- Dosarul nr.
- 2ri-201/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 septembrie 2015
- Părțile
- IFS pe raionul Taraclia privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de CAP Corten
- Pe scurt
- Temiuriel de intentare a procesului de insolvabilitate
2ri-201/15 — Intentarea procesului de insolvabilitate
dosarul nr. 2ri-201/15 prima instanţă: T. Dimitriadi, DECIZIE 23 septembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Liliana Catan examinând recursul declarat de CAP „Corten” în pricina civilă la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia împotriva CAP „Corten” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate împotriva hotărârii Curţii de Apel Cahul din 15 mai 2015, prin care a fost admisă cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de CAP „Corten” constată: La 16 martie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia a depus cerere de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de debitorul CAP „Corten” din motivul incapacităţii de plată a datoriilor în mărime de 11 034 898,31 lei.
Drept temei pentru depunerea cererii introductive şi solicitarea intentării procesului de insolvabilitate, IFS Taraclia a invocat că debitorul de mai mult timp nu a dat dările de seamă, nu desfăşoară activitate economică şi situaţia la momentul depunerii prezentei cereri arată că întreprinderea CAP „Corten” nu este în stare de sine stătător fără ajutor să achite datoriile formate. La situaţia preexistentă, întreprinderea se află în incapacitate de plată şi fără luarea unor măsuri în cadrul unui proces de insolvabilitate, aceasta nu va fi în stare să stingă datoriile.
Indică IFS Taraclia că a epuizat toate metodele posibile de încasare a datoriei şi a trimis debitorului o notificare în conformitate cu revederile art. 19 alin. 1, 2 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, prin care solicitat achitarea datoriei în termen de 15 zile din momentul primirii notificării, care a fost 1 primită de către debitor la data de 26 decembrie 2014, însă până la momentul depunerii cererii introductive, datoria nu a fost stinsă. Mai invocă IFS Taraclia că la momentul actual costul activelor CAP „Corten” nu sunt suficiente pentru achitarea datoriilor întreprinderii, astfel încât se impune necesitatea intentării procesului de insolvabilitate faţă de debitor. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 20 martie 2015, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul CAP „Corten”.
În calitate de administrator provizoriu a fost desemnat ÎI „Timoşin Maxim”. Prin hotărârea Curţii de Apel Cahul din 15 mai 2015, s-a constatat insolvabilitatea debitorului CAP „Corten” şi s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de CAP „Corten”. S-a desemnat în calitate de administrator al CAP „Corten” ÎI „Timoşin Maxim”. S-a obligat administratorul insolvabilităţii să notifice creditorii CAP„Corten” despre înregistrarea cererilor de validare a creanţelor în vederea întocmirii tabelului definitiv al creanţelor, până la data de 30 iunie 2015;să facă apel special în adresa creditorilor garantaţi cu propunerea de a preciza neîntârziat bunurile asupra cărora deţin un drept de preferinţă; să verifice, să întocmească şi să prezinte instanţei de insolvabilitate, nu mai târziu de data 10 iulie 2015, tabelul definitiv al creanţelor.
S-a stabilit şedinţa de validare a creanţelor pentru 24 iulie 2015 ora 11.00 în incinta Curţii de Apel Cahul (or. Cahul str. Ştefan cel Mare, 30). S-a stabilit cuantumul remuneraţiei administratorului provizoriu Timoşin Maxim în mărime de 13642,55 lei pentru perioada de observaţie, care se încasează din contul debitorului în beneficiul administratorului Timoşin Maxim. La 29 mai 2015, CAP „Corten” a declarat recurs împotriva hotărârii Curţii de Apel Cahul din 15 mai 2015, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii Curţii de Apel Cahul din 15 mai 2015, cu emiterea unei hotărâri noi prin care acţiunea să fie respinsă integral. În motivarea recursului recurentul a invocat că hotărârea atacată este neîntemeiată şi urmează a fi casată, deoarece au fost încălcate prevederile art. 18 alin. (1) Legea insolvabilităţii, iar IFS Taraclia, nu a prezentat şi nu a argumentat temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate.
De către organul fiscal nu au fost prezentate probe nici în ceia ce priveşte aplicarea corectă a modalităţilor de executare silită a obligaţiilor fiscale, mai ales probe ce ar demonstra imposibilitatea aplicării executării silite. Mai indică recurentul că inspectoratul fiscal îndeplineşte în mod necorespunzător împuternicirile pentru o posibilă rambursare extrajudiciară a datoriilor pe obligaţiuni la bugetul CAP „Corten”, de asemenea denaturează situaţia reală, deoarece CAP „Corten” dispune de un număr considerabil de obiecte social-culturale, libere de orice grevare, cu valoarea estimată peste 25 milioane de lei, ce depăşeşte mărimea obligaţiilor fiscale (fără penalităţi şi amenzi).
CAP „Corten” dispune de un număr considerabil de obiecte de destinaţie economică şi comercială (obiecte de comerţ, depozite, depozit pentru legume ş. a) şi care nu sunt grevate prin interdicţii şi restricţii, cu valoarea estimată peste 15 milioane de lei, ce depăşeşte mărimea obligaţiunilor fiscale, iar marea majoritate a obiectelor imobiliare, care sunt proprietate a cooperativei (aproximativ 90 % ), nu sunt înregistrate în registru bunului imobil, ce de asemenea oferă posibilitatea organului 2 fiscal pentru efectuarea acţiunii de executarea silită.
Astfel, recurentul susţine că există o mulţime de posibilităţi obiective pentru stingerea obligaţiilor fiscale nemijlocit de către organul fiscal, cu condiţia existenţei interesului şi realizarea împuternicirilor sale, iar organul de stat, neîntemeiat încearcă să iniţieze procedura de insolvabilitate a întreprinderii, care a păstrat potenţialul economic şi socio-cultural, inclusiv pentru comunitatea locală, ceea ce va duce la jefuire şi lichidarea bunului cooperativei, cum are loc în toate cazurile analogice de lichidare prin faliment iar stingerea datoriilor faţă de buget, aşa şi rămâne nerealizat.
Susţine recurentul că trimiterea organului fiscal la existenţa hotărârii judecătorești cu privire la creanţele CAP „Corten” pentru obligaţiile fiscale, nu poate fi luat în consideraţie, deoarece chiar dacă şi există o astfel de hotărâre, despre existenţa acesteia cooperativa nu a fost înştiinţată, aceasta nu poate să aibă o oarecare consecinţă de drept, dat fiind faptul că obligaţiile fiscale a persoanei juridice nu pot fi încasate repetat, inclusiv prin intermediul adoptării unei hotărâri de judecată, deoarece executarea silită a obligaţiei fiscale se exercită extrajudiciar de către organul fiscal. La 23 iunie 2015, Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia a depus referinţă, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
În conformitate cu art. 8 din Legea insolvabilităţii, hotărârile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege Instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 29 mai 2015 împotriva hotărârii instanţei de insolvabilitate din 15 mai 2015 este în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa hotărârea primei instanţe şi a restitui pricina spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Din materialele dosarului se stabileşte că la 16 martie 2015 Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia a depus cerere de intentare a procesului de insolvabilitate faţă de debitorul CAP „Corten” din motivul incapacităţii de plată a datoriilor în mărime de 11 034 898,31 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Cahul din 20 martie 2015 a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul CAP „Corten”.
În calitate de administrator provizoriu a fost desemnat ÎI „Timoşin Maxim”. Iar prin hotărârea Curţii de Apel Cahul din 15 mai 2015 s-a constatat insolvabilitatea debitorului CAP „Corten” şi s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de CAP „Corten”. 3 Întru argumentarea soluţiei date instanţa de insolvabilitate a constat existenţa temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate, ținând cont de faptul că debitorul se află în incapacitate de a-şi onora obligaţiunile de plată şi situaţia economico-financiară a societăţii corespunde criteriilor insolvabilităţii. Instanţa de recurs consideră că hotărârea dată este una pripită, fiind emisă fără a fi dată o apreciere corespunzătoare cererii supuse examinării în raport cu argumentele debitorului CAP „Corten” aduse în dezacord cu cerinţele înaintate de Inspectoratul Fiscal de Stat Taraclia, cât şi cu prevederile legale aplicabile la soluţionarea unei asemenea cereri.
În susţinerea opiniei menţionate instanţa de recurs remarcă art. 10 alin. (1) prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 care stipulează că intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei, iar alin. (2) al normei enunţate prevede că temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Verificând legalitatea concluziilor din hotărârea recurată în raport cu argumentele recursului, instanţa de recurs constată că, deşi instanţa de insolvabilitate a citat prevederile normei enunţate, conţinutul procesului-verbal al şedinţei de judecată şi nici conţinutul hotărârii nu atestă că instanţa de insolvabilitate a supus verificării temeinicia argumentelor invocate de către reprezentantul debitorului CAP „Corten” în referinţa anexată la dosar şi susţinerea poziţiei în timpul şedinţei de judecată.
Or, debitorul CAP „Corten” a menţionat că dispune de un număr considerabil de obiecte social-culturale, libere de orice grevare, cu o valoare estimată la peste 25 milioane de lei, la fel mai dispune şi de un număr considerabil de obiecte cu destinaţie economică şi comercială, care de asemenea nu sunt grevate, fiind libere de orice interdicţii şi restricţii, cu o valoare de peste 15 milioane de lei, astfel valoarea obiectelor date ar depăşi cu mult mărimea obligaţiilor fiscale pe care le poartă şi ar evita intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine. În această ordine de idei, instanţa de recurs conchide că concluzia instanţei de insolvabilitate cu privire la constatarea insolvabilităţii debitorului CAP „Corten” şi intentarea procesului de insolvabilitate faţă de acelaşi debitor poartă un caracter neclar şi incert, rezultat din interpretarea eronată a normelor de drept material.
Sub aspectul celor relatate se stabileşte că constatările instanţei de insolvabilitate nu conţin o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Pentru considerentele descrise, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, a casa hotărârea instanţei de insolvabilitate şi a remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău ca instanţă de insolvabilitate.
Prin prisma prevederilor art. 5 alin. (9) Legea insolvabilităţii, se va reţine că în cazul casării unei hotărâri a instanţei de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanţei de insolvabilitate (alt judecător). 4 La rejudecare, instanţa urmează să ţină cont de cele menţionate şi, rejudecând litigiul supus examinării, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de CAP „Corten”. Se casează hotărârea Curţii de Apel Cahul din 15 mai 2015, în pricina civilă la cererea Inspectoratului Fiscal de Stat Taraclia împotriva CAP „Corten” cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Liliana Catan 5