2rc-547/15 — Declararea nulităţii actului juridic

prima instanţă: L. Holeviţcaia 2rc-547/15 instanţa de apel: N. Budăi, V. Pruteanu, I. Muruianu DECIZIE 23 septembrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Galina Stratulat examinând recursurile declarate de Societatea Comercială „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni şi Societatea Comercială „Lexconsult” Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Lexconsult” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Societăţii Comerciale „Gasvat - Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi a Societăţii Comerciale „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni împotriva Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Stat şi Societăţii Comerciale „Gasvat - Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015 prin care nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de Societatea Comercială „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni în proces de insolvabilitate şi Societatea Comercială „Lexconsult” Societate cu Răspundere Limitată, comunicat apelantului Societatea Comercială „Lexconsult” Societate cu Răspundere Limitată necesitatea prezentării cererii de apel motivată şi dovada de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei,

iar apelantului Societatea Comercială „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni în proces de insolvabilitate - dovada de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei constată: La 11 septembrie 2008, SC „Lexconsult” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFPS şi SC „Gasvat - Grup” SRL cu privire la declararea nulităţii actului juridic. 1 Susţine că la 21 martie 2008, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, având calitatea de creditor al SA „Uzina ABA-1”, contrar legislaţiei în vigoare a încheiat cu SC „Gasvat-Grup” SRL un contract de cesiune a creanţei faţă de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, în sumă de 946,6 mii lei, care reprezintă creanţe la taxe şi impozite. Menţionează că în conformitate cu Legea nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007, au fost anulate restanţele în sistemul de evidenţă specială la situaţia din 01 ianuarie 2007, având drept consecinţă anularea creanţei IFPS faţă de debitorul insolvabil SA „Uzina ABA-1”.

Afirmă că drept efecte juridice ale Legii menţionate rezultă anularea restanţelor reflectate în sistemul de evidenţii al IFS fără a se specifica natura şi provenienţa creanţei, precum şi subiectul în gestiunea căruia se afla creanţa la momentul producerii efectelor juridice a Legii menţionate. Susţine că IFPS având calitatea de creditor al SA „Uzina ABA-1”, se prezumă că creanţa era înregistrată în sistemul său de evidenţă.

Consideră că IFPS nu avea dreptul să încheie un astfel de contract, deoarece creanţa sa faţă de SA „Uzina ABA-1” a fost stinsă în urma producerii efectelor juridice ale Legii din 27 aprilie 2007. Menţionează că neaplicarea prevederilor Legii anterior numite faţă de debitorul insolvabil SA „Uzina ABA-1” sau aplicarea unor criterii discriminatorii faţă de acesta, are drept consecinţă înrâurirea asupra masei debitoare şi posibilităţile satisfacerii creanţei celorlalţi creditori, restrângând semnificativ drepturile acestora, printre care şi drepturile SC „Lexconsult” SRL. Remarcă că în calitate de creditor al SA „Uzina ABA-1”, SC „Lexconsult” SRL constată că prin contractul de cesiune a creanţei din 21 martie 2008, a fost cesionată o creanţă care de fapt nu există în realitate, deoarece prin Legea privind amnistia fiscală din 27 aprilie 2007, toate datoriile pe care agenţii economici, printre care şi debitorul nominalizat le aveau la bugetul de stat au fost amnistiate.

Indică că contractul de cesiune din 21 martie 2008 este nul de drept. Prin acest contract s-a cesionat o creanţă care de fapt, nu există, iar în cazul de faţă cesiunea operată aduce atingere drepturilor debitorului, cât şi creditorilor acestuia. Remarcă că nu există bază legală care să indice că un organ de stat, în cazul de faţă cum este IFPS să dispună de dreptul să cesioneze o creanţă a statului faţă de un agent economic insolvabil în condiţiile în care a fost cesionată către SC „Gasvat-Grap” SRL. Menţionează că în conformitate cu prevederile art. 170 Cod fiscal, nu există o aşa modalitate de stingere a obligaţiei fiscale prin cesionarea creanţei, dar numai prin achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 217 alin. (1), 556 alin. (2) Cod civil, art. 170 Cod fiscal, art. 5, 29 alin. (1) lit. a), 35 alin. (1), 166, 167 CPC. Solicită admiterea acţiunii, declararea nulităţii contractului de cesiune a creanţei din 21 martie 2008, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. 2 La 02 august 2011, SC „Lexconsult” SRL a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, invocând că pârâtul IFPS ilegal a cesionat creanţa sa faţă de SA „Uzina ABA-1” către pârâtul SRL „Gasvat-Grup”. Cu referire la prevederile art. 556 alin. (1) Cod civil, cât şi a art. 170 Cod fiscal, remarcă că în cazul dat contractul de cesiune prin care obligaţia fiscală a SA „Uzina ABA-1” a fost stinsă printr-o altă modalitate decât cea prevăzută de art. 170 Cod fiscal, este lovit de nulitate în temeiul art. 220 Cod civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravine normelor imperative ale legii este lovit de nulitate absolută.

Mai indică că pârâtul IFPS ilegal a cesionat o creanţă care în ordine legală a fost amnistiată conform Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007. Susţine că prin contractul de cesiune contestat în nulitate, a fost cesionată o creanţă care parţial a fost anulată/radiată în ordinea aplicării legii cu privire la amnistia fiscală. Afirmă că creanţa a fost transmisă prin cesiune de către IFPS către SRL „Gasvat-Grup”, sub pretextul că sumele din care este compusă sunt restanţe acumulate de SA „Uzina ABA-1” faţă de bugetul administraţiei publice locale, care se supun amnistierii prin decizia Administraţiei Publice Locale a Municipiului Chişinău, care de fapt nu s-a expus asupra alicării Legii amnistiei fiscale asupra restanţelor faţă de bugetul local.

Indică că conform Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de pe lângă Ministerul Finanţelor al RM nr. 305 din 21 iunie 2007 „Despre unele particularităţi privind executarea Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007”, clasificaţiile bugetare pentru care se vor anula restanţele înregistrate sunt determinate în anexa nr. 1 a respectivului ordin. Analiza listei veniturilor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat sunt pasibile anulării în conformitate cu amnistia fiscală relevă că impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în RM respectiv nr. 2 şi 5 din impozitele enumerate mai sus ca componente a datoriei SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat, sunt pasibile şi au fost anulate conform Legii nr. 11l-XVI privind amnistia fiscală.

Deci, suma de 254132,13 lei (9327,73 lei +244804,401ei) nu exista de drept ca datorie a SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat la data întocmirii contactului de cesiune contestat, prin urmare nu putea fi cesionată de către IFPS către SRL „Gasvat-Grup”. Invocând conţinutul art. 221 şi art. 556 alin. (5) Cod civil susţine că datoria SA „Uzina ABA-1” faţă de bugetul de stat a apărut nu în temeiul unui contract, ci în temeiul legii, astfel, numai prin lege putea fi cesionată creanţa respectivă. Prin hotărârea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 05 august 2011 a fost respinsă integral acţiunea. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SA „Uzina ABA-1”.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 a fost admis apelul declarat de SC „Lexconsult” SRL, casată hotărârea primei instanţe, cu 3 restituirea pricinii la rejudecare spre Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău în alt complet de judecată. La 20 septembrie 2012, SA „Uzina ABA-1” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFPS şi SC „Gasvat-Grup” SRL cu privire la declararea nulităţii actului juridic. În motivarea acţiunii a invocat că prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 21 iunie 2005 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SA „Uzina ABA-1”.

Susţine că la 21 martie 2008, pârâtul IFPS, având calitatea de creditor al reclamantului în proces de insolvabilitate, derogând de la prevederile legislaţiei în vigoare, a încheiat cu SRL „Gasvat-Grup” un contract de cesiune a creanţei faţă de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, în sumă de 946,6 mii lei, izvorâtă din restanţe la 7 taxe şi impozite faţă de bugetul unităţilor administrativ teritoriale. Relatează că prin încheierea Curţii de Apel Economice din 28 noiembrie 2011 Mihail Cergă a fost numit în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate. Menţionează că potrivit art. 76 lit. m) din Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001, printre atribuţiile principale ale administratorului insolvabilităţii stabileşte şi contestarea în instanţa de judecată, în modul stabilit de lege, a creanţelor creditorilor şi a oricăror tranzacţii sau transferuri.

Invocând prevederile art. 30 şi art. 170 Cod fiscal, reclamantul remarcă că în cazul dat, contractul de cesiune prin care obligaţia fiscală a SA „Uzina ABA-1” a fost stinsă printr-o altă modalitate decât cea prevăzută de art. 170 Cod fiscal, este lovit de nulitate în temeiul art. 220 Cod civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravine normelor imperative ale legii este lovit de nulitate absolută. Indică că conform Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de pe lângă Ministerul Finanţelor al RM nr. 305 din 21 iunie 2007 „Despre unele particularităţi privind executarea Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007”, clasificaţiile bugetare pentru care se vor anula restanţele înregistrate sunt determinate în anexa nr. 1 a respectivului ordin.

Analiza listei veniturilor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat sunt pasibile anulării în conformitate cu amnistia fiscală relevă că impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în RM respectiv nr. 2 şi 5 din impozitele enumerate mai sus ca componente a datoriei SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat, sunt pasibile şi au fost anulate conform Legii nr. 111-XVI privind amnistia fiscală. Deci, suma de 254132,13 lei (9327,73 lei + 244804,401ei) nu exista de drept ca datorie a SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat la data întocmirii contactului de cesiune contestat, prin urmare nu putea fi cesionată de către IFPS către SRL „Gasvat-Grup”.

Reclamantul, cu referire la prevederile art. 221 Cod civil şi art. 556 alin. (5) Cod civil, susţine că datoria SA „Uzina ABA-1” faţă de bugetul de stat a apărut nu 4 în temeiul unui contract, ci în temeiul legii, astfel, numai prin lege putea fi cesionată creanţa respectivă. Consideră că valoarea creanţei cesionate prin actul contestat, a fost ilegal calculată de Inspectoratul Fiscal până la suma de 946812 lei. Menţionează că prin actul contestat, IFPS a transmis SRL „Gasvat-Grup”, creanţa sa faţă de SA „Uzina ABA-1”, validată în procesul de insolvabilitate în valoare depăşită, or la 14 februarie 2012, SA „Uzina ABA-1” a ridicat de la Inspectoratul Fiscal mun.

Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani din cancelarie raportul cu nr. 01-12/2-6384 din 22 decembrie 2011, în ultimul aliniat al căruia, ultimul comunică că faţă de reclamant în perioada 21 iunie 2005 - 29 decembrie 2006 „s-a calculat majorare de întârziere nereală la bugetul local în sumă de 77652,73 lei, care urmează a fi anulată din baza de date a Serviciului Fiscal de Stat”. Astfel, întrucât creanţa IFPS faţă de SA „Uzina ABA-1” este în valoare de 869160 lei, este total ilegal şi nereal ca primul să transmită SRL „Gasvat-Grup” o creanţă în valoare de 946812 lei. Indică că IFPS, cunoscând despre faptul imposibilităţii semnării oricărui contract de cesiune cu pârâtul SRL „Gasvat-Grup”, a încălcat grav normele imperative intrând într-un astfel de raport contractual.

Pârâtul IFPS era obligat, în orice circumstanţe, de a refuza stingerea creanţei sale faţă de SA „Uzina ABA-1” de către o persoană terţă, chiar prin semnarea unui contract de cesiune de creanţă, or nu există nici o reglementare legală care ar permite unei autorităţi publice să emită acte de cesiune ale datoriilor statului către terţi. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 5, 29, 35, 60, 166, 167 CPC. Solicită admiterea acţiunii, declararea nulităţii contractului de cesiune a creanţei din 21 martie 2008. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 04 iunie 2013 a fost conexată cauza civilă cu nr. 2e-2242/12 la cererea de chemare în judecată a SC „Lexconsult” SRL împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, SC „Gasvat-Grup” SRL, intervenient accesoriu SA „Uzina ABA-1” cu privire la declararea nulă a actului juridic cu pricina civilă nr. 2e-1934/12 la cererea de chemare în judecată a SA „Uzina ABA-1” împotriva Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, SC „Gasvat-Grup” SRL cu privire la declararea nulităţii actului juridic. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului SRL „Crystal Distribution”. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 31 martie 2015 cererea de chemare în judecată a SC „Lexconsult” SRL şi cererea de chemare în judecată a SA „Uzina ABA-1” au fost respinse ca neîntemeiate. La 02 aprilie 2015, SA „Uzina ABA-1” a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe. La 06 aprilie 2015, SC „Lexconsult” SRL a depus cerere de apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanţe.

5 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015 nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de SC „Uzina ABA - 1” SA în proces de insolvabilitate şi SC „Lexconsult” SRL, comunicat apelanţilor că necesită să prezinte după cum urmează: SC „Lexconsult” SRL - cererea de apel motivată şi dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei, iar SC „Uzina ABA - 1” SA în proces de insolvabilitate să prezinte dovada de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei, pentru lichidarea acestor neajunsuri fiind stabilit termen până la 17 iunie 2015 şi explicat părţilor că chestiunea privind primirea cererii de apel va fi soluţionată în şedinţa de judecată la 18 iunie 2015, ora 10.00. La 10 iunie 2015, SA „Uzina ABA-1” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea încheierii recurate.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanţei de apel, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Menţionează că taxa de stat a fost fixată de instanţa de judecată în mărime de 21285 lei, care reprezintă 75% din 3% din 946812 lei, adică din suma contractului care se solicită a fi anulat. Afirmă că SA „Uzina ABA-1” nu are un interes patrimonial în acest litigiu, deoarece nu va încasa nimic din admiterea acţiunii şi nici nu va fi obligată la achitarea cărorva sume ca urmare a respingerii ei, din acest motiv consideră că calificarea acţiunii ca fiind una cu caracter patrimonial este una eronată. Este de opinia că acţiunea în cauză se referă la constatarea nulităţii actelor autorităţilor publice, instituţiilor şi întreprinderilor aşa cum prevede expres art. 3 lit. i) a Legii taxei de stat, deci în context, taxa de stat care trebuie să o achite este de 75 % din taxa prevăzută la lit. i) şi anume de 75% x 1000% x 20 lei = 150 lei.

Invocă prevederile art. 6 alin. (4) din Legea taxei de stat, care stipulează că persoanele juridice insolvabile achită taxa de stat după examinarea cauzei. Consideră că în acest context, instanţa nu era în drept să condiţioneze examinarea cererii de apel de achitarea taxei de stat. La 10 iunie 2015, SC „Lexconsult” SRL a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că instanţa de apel, examinând materialele cauzei, a considerat acţiunea ca fiind una patrimonială şi a indicat că taxa de stat ce urmează a fi achitată este de 21285 lei, care rezultă din suma contractului de cesiune a creanţei de 946812 lei x 3% x 75 % = 21285 lei.

Consideră că instanţa de apel eronat a apreciat prezentul litigiu ca fiind unul patrimonial, deoarece SRL „Lexconsult” nu va obţine nici-un beneficiu patrimonial, or, pe de o parte, nu va încasa nimic în cazul admiterii acţiunii şi pe de altă parte, debitorul insolvabil nu va fi exonerat de la plata creanţei sale indiferent către cine este aceasta către IFPS sau către SRL „Gasvat-Grup”. 6 Remarcă că urmăreşte apărarea altor interese decât cele patrimoniale în cadrul procesului de insolvabilitate şi anume cea de a-şi putea promova poziţia în cadrul organelor colective ale creditorilor.

Afirmă că la caz urma a fi aplicată norma legală prevăzută la art. 3 lit. i) din Legea taxei de stat, care reglementează cuantumul taxei de stat pentru cererile agenţilor economici privitor la considerarea actelor organelor administraţiei publice, ale organelor cooperatiste şi obşteşti, ale întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora ca fiind nule. Menţionează că în speţă se vorbeşte despre un act încheiat între o autoritate publică şi o întreprindere, care se solicită a fi declarat nul. Acest act nu are vreo repercusiune patrimonială asupra recurentului, motiv din care taxa de stat ce urmează a fi achitată nu este de 75% din 3%, ci aşa cum este indicată la art. 3 lit. i) din Legea taxei de stat şi anume 1000% din valoarea unităţii convenţionale, care urmează a fi înmulţită cu coeficientul 75% pentru Curtea de Apel.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost recepţionată de recurentul SRL „Lexconsult” la 27 mai 2015, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f. d. 122), iar careva date despre recepţionarea acesteia de către recurentul SA „Uzina ABA-1” la materialele dosarului lipsesc. Astfel, instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Din materialele dosarului rezultă că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015 nu s-a dat curs cererilor de apel depuse de Societatea Comercială „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni în proces de insolvabilitate şi Societatea Comercială „Lexconsult” Societate cu Răspundere Limitată, comunicat apelantului Societatea Comercială „Lexconsult” Societate cu Răspundere Limitată despre necesitatea prezentării cererii de apel motivată şi a dovezii de plată a taxei de stat 7 în mărime de 21285 lei, iar apelantului Societatea Comercială „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni în proces de insolvabilitate - dovada de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei şi stabilit termen până la 17 iunie 2015 pentru lichidarea neajunsurilor menţionate.

Se constată că încheierea menţionată a fost contestată de către SC „Uzina ABA - 1” SA şi SC „Lexconsult” SRL doar în partea prin care ultimilor li s-a indicat la necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel, or, SC „Lexconsult” SRL a depus la 16 iunie 2015 cererea de apel motivată (f. d. 123). La caz, este cert şi faptul că la depunerea cererii de apel de către SC „Uzina ABA - 1” SA şi SC „Lexconsult” SRL împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 31 martie 2015, apelanţii nu au achitat taxa de stat conform prevederilor art. 83 alin. 2 CPC şi art. 3 alin. (1) lit. a) şi j) din Legea taxei de stat, deşi urmau să achite taxa de stat în sumă de câte 21285 lei fiecare, reieşind din faptul că litigiul în cauză este unul patrimonial.

Este de remarcat că nici apelantul SC „Uzina ABA - 1” SA şi nici apelantul SC „Lexconsult” SRL la depunerea cererilor de apel, nu au solicitat scutirea de la plata taxei de stat, amânarea sau eşalonarea plăţii date, şi nici nu au prezentat probe incontestabile ce ar confirma starea materială grea ce ar face imposibilă achitarea acestei plăţi. Prin urmare, instanţa de recurs, prin prisma prevederile art. 368 alin. (1) CPC, reţine ca întemeiată soluţia instanţei de apel care, cu referire şi la prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) şi j) din Legea taxei de stat, întemeiat a decis, prin încheierea din 14 mai 2015, de a nu da curs cererilor de apel depuse de SC „Uzina ABA - 1” SA şi SC „Lexconsult” SRL, acordându-le apelanţilor termen pentru lichidarea neajunsului ce ţine de achitarea taxei de stat.

Instanţa de recurs respinge ca lipsite de suport criticele formulate în recursuri, precum că litigiul în cauză nu este patrimonial, deoarece SC „Uzina ABA - 1” SA şi SC „Lexconsult” SRL nu vor obţine niciun beneficiu în cazul admiterii acţiunii şi nici nu vor fi obligaţi la achitarea cărorva sume ca urmare a respingerii acţiunii.

Or, contractul, anularea cărui se solicită constituie în sine un act juridic cu conţinut economic, care poate fi cedat şi exercitat prin reprezentare, ca urmare, prezentul litigiu este unul patrimonial, fapt ce dictează achitarea taxei de stat, conform prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea taxei de stat, inclusiv şi la depunerea cererii de apel Din aceleaşi considerente se va respinge ca neîntemeiat şi argumentul recurentului SC „Lexconsult” SRL în sensul că acţiunea în cauză se referă la constatarea nulităţii unui act încheiat între o autoritate publică şi o întreprindere, urmând a fi aplicate prevederile art. 3 lit. i) din Legea taxei de stat, conform căror mărimea taxei pentru cererea de apel ar constitui 150 lei (75% x 1000% x 20 lei = 150 lei).

Cele mai sus relatate, incontestabil indică la netemeinicia motivelor indicate în cererile de recurs, ca urmare, Colegiul civil şi de contencios administrativ al 8 Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se resping recursurile declarate de Societatea Comercială „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni şi Societatea Comercială „Lexconsult” Societate cu Răspundere Limitată.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Lexconsult” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Societăţii Comerciale „Gasvat - Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi a Societăţii Comerciale „Uzina ABA - 1” Societate pe Acţiuni împotriva Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Stat şi Societăţii Comerciale „Gasvat - Grup” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Galina Stratulat 9