3r-191/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: I.Rabei dosarul nr.3r-191/15 instanţa de apel: Iu.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi DECIZIE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, Judecător: Ala Cobăneanu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de către administratorul Reprezentanţei Bălţi al societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină, în cauza de contencios administrativ la acţiunea înaintată de către societatea pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” împotriva Consiliului raional Rîşcani şi Preşedintelui raionului Rîşcani, intervenient accesoriu întreprinderea individuală ,,Lada – Fortuneac” privind contestarea actelor administrative, împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 05 iunie 2015, prin care cererea de apel a fost restituită ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, c o n s t a t ă: La 18 august 2014, SA ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Rîşcani şi Preşedintelui raionului Rîşcani, intervenient accesoriu ÎI ,,Lada – Fortuneac” privind contestarea actelor administrative.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, la data de 04 martie 2014, s-a adresat Ministerului Transportului şi lnfrastucturii Drumurilor al RM cu cererea nr. 28ch, solicitînd prezentarea ordinului în baza căruia au fost deschise rutele/cursele Rîşcani 11:00 — Costeşti 12:30 şi Rîşcani 05:30 – Costeşti 07:00. La 13 mai 2014, reprezentantul Ministerului Transporturilor a înmînat reprezentantului SA „Parcul de Autobuze din Bălţi" scrisoarea nr. 02/3-703 din 15 aprilie 2014 prin care a fost informat despre actele care au stat la baza deschiderii şi modificării orarului de circulaţie a curselor la ruta Rîşcani — Costeşti. Urmare a studierii actelor administrative prezentate de Ministerul Transporturilor, SA „Parcul de Autobuze din Bălţi" a observat anumite încălcări a Regulamentului transporturilor auto de călători şi bagaje care au fost comise de către autoritatea emitentă şi anume — Preşedintele raionului Rîşcani.

1 Afirmă reclamanta că, la 12 iunie 2014 a depus în adresa d-lui Parea Ion, Preşedintele raionului Rîşcani şi d-lui Iulian Postică, directorul A.A. „ANTA" cererea prealabilă nr. 309, prin care a solicitat de la autorităţile competente revocarea dispoziţiilor nr. 158 din 24 iunie 2013, nr. 20 din 12 martie 2012 şi anularea permiselor de activitate pe ruta Rîşcani 11:00 — Costeşti 12:30 şi Rîşcani 05:30 – Costeşti 07:00, însă răspuns de la Preşedintele raionului Rîşcani nu a primit. Prin răspunsul nr. 3798 din 24 iunie 2014, A.A. „ANTA", i-a comunicat SA ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” că actele administrative pot fi revocate de către autoritatea administrativă emitentă.

Consideră reclamanta dispoziţiile Preşedintelui raionului Rîşcani nr. 158 din 24 iunie 2013 şi nr. 20 din 12 martie 2012 neîntemeiate, or, modificarea orelor de plecare la rutile sus-indicate a avut loc cu încălcarea prevederilor Regulamentului transportului auto de călători şi bagaje aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28 iulie 2006. Pe parcursul examinării cauzei, la data de 20 ianuarie 2015, administratorul Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a depus cerere de concretizare a acţiunii, solicitînd anularea pct. 10 din dispoziţia Preşedintelui raionului Rîşcani nr. 158 din 26 iunie 2013 şi a pct.pct. 3 şi 4 din dispoziţia Preşedintelui raionului Rîşcani nr. 20 din 12 martie 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 02 februarie 2015, acţiunea înaintată de către SA ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.72).

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 10 februarie 2015, administratorul Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă în sensul declarat (f.d.75). Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 05 iunie 2015, cererea de apel declarată de către administratorul Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a fost restituită, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d.85-86). Invocînd ilegalitatea acestei încheieri, la 26 iunie 2015, administratorul Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate, cu restituirea pricinii pentru examinarea apelului.

În motivarea cererii de recurs, s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural. Susţine recurenta, că instanţa de apel urma să ţină cont de normele de drept naţionale, cît şi de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiţie (f.d.89-91). Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 425 CPC, care statuează expres că, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. 2 Din actele pricinii rezultă că încheierea recurată a fost pronunţată la 05 iunie 2015 (f.d.85-86) şi recepţionată de către recurentă la 12 iunie 2015 (f.d.88), iar recursul a fost depus la 26 iunie 2015 (f.d.89-91).

Astfel, prin prisma art. 425 CPC, instanţa de recurs constată că recursul a fost declarat în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre judecare în instanţa de apel pentru judecarea apelului. În favoarea concluziei enunţate se invocă utmătoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Înaintînd prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Rîşcani şi Preşedintelui raionului Rîşcani, intervenient accesoriu ÎI ,,Lada – Fortuneac”, reclamanta, în urma concretizării acţiunii, a solicitat anularea pct. 10 din dispoziţia Preşedintelui raionului Rîşcani nr. 158 din 26 iunie 2013 şi a pct.pct. 3 şi 4 din dispoziţia Preşedintelui raionului Rîşcani nr. 20 din 12 martie 2012 (f.d.f.d.1-2,57). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 02 februarie 2015, acţiunea înaintată de către SA ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.72). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, la 10 februarie 2015, administratorul Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă în sensul declarat (f.d.75).

Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 05 iunie 2015, cererea de apel declarată de către administratorul Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a fost restituită, ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel (f.d.85-86). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, concluzia instanţei de apel despre necesitatea restituirii cererii contravine circumstanțelor cauzei. Astfel, într-adevăr, conform art. 369 lit. d) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă cererea de apel a fost depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel.

Totodată, instanța de recurs menționează că, referirea instanţei de apel la această prevedere legală nu este relevantă în prezenta speţă, în situaţia în care pe semnătura administratorului Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină a fost aplicată parafa corespunzătoare, ceea ce face posibilă stabilirea autenticității acesteia. Prin urmare, concluzia că cererea de apel este înaintată înafara limitelor de împuternicire, nu îşi are suport legal. 3 Colegiul menţionează că, în situația în care ar fi existat careva dubii în privința limitelor de împuternicire, instanţa de apel urma să nu dea curs cererii de apel, stabilindu-i recurentei termen pentru a prezenta înscrisul din Registrul de stat al persoanelor juridice sau după caz procura, după cum prevede expres art. 368 CPC.

Colegiul reiterează la caz şi prevederile art. 75 alin. (2) CPC, care indică expres că, procesele persoanelor juridice se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice sau de către avocaţi. Dispoziţia art. 80 alin. (1), (3) şi (4) CPC, prevede expres că, împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. Procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii.

Valabilitatea procurii care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanţă de judecată încetează în temeiul art. 255 din Codul civil.

Totodată, conform art. 81 Cod de procedură civilă, împuternicirea de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, cu excepţia dreptului de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărîrea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amîna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii judecătoreşti, drept care trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii, în procura eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.

Sub aspectul acestor prevederi legale, instanţa de apel greşit a dispus restituirea cererii de apel ca fiind depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel, or, procura anexată la cererea de recurs pe numele directorului Reprezentanţei Bălţi al Societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină îi acorda ultimului dreptul de reprezentare al reclamantei – recurente SA ,,Parcul de Autobuze din Bălţi”, inclusiv dreptul de a contesta hotărîrea, iar ca consecinţă, acesta a avut împuterniciri de a contesta cu apel hotărîrea primei instanţe. Mai mult decît atît, instanța de recurs reține că, soluţionarea chestiunii privind punerea pe rol a cererii de apel a avut loc în absența recurentei, care nu s-a prezentat în şedinţa de judecată din motive ce nu-i pot fi imputate și anume pentru că nu a fost legal citată despre data, ora și locul ședinței de judecată.

Or, la dosar lipseşte avizul de recepţie în acest sens. În atare împrejurări, instanţa de apel nu a asigurat respectarea principiului disponibilităţii în drepturi a părților la proces. Or, recurenta SA ,,Parcul de 4 Autobuze din Bălţi” a fost privată de posibilitatea de a-şi formula, argumenta şi dovedi poziţia procesuală în cadrul şedinţei de judecată. În susținerea opiniei enunțate, instanţa de recurs reiterează și prevederile art. 6 CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea armelor ale părţilor litigante. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza într-o situaţie egală în raport cu adversarul său, astfel încît între părţi să se menţină un echilibru corect.

Aceste principii includ şi dreptul părţii de a fi reprezentată în proces de către o persoană calificată în domeniul dreptului, cu atît mai mult că legislaţia procesuală naţională declară acest drept. În speță, aceste rigori ale legislației naționale și internaționale lipsesc, fapt ce impune admiterea recursului, cu casarea încheierii instanţei de apel şi remiterea cauzei la rejudecare sub aspectele sus – menţionate. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către administratorul Reprezentanţei Bălţi al societăţii pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” – Aurel Neghină.

Se casează încheierea Curţii de Apel Bălţi din 05 iunie 2015, în cauza de contencios administrativ la acţiunea înaintată de către societatea pe acţiuni ,,Parcul de Autobuze din Bălţi” împotriva Consiliului raional Rîşcani şi Preşedintelui raionului Rîşcani, intervenient accesoriu Întreprinderea individuală ,,Lada – Fortuneac” privind contestarea actelor administrative, cu remiterea cauzei la rejudecare, în Curtea de Apel Bălţi, în acelaşi complet de judecată pentru judecarea apelului. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 5