material şi a prejudiciului moral de către Guvernul RM.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 martie 2013 a fost strămutată acţiunea la cererea de chemare în judecată a lui Igor Severin împotriva Guvernului RM, intervenienţi accesorii Ministerul Finanţelor al RM, Ministerul Apărării al RM cu privire la contestarea actului administrativ, Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, după competenţa jurisdicţională şi teritorială.

La 23 octombrie 2013, Igor Severin a depus cerere de concretizare a acţiunii, prin care a solicitat recunoaşterea ilegalităţii (neconstituţionalităţii) pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003, conform căruia, militarilor Armatei Naţionale, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, le-a fost stabilită diurnă diferenţiată – diurnă în valută, în mărime de 20 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare, 15 dolari SUA/zi – pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi 10 dolari SUA/zi - pentru alte categorii de militari, obligarea Guvernului RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, să achite 25147,49 lei pentru participarea lui la operaţiunea umanitară cu caracter post- conflict din Irak, în componenţa I contingent, în perioada 08 septembrie 2003- 08 martie 2004, acordarea concediului plătit, pe termen de 30 zile, pentru participarea mea la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, în perioada susmenţionată.

În motivarea acesteia a invocat că în perioada 08 septembrie 2003 – 08 martie 2004, a participat la operaţiunea umanitară cu caracter post-conflict din Irak în componenţa primului contingent de militari ai Armatei Naţionale a RM, participanţi la această operaţiune. De tot, Republica Moldova a participat la aceasta operaţiune cu 6 contingente.

Susţine că măsurile organizatorice şi condiţiile necesare pentru participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak au fost stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003. Invocă pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003, militarilor Armatei Naţionale, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, le-a fost stabilită diurnă în valută, în mărime de 20 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare, 3 15 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi 10 dolari SUA/zi - pentru alte categorii de militari.

Consideră că prin stabilirea diurnei diferenţiate militarilor prin contract ai AN, participanţi la operaţiunea internaţională post-conflict cu caracter umanitar în Irak, în componenţa I contingent, nu a fost respectat principiul egalităţii şi art. 16 alin. (2) Constituţia RM şi a avut loc o discriminare a militarilor din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi alte categorii de militari faţă de militarii din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare din componenţa I contingent, ceea ce este interzis şi de art. 14 a Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, fiind prejudiciaţi şi material.

Astfel, susţine că dacă perioada 08 septembrie 2003 – 08 martie 2004 constituie 182 zile, atunci participanţii la operaţiune în cadrul I contingent, din corpul de ofiţeri inferiori, cărora li s-a stabilit diurna în mărime de 15 dolari SUA/zi au fost prejudiciaţi în raport cu participanţii din corpul de ofiţeri superiori cu 910 dolari SUA fiecare, iar militarii prin contract din alte categorii de militari care au beneficiat, pe durata deplasării de diurna în mărime de 10 dolari SUA/zi au fost prejudiciaţi în raport cu participanţii din corpul de ofiţeri superiori cu 1820 dolari SUA fiecare. Relatează că pentru participarea la operaţiunea susmenţionată, în componenţa I contingent, în perioada 08 septembrie 2003 - 08 martie 2004, i-a fost achitată diurna câte 10 dolari SUA/zi pentru întreaga perioadă de 182 zile convertită în valută națională a RM.

Consideră că i se mai cuvine încă câte 10 dolari/zi, adică încă 1820 dolari SUA şi că prin plata diurnei diferenţiate, a fost prejudiciat material cu 25147,49 lei. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 23 octombrie 2013 a fost strămutată cauza la cererea de chemare în judecată a lui Igor Severin împotriva Guvernului RM, intervenienţi accesorii Ministerului Finanţelor al RM, Ministerului Apărării al RM cu privire la contestarea actului administrativ, Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău, după competenţa jurisdicţională. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 februarie 2014 a fost încetat procesul în cauza civilă la cererea lui Igor Severin împotriva Guvernului RM cu privire la contestarea actului administrativ.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 a fost admis recursul declarat de Igor Severin, casată încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 07 februarie 2014 în partea încetării procesului civil, cu restituirea pricinii în această parte la examinare în fond, în rest, a fost menţinută încheierea.

Prin cererea de concretizare a pretenţiilor din 16 mai 2014, Igor Severin a solicitat recunoaşterea ca fiind ilegal (neconstituţional) punctul 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003, conform căruia, militarilor Armatei Naţionale, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, le-a fost stabilită diurnă diferenţiată – diurnă în valută, în mărime de 20 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare, 4 15 dolari SUA/zi – pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi 10 dolari SUA/zi - pentru alte categorii de militari, obligarea Guvernului RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM, să achite 25147,49 lei pentru participarea lui la operaţiunea umanitară cu caracter post- conflict din Irak, în componenţa I contingent, în perioada 08 septembrie 2003- 08 martie 2004, acordarea concediului plătit, pe termen de 30 zile, pentru participarea mea la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, în perioada susmenţionată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 iunie 2014 a fost încetată procedura pe cauza civilă la cererea lui Igor Severin împotriva Guvernului RM cu privire la recunoaşterea ilegalităţii (neconstituţionalităţii) pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2013, respinsă cererea lui Igor Severin cu privire la verificarea constituţionalităţii pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2013 prin prisma art. 13 din Legea contenciosului administrativ. A fost respinsă acţiunea cu privire la încasarea sumei de 25147,49 lei pentru participare la operaţiunea umanitară cu caracter post – conflict din Irak, precum şi acordarea concediului plătit pe termen de 30 zile pentru participare la operaţiunea susmenţionată în Irak în componenţa I contingent, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2014 a fost respins recursul declarat de Igor Severin şi menţinută încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 23 iunie 2014. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015 prin care a fost respins apelul depus de Igor Severin şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 19 mai 2015, Igor Severin a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2015, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi a deciziei instanţei de apel, cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată.

Consideră că la emiterea deciziei contestate, instanţa de apel nu a elucidat pe deplin toate circumstanțele cauzei şi a aplicat eronat normele de drept material, a interpretat eronat legea şi a adoptat o decizie ilegală care urmează a fi casată. Susţine că conform pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003 „cu privire la asigurarea măsurilor organizatorice şi a condiţiilor necesare pentru participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post - conflict cu caracter umanitar în Irak”, militarilor Armatei Naţionale, participanţi la operaţiunea susmenţionată în Irak, în componenţa I contingent, le-a fost stabilită diurnă în valută, în mărime de 20 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare superioare, 15 dolari SUA/zi - pentru persoanele din corpul de ofiţeri cu grade militare inferioare şi 10 dolari SUA/zi - pentru alte categorii de militari.

Menţionează că potrivit Regulamentului cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836 din 24 iunie 2002 (în vigoare la acea dată), diurna 5 este o indemnizaţie zilnică în valută corespunzătoare, acordată în scopul compensării cheltuielilor, suportate suplimentar de salariat în timpul detaşării, pentru hrană, diferite servicii, inclusiv costul transportului în teritoriul localităţii în care a fost delegat şi alte cheltuieli. Diurna se achita egal pe categorii de cetăţeni. Militarii AN făceau şi fac parte din I categorie de cetăţeni şi pentru categoria I de cetăţeni, pentru Irak, conform Hotărârii Guvernului menţionată, diurna era de 20 dolari SUA/zi.

Relatează că în cadrul judecării pricinii, la 11 decembrie 2011, a depus în instanţa de judecată o cerere cu privire la verificarea legalităţii Hotărârii Guvernului 851 din 14 iulie 2003, în temeiul art. 13 Legea contenciosului administrativ, care nu a fost examinată de către judecător. Indică că ulterior, dosarul a fost remis spre examinare la Judecătoria Centru, mun. Chişinău unde, de asemenea, nu a fost soluţionată cererea de verificare a constituţionalităţii pct. 6 al Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003. Menţionează că după ce cauza a fost strămutată la Judecătoria Buiucani, mun.

Chişinău, la 03 februarie 2014, a depus repetat cererea de verificare a legalităţii Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 03, în temeiul art. 13 Legea contenciosului administrativ, care a fost înregistrată în cancelarie la 03 februarie 2014, însă la 07 februarie 2014, instanţa de fond prin încheiere a încetat procesul în privinţa Guvernului RM, iar cererea de verificare a legalităţii Hotărârii Guvernului nr. 851 din 14 iulie 2003 „cu privire la asigurarea măsurilor organizatorice şi a condiţiilor necesare pentru participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale post-conflict cu caracter umanitar în Irak”, nu a soluţionat-o. Invocă prevederile art. 13 Legea contenciosului administrativ, care statuează că legalitatea unui act administrativ cu caracter normativ, emis de o autoritate publică, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces într-o pricină de drept comun, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.

Consideră că instanţa de apel a reţinut ca neîntemeiate argumentele lui din cererea de apel precum că pentru participarea la operaţiunea din Irak în componenţa I contingent, militarilor din toate categoriile de militari din componenţa I contingent, urma să li se achite diurna egală, adică câte 20 dolari SUA/zi, Guvernul RM, stabilind diurna diferenţiată, a admis discriminarea, a lezat dreptul de proprietate, echitate, odihnă a celei categorii de militare din care dânsul făcea parte.

Afirmă că nu poate fi reţinut nici argumentul instanţei de apel, precum că sursele destinate pentru remunerarea militarilor au fost stabilite de Guvern, în limita mijloacelor disponibile, deoarece indiferent de sursele disponibile, din aceste surse, urma ca diurna să fie stabilită în măsură egală pentru toate categoriile de militari ai AN, care au participat la operaţiunea din Irak, în perioada de 08 septembrie 2003 – 08 martie 2004, în componenţa I contingent de militari ai AN, aşa cum a fost stabilită egală diurna pentru militarii din alte contingente de militari participanţi la operaţiune. 6 Remarcă că instanţa de apel, în decizia recurată, nu a argumentat legalitatea stabilirii diurnei diferenţiate militarilor AN, care au participat la operaţiunea din Irak, în perioada 08 septembrie 2003 – 08 martie 2004, în componenta I contingent de militari ai AN.

Mai notează că instanţa de apel nu a verificat pe deplin circumstanţele cauzei şi nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, fiind obligată să se pronunţe, conform art. 373 CPC. Mai mult ca atât, erorile comise au dus la încălcarea dreptului lui fundamental la egalitate, proprietate, odihnă. La 23 iulie 2015, Guvernul RM a depus referinţă la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia şi menţinerea deciziei recurate. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 12 martie 2015, careva date despre recepţionarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termenul legal. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Igor Severin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

7 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Totodată, instanţa de recurs apreciază critic referirea recurenţilor la practica naţională, indicând în acest sens decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2008, care a fost menţinută prin decizia CSJ din 10 decembrie 2008, dat fiind faptul că cazul dat nu are tangenţă cu speţa examinată, cazurile fiind diferite atât de fapt cât şi de drept.

În aceste condiţii Completul colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Igor Severin, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Igor Severin ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Igor Severin se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 8