3ra-1146/15 — Accesul la informație

Prima instanţă: S. Balmuş 3ra-1146/15 Instanţa de apel: S. Arnăut, V. Negru, E. Fistican ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecători – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Demerji Nina împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind obligarea eliberării informaţiei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 12 decembrie 2014, c o n s t a t ă: La 11 noiembrie 2014, Demerji Nina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova privind obligarea eliberării informaţiei. În motivarea acţiunii, reclamanta a indicat că, la 09 octombrie 2014, s-a adresat la Centrul de informaţii juridice al Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, cu o cerere prin care a solicitat informaţia despre faptul dacă există sau nu cerere de acceptare a succesiunii după decesul lui Cristal Alexei. Astfel, Centrul de informaţii juridice al Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova prin scrisoarea sa nr. 12-13/2189 din 09 octombrie 2014, i-a refuzat reclamantei acordarea informaţiei enunţate supra.

Reclamanta invocă că refuzul Centrului de informaţii juridice al Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova este neîntemeiată, care încalcă drepturile patrimoniale ale creditorului. Reclamanta afirmă că în temeiul sentinţei Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 12 iulie 2011, deţine o creanţă faţă de Cristal Alexei în sumă de 362763,92 lei, precum şi obligaţia lui Cristal Alexei de a achita în favoarea lui Demerji Nina, pensia de întreţinere a fiicei minore, Demerji Zinaida, născută la 07 iulie 1997, în mărime de 2835 lei lunar, începînd cu 08 decembrie 2009 şi pînă la atingerea vîrstei de majorat a acesteia. Reclamanta menţionează că, în legătură cu neexecutarea sentinţei judecătoreşti citate supra, Demerji Nina a înaintat în instanţa judecătorească două acţiuni către Cristal Alexei şi membrii familiei acestuia, legate de bunurile imobiliare pe care a fost pus sechestru.

La 11 martie 2013, Judecătoria Ciocana mun. Chişinău a emis hotărîrea privind recunoaşterea nulă a contractului de donaţie ½ cotă-parte terenul din or. Vadul lui Vodă, cu suprafaţa de 0,6 ha, care a fost recunoscută ca proprietate a lui Cristal Alexei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun. Chişinău din 22 martie 2013, s-a recunoscut valabil contractul de vînzare-cumpărare din 13 martie 1996 şi de stabilire a cotelor-părţi de proprietate a participaţilor la privatizarea apartamentului lui Cristal Alexei, în mărime de ¼ cotă-parte pentru fiecare din cei 4 membri ai familiei Cristal, inclusiv şi a lui Cristal Alexei. Menţionează reclamanta că, debitorul Cristal Alexei a decedat, în anul 2014, neexecutînd integral sentinţa judecătorească.

Invocă că, la expirarea de şase luni, stabilit pentru acceptarea succesiunii, moştenitorii debitorului Cristal Alexei, s-au eschivat să prezinte executorului judecătoresc informaţia despre acceptarea succesiunii decedatului. Astfel, afirmă că fiind creditorul celui care a lăsat moştenirea şi persoană cointeresată, în temeiul actelor judecătoreşti enunţate supra, este în drept să ceară satisfacerea revendicărilor sale patrimoniale din contul bunurilor persoanei vinovate sau a succesorilor acesteia, care au acceptat succesiunea defunctului. Consideră că lipsa de informaţie despre acceptarea succesiunii lui Cristal Alexei, împiedică executarea în continuare a sentinţei judecătoreşti în partea acţiunii civile, pronunţate în favoarea acesteia şi a altor membri ai familiei Demerji.

Reclamanta Demerji Nina solicită recunoaşterea ilegală a refuzului Centrului de Informaţii Juridice nr. 12-13/2189 din 09 octombrie 2014, obligarea Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova de a-i oferi informaţia despre cererea de acceptare a succesiunii lui Cristal Alexei de către membrii familiei acestuia, Cristal Anastasia, Cristal Serghei şi Cristal Vladimir în timp de 6 luni din ziua decesului lui Cristal Alexei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău 12 decembrie 2014, s- a admis cererea de chemare în judecată depusă de Demerji Nina, s-a obligat Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova să ofere Ninei Demerji, informaţia privind înregistrarea cererii de acceptare a succesiunii după decesul lui Cristal Alexei, de către succesorii acestuia, Cristal Anastasia, Cristal Serghei, Cristal Vladimir.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015, a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 decembrie 2014. La 30 iunie 2015, Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 decembrie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii înaintate de către Demerji Nina. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 este una ilegală şi neîntemeiată, deoarece a fost emisă cu interpretarea eronată a legii.

La 05 august 2015, Demerji Nina a depus referinţă la recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, solicitînd respingerea recursului şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 mai 2015 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 decembrie 2014. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecători Dumitru Mardari Maria Ghervas