3ra-111/17 — contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației de maternitate și încasarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizaţiei de maternitate şi încasarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-111/17 — contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației de maternitate și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: D. Chistol dosarul nr. 3ra-111/17
instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu
Î N C H E I E R E
08 februarie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președinte, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către
Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne
al Republicii Moldova,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Josan împotriva
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor
Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și
încasarea indemnizației pentru concediul de maternitate,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută
hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 mai 2016, prin care acțiunea a fost
admisă parțial,
c o n s t a t ă:
La 08 aprilie 2016, Josan Elena a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM cu
privire la contestarea actului administrativ și încasarea indemnizației pentru concediul
de maternitate.
În motivarea acțiunii a indicat că la data de 11 octombrie 2014, s-a căsătorit cu
Josan Igor, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie Seria nr. CS-V 1176670,
eliberat de Oficiul Stare Civilă Nisporeni.
Menționează că din căsătoria cu Jusan Igor, la data de 06 februarie 2016, s-a
născut copilul Josan Gabriela, fapt confirmat prin certificatul de naștere Seria nr. NA-
VI 2339274.
Susține că nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea soțului
Josan Igor, anul nașterii 09 august 1983, care este angajat în bază de contract în cadrul
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM din data de
01 decembrie 2006, iar în prezent activează în funcția de șef Serviciu al Serviciului
Protecției Civile a Secției Situații Excepționale Nisporeni a Direcției Situații
Excepționale Ungheni.
Indică că potrivit art. 16 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate
temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004,
asiguratele, soțiile aflate la întreținerea soților salariați și șomerele care s-au aflat la
evidență în instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova, care au dreptul la
concediu de maternitate, ce include concediul prenatal și concediul postnatal,
beneficiază de indemnizație de maternitate, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol,
indemnizația de maternitate se acordă integral la a 30-a săptămână de sarcină, pe o
perioadă de 126 de zile calendaristice, iar în cazul nașterilor complicate ori al nașterii a
doi sau mai mulți copii - de 140 de zile calendaristice.
Relevă că la data de 24 februarie 2016, a depus cererea la Serviciul Protecției
Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM prin care a solicitat calcularea și plata
a indemnizației pentru concediul de maternitate (126 de zile) pentru copilul
Josan Gabriela, reieșind din cuantumul de 100 % din salariul mediu al soțului Josan
Igor.
Însă, la data de 21 martie 2016 prin răspunsul nr. 19/7-J-30/16, Serviciul
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM a respins cererea înaintată
din motivul că potrivit art. 30 din Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii serviciului sunt supuși asigurării
obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat, iar în conformitate cu prevederile
art. 123 alin. (2) și art. 124 alin. (1) Codul muncii, precum și în baza art. 16 din Legea
privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de
asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, s-a aprobat modul de stabilire, calculare și
achitare a indemnizațiilor din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, prin urmare
indemnizația de maternitate urmează a fi solicitată de la Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Consideră că refuzul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al
MAI al RM de a satisface cerințele înaintate încalcă dreptul său de a primi
indemnizația de maternitate prevăzută de legislația în vigoare.
În acest context afirmă că Ministerul Afacerilor Interne al RM este o autoritate
executivă, iar angajații acestuia, inclusiv, angajații Serviciului Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI al RM sunt asigurați în sistemul public obligatoriu prin
efectul legii, prin urmare, situația reclamantei se încadrează perfect în normele
menționate.
La fel, relatează că la caz urmează a fi luat în considerație și faptul că potrivit
pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la
indemnizațiile adresate familiilor cu copii, persoană asigurată se consideră, în
condițiile prezentului Regulament, persoana care îndeplinește condițiile prevăzute în
art. 6 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte
prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, iar conform art. 30 din Legea
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007,
colaboratorii Serviciului sânt supuși asigurării obligatorii de stat în condițiile și în
modul stabilite de legislație.
Cu referire la prevederile art. 7 din Legea privind indemnizațiile pentru
incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22
iulie 2004, în care se stipulează expres că cuantumul indemnizației este constituit din
venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare
lunii producerii riscului asigurat, indică că Josan Igor pe parcursul lunilor ianuarie
2015 - februarie 2016 a realizat un venit de 81 718,94 lei, media lunară constituind
6 809,91 lei.
Remarcă că neacordarea indemnizației solicitate încalcă dreptul său ca cetățean
al Republicii Moldova, drept ce este stipulat în art. 47 alin. (1) din Constituția
Republicii Moldova.
În această ordine de idei, invocă că prin acțiunile sale ilegale pârâtul a lezat
dreptul său și la proprietate, garantat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova,
ceea ce constituie și o violare a prevederilor paragrafului 1 art. 6 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cât și a
art. 1 al Protocolului adițional la Convenție, îmbinat cu art. 14 din Convenție.
Solicită recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI al RM nr. 19/7-J-30/16 din 21 martie 2016 și obligarea
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM la achitarea în
beneficiul său indemnizația pentru concediul prenatal și postnatal (126 zile), la
nașterea copilului Josan Gabriela, anul nașterii 06 februarie 2016, reieșind din venitul
mediu lunar de 6 809,91 lei, realizat de către soțul Josan Igor și încasarea cheltuielilor
de judecată ce constituie cheltuielile de asistenta juridică.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 mai 2016, acțiunea a
fost admisă parțial, fiind recunoscut ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI al RM din 21 martie 2016 nr. 19/7-J-30/16, obligat
Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM să-i achite
Elenei Josan indemnizația pentru concediul prenatal și postnatal (126 zile), la nașterea
copilului Josan Gabriela, anul nașterii 06 februarie 2016, reieșind din venitul mediu
lunar de 6 809,91 lei, realizat de către soțul Josan Igor și încasat din contul Serviciului
Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM în beneficiul Elenei Josan
parțial cheltuielile de asistenta juridică în sumă de 3000 lei.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, a fost respins apelul
declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM și
menținută hotărârea primei instanțe.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. art. 123 alin.
(2), 124 alin. (1) Codul muncii, art. 5 alin. (1) lit. d) și alin. (3), art. 16 alin. (1) și alin.
(4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte
prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, art. 30 din Legea Serviciului
protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, care
reglementează, concediul medical, concediul de maternitate și concediul parțial plătit
pentru îngrijirea copilului, modul de acordare a indemnizație de maternitate, asigurarea
obligatorie de stat.
Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de
apel a reținut că la caz corect s-a constatat ilegalitatea refuzului Serviciului Protecției
Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM din 21 martie 2016 nr. 19/7-J-30/16 în
stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației pentru concediul medical de
maternitate prenatal și postnatal la locul de muncă al soțului Josan Igor, cu obligarea
Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM să-i achite Elenei
Josan indemnizația pentru concediul prenatal și postnatal (126 zile), la nașterea
copilului Josan Gabriela, anul nașterii 06 februarie 2016, reieșind din venitul mediu
lunar de 6 809,91 lei, realizat de către soțul Josan Igor, deoarece colaboratorii
Serviciului sunt persoane asigurate de stat și de indemnizația de maternitate pot
beneficia atât angajații, cât și soțiile acestora aflate la întreținerea lor din bugetul de
stat la locul de muncă a soților.
La 07 decembrie 2016, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al
MAI al RM, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel
considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece instanța nu a constatat și
elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.
Susține că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele cazului, iar
hotărârea emisă contravine normelor de drept material și procedural.
La fel, relevă că decizia instanței de apel nu răspunde în mod sigur și expres la
toate obiecțiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel.
Afirmă că, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu prevede încasarea
pentru colaboratorii atestați a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, respectiv nu se
efectuează nici indemnizația de maternitate, deoarece colaboratorii acestui serviciu
dispun de grad și statut special în conformitate cu Legea Serviciului protecției Civile și
Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007.
Sub acest aspect, relevă că de indemnizația de maternitate pot beneficia
angajatele sau soții acestora în cazul în care au contribuit la fondul național de
asigurări sociale, în același timp, indemnizația de maternitate se suportă integral din
bugetul asigurărilor sociale de stat.
Prin urmare, consideră că reclamanta are dreptul de a solicita stabilirea și
achitarea indemnizației de maternitate de la Casa Națională de Asigurări Sociale, în
baza actelor justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condițiilor
de stabilire, în conformitate cu art. 27 din Legea privind indemnizațiile pentru
incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22
iulie 2004.
La 16 ianuarie 2016, prin intermediul oficiului poștal, intimata Josan Elena a
depus referință la recursul declarat de către Serviciului Protecției Civile și Situațiilor
Excepționale al MAI al RM, invocând caracterul neîntemeiat al acestuia și legalitatea
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni
de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din
27 octombrie 2016, a fost expediată în adresa recurentului la data de 11 noiembrie
2016, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire nr. 31017-4 (f. d. 76).
Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor
legale și a declarat recursul la 07 decembrie 2016, în termen.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de
către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM este
inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt
în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la
alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care
acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care
instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a
fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale al MAI al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica
la ilegalitatea deciziei instanței de apel.
Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,
constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile
trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în
cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de
lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de
către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul
declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale
al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Ion Druță
Tamara Chișca-Doneva