3ra-1263/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr. 3ra-1263/15 Mun. Chişinău Judecător: L. Lupaşco Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către SRL „Master Game”, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Master Game” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015, CONSTATĂ : La 03.06.2013, reclamantul SRL „Master Game” s-a adresat în instanţa de judecată, în procedura de contencios administrativ, cu cerere împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău, solicitînd anularea Deciziei nr.l425/p/l din 04.04.2013, prin care s-a dispus aplicarea faţă de SRL „Master Game" a amenzii în mărime de 50 000 lei, pentru neutilizarea maşinii de casă şi control. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în baza Actului nr. 1-612480 din 16.03.2013 întocmit în urma controlului operativ efectuat de către inspectorii Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău la subdiviziunea SRL „Master Game” din str. I. Creangă, 72, mun. Chişinău, pîrîtul a emis Decizia nr.l425/p/l din 04.04.2013, prin care reclamantului i-a fost aplicată o amendă în mărime de 50 000 lei, pentru comiterea a treia oară a încălcării, şi anume neutilizarea maşinii de casă şi control.

Menţionează reclamantul că, nefiind de acord cu decizia menţionată, la 29.04.2013, SRL „Master Game” a depus cererea prealabilă prin care a solicitat anularea acesteia cu clasarea cauzei. Pînă la momentul înaintării cererii în instanţa de judecată, reclamantul nu a fost înştiinţat cu privire la decizia luată de către IFS mun.Chişinău în baza cererii prealabile înaintate. Consideră reclamantul că, pîrîtul contrar prevederilor art.216 alin.6) Cod fiscal, nu a evidenţiat că faptele reflectate în Actul nr. 1-612480 din 16.03.2013 sunt denaturate.

Relevă reclamantul că, inspectorii fiscali eronat au constatat că suma de 323 lei aparţine întreprinderii SRL „Master Game”, or, această sumă nu a fost trecută prin MCC (maşina de casă şi control) şi nici nu se păstra în caseta (sertarul) pentru bani a 1 MCC sau în alt loc special destinat pentru primirea şi păstrarea temporară a mijloacelor băneşti provenite din operaţiunile economice curente, pe motiv că aceştia erau banii personali ai operatorului şi, prin urmare, nu puteau fi înregistraţi în MCC. Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 09 decembrie 2014 acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat cu certitudine că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii.

La 11 decembrie 2014, SRL „Master Game” a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015 s-a respins apelul declarat de către SRL „Master Game” ca fiind neîntemeiat şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 09 decembrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel SRL „Master Game” a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015 şi a hotărîrii instanţei de fond din 19.12.2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii în sensul formulat.

La 19.08.2015 Inspectoratului Fiscal de Stat mun.Chişinău a înaintat referinţă prin care solicită declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către SRL „Master Game” cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei instanţei de apel din 19.05.2015 ca fiind legale. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

2 Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către SRL „Master Game” asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către SRL „Master Game” ca inadmisibil.

3 În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către SRL „Master Game”, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 mai 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de SRL „Master Game” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău privind anularea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4