3ra-1256/15 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.3ra-1256/15 Mun. Chişinău Judecător: S. Iorgov Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Victor Său, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Său împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, CONSTATĂ : La 13.10.2014, reclamantul Victor Său, prin intermediul reprezentantului său, avocatul Andrei Iosip, s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare, solicitînd declararea nulităţii actului de constatare nr.03/184 din18.09.2014 şi obligarea Comisiei Naţionale de Integritate a Republicii Moldova la dezminţirea informaţiei publicate în sursele mass- media.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că, de către Comisia Naţională de Integritate a fost iniţiat controlul privind eventuala încălcare a regimului juridic al conflictului de interese de către Său Victor, preşedinte al raionului Soroca. La 18.09.2014, în rezultatul examinării eventualei încălcări a regimului juridic al conflictului de interese, de către Său Victor, cu participarea avocatului Iosip Andrei, Comisia Naţională de Integritate a Republicii Moldova a fost emis actul de constatare nr. 03/184 din 18.09.2014, prin care s-a stabilit încălcarea de către Său Victor a regimului juridic a conflictului de interese, ca urmare a nedeclarării în termenul şi modul stabilit despre conflictul de interese, manifestat prin nedeclararea calităţii sale de fondator majoritar cu 80 % din cota parte a SC "Navisor" SRL şi nu a întreprins nici o măsură de tratare şi soluţionare a acestui conflict de interese.

Menţionează reclamantul că nu este de acord cu actul de constatare emis de Comisia Naţională de Integritate, îl consideră ilegal şi pasibil de anulare, invocînd faptul că, nu a participat în procesul decizional aferent atît contractului nr. 1 din 21 ianuarie 2013 cît şi celui din 31.12.2013, condiţia expusă exhautiv în art. 9 al Legii nr. 16 din 15.02.1998 pentru constatarea încălcării regimului juridic al conflictului de interese. Or, suportul probatoriu prezentat demonstrează cu certitudine că Său Victor nu a servit ca factor de decizie, or aceasta nu a participat sub nici un aspect şi calitate în şedinţa grupului de lucru pentru achiziţii al oraşului Soroca. Mai mult ca atît, urmează a 1 se ţine cont de faptul că absentarea reclamantului de la şedinţele grupului de lucru a fost consemnată în actul de constatare al Comisiei, însă în contradictoriu cu faptele stabilite, Comisia a decis constatarea conflictului de interese.

Astfel, solicită reclamantul declararea nulităţii actului de constatare nr. 03/184 din 18.09.2014, cu obligarea Comisiei Naţionale de Integritate la dezminţirea informaţiei publicate în sursele mass-media referitor la persoana lui Victor Său. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîscani din 26 februarie 2015 cererea înaintată de către Victor Său împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a bazat cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. La 26 februarie 2015, Victor Său a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015 s-a respins cererea de apel declarată de către Victor Său ca lipsită de temei şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 26 februarie 2015. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.

Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, Victor Său a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărîrii Judecătoriei sect. Rîşcani, mun. Chişinău din 26 februarie 2015 şi a deciziei instanţei de apel din 02.06.2015 cu emiterea unei hotărîri noi, prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.

Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. 2 Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Victor Său asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Victor Său ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 3 DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Său, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2015, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de Victor Său împotriva Comisiei Naţionale de Integritate cu privire la anularea actului de constatare. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4