3ra-111/17 — contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației de maternitate și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-111/17 — contestarea actului administrativ, obligarea achitării indemnizației de maternitate și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: D. Chistol dosarul nr. 3ra-111/17

instanța de apel: N. Budăi, V. Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

08 februarie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Josan împotriva

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al Ministerului Afacerilor

Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ și

încasarea indemnizației pentru concediul de maternitate,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, prin care a

fost respins apelul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și menținută

hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 mai 2016, prin care acțiunea a fost

admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La 08 aprilie 2016, Josan Elena a depus cererea de chemare în judecată

împotriva Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM cu

privire la contestarea actului administrativ și încasarea indemnizației pentru concediul

de maternitate.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 11 octombrie 2014, s-a căsătorit cu

Josan Igor, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie Seria nr. CS-V 1176670,

eliberat de Oficiul Stare Civilă Nisporeni.

Menționează că din căsătoria cu Jusan Igor, la data de 06 februarie 2016, s-a

născut copilul Josan Gabriela, fapt confirmat prin certificatul de naștere Seria nr. NA-

VI 2339274.

Susține că nu este angajată în câmpul muncii și se află la întreținerea soțului

Josan Igor, anul nașterii 09 august 1983, care este angajat în bază de contract în cadrul

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM din data de

01 decembrie 2006, iar în prezent activează în funcția de șef Serviciu al Serviciului

Protecției Civile a Secției Situații Excepționale Nisporeni a Direcției Situații

Excepționale Ungheni.

Indică că potrivit art. 16 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004,

asiguratele, soțiile aflate la întreținerea soților salariați și șomerele care s-au aflat la

evidență în instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova, care au dreptul la

concediu de maternitate, ce include concediul prenatal și concediul postnatal,

beneficiază de indemnizație de maternitate, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol,

indemnizația de maternitate se acordă integral la a 30-a săptămână de sarcină, pe o

perioadă de 126 de zile calendaristice, iar în cazul nașterilor complicate ori al nașterii a

doi sau mai mulți copii - de 140 de zile calendaristice.

Relevă că la data de 24 februarie 2016, a depus cererea la Serviciul Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM prin care a solicitat calcularea și plata

a indemnizației pentru concediul de maternitate (126 de zile) pentru copilul

Josan Gabriela, reieșind din cuantumul de 100 % din salariul mediu al soțului Josan

Igor.

Însă, la data de 21 martie 2016 prin răspunsul nr. 19/7-J-30/16, Serviciul

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM a respins cererea înaintată

din motivul că potrivit art. 30 din Legea Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, colaboratorii serviciului sunt supuși asigurării

obligatorii de stat, dar nu și asigurării sociale de stat, iar în conformitate cu prevederile

art. 123 alin. (2) și art. 124 alin. (1) Codul muncii, precum și în baza art. 16 din Legea

privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, s-a aprobat modul de stabilire, calculare și

achitare a indemnizațiilor din contul bugetului asigurărilor sociale de stat, prin urmare

indemnizația de maternitate urmează a fi solicitată de la Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Consideră că refuzul Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI al RM de a satisface cerințele înaintate încalcă dreptul său de a primi

indemnizația de maternitate prevăzută de legislația în vigoare.

În acest context afirmă că Ministerul Afacerilor Interne al RM este o autoritate

executivă, iar angajații acestuia, inclusiv, angajații Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI al RM sunt asigurați în sistemul public obligatoriu prin

efectul legii, prin urmare, situația reclamantei se încadrează perfect în normele

menționate.

La fel, relatează că la caz urmează a fi luat în considerație și faptul că potrivit

pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1478 din 15 noiembrie 2002 cu privire la

indemnizațiile adresate familiilor cu copii, persoană asigurată se consideră, în

condițiile prezentului Regulament, persoana care îndeplinește condițiile prevăzute în

art. 6 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte

prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, iar conform art. 30 din Legea

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007,

colaboratorii Serviciului sânt supuși asigurării obligatorii de stat în condițiile și în

modul stabilite de legislație.

Cu referire la prevederile art. 7 din Legea privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22

iulie 2004, în care se stipulează expres că cuantumul indemnizației este constituit din

venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare

lunii producerii riscului asigurat, indică că Josan Igor pe parcursul lunilor ianuarie

2015 - februarie 2016 a realizat un venit de 81 718,94 lei, media lunară constituind

6 809,91 lei.

Remarcă că neacordarea indemnizației solicitate încalcă dreptul său ca cetățean

al Republicii Moldova, drept ce este stipulat în art. 47 alin. (1) din Constituția

Republicii Moldova.

În această ordine de idei, invocă că prin acțiunile sale ilegale pârâtul a lezat

dreptul său și la proprietate, garantat de art. 46 din Constituția Republicii Moldova,

ceea ce constituie și o violare a prevederilor paragrafului 1 art. 6 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, cât și a

art. 1 al Protocolului adițional la Convenție, îmbinat cu art. 14 din Convenție.

Solicită recunoașterea ca fiind ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI al RM nr. 19/7-J-30/16 din 21 martie 2016 și obligarea

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM la achitarea în

beneficiul său indemnizația pentru concediul prenatal și postnatal (126 zile), la

nașterea copilului Josan Gabriela, anul nașterii 06 februarie 2016, reieșind din venitul

mediu lunar de 6 809,91 lei, realizat de către soțul Josan Igor și încasarea cheltuielilor

de judecată ce constituie cheltuielile de asistenta juridică.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 mai 2016, acțiunea a

fost admisă parțial, fiind recunoscut ilegal răspunsul Serviciului Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI al RM din 21 martie 2016 nr. 19/7-J-30/16, obligat

Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM să-i achite

Elenei Josan indemnizația pentru concediul prenatal și postnatal (126 zile), la nașterea

copilului Josan Gabriela, anul nașterii 06 februarie 2016, reieșind din venitul mediu

lunar de 6 809,91 lei, realizat de către soțul Josan Igor și încasat din contul Serviciului

Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM în beneficiul Elenei Josan

parțial cheltuielile de asistenta juridică în sumă de 3000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 27 octombrie 2016, a fost respins apelul

declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM și

menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat prevederile art. art. 123 alin.

(2), 124 alin. (1) Codul muncii, art. 5 alin. (1) lit. d) și alin. (3), art. 16 alin. (1) și alin.

(4) din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte

prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, art. 30 din Legea Serviciului

protecției Civile și Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007, care

reglementează, concediul medical, concediul de maternitate și concediul parțial plătit

pentru îngrijirea copilului, modul de acordare a indemnizație de maternitate, asigurarea

obligatorie de stat.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, instanța de

apel a reținut că la caz corect s-a constatat ilegalitatea refuzului Serviciului Protecției

Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM din 21 martie 2016 nr. 19/7-J-30/16 în

stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației pentru concediul medical de

maternitate prenatal și postnatal la locul de muncă al soțului Josan Igor, cu obligarea

Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM să-i achite Elenei

Josan indemnizația pentru concediul prenatal și postnatal (126 zile), la nașterea

copilului Josan Gabriela, anul nașterii 06 februarie 2016, reieșind din venitul mediu

lunar de 6 809,91 lei, realizat de către soțul Josan Igor, deoarece colaboratorii

Serviciului sunt persoane asigurate de stat și de indemnizația de maternitate pot

beneficia atât angajații, cât și soțiile acestora aflate la întreținerea lor din bugetul de

stat la locul de muncă a soților.

La 07 decembrie 2016, Serviciului Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al

MAI al RM, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie respinsă integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel

considerând-o neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece instanța nu a constatat și

elucidat pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii.

Susține că instanța de apel a examinat superficial circumstanțele cazului, iar

hotărârea emisă contravine normelor de drept material și procedural.

La fel, relevă că decizia instanței de apel nu răspunde în mod sigur și expres la

toate obiecțiile formulate de recurent în procesul examinării cererii de apel.

Afirmă că, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu prevede încasarea

pentru colaboratorii atestați a contribuțiilor de asigurări sociale de stat, respectiv nu se

efectuează nici indemnizația de maternitate, deoarece colaboratorii acestui serviciu

dispun de grad și statut special în conformitate cu Legea Serviciului protecției Civile și

Situațiilor Excepționale nr. 93 din 05 aprilie 2007.

Sub acest aspect, relevă că de indemnizația de maternitate pot beneficia

angajatele sau soții acestora în cazul în care au contribuit la fondul național de

asigurări sociale, în același timp, indemnizația de maternitate se suportă integral din

bugetul asigurărilor sociale de stat.

Prin urmare, consideră că reclamanta are dreptul de a solicita stabilirea și

achitarea indemnizației de maternitate de la Casa Națională de Asigurări Sociale, în

baza actelor justificative, în termen de 12 luni calculat de la data îndeplinirii condițiilor

de stabilire, în conformitate cu art. 27 din Legea privind indemnizațiile pentru

incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22

iulie 2004.

La 16 ianuarie 2016, prin intermediul oficiului poștal, intimata Josan Elena a

depus referință la recursul declarat de către Serviciului Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale al MAI al RM, invocând caracterul neîntemeiat al acestuia și legalitatea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanței de apel din

27 octombrie 2016, a fost expediată în adresa recurentului la data de 11 noiembrie

2016, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire nr. 31017-4 (f. d. 76).

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul la 07 decembrie 2016, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de

către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM este

inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și

Situațiilor Excepționale al MAI al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica

la ilegalitatea deciziei instanței de apel.

Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei,

constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de

către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale al MAI al RM ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale

al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Ion Druță

Tamara Chișca-Doneva