2rc-32/16 — Declararea nulităţii actului juridic

prima instanţă: L. Holeviţcaia dosarul nr.2rc-32/16 instanţa de apel: A. Panov, A. Nogai, I. Muruianu DECIZIE 27 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinînd recursurile declarate de către avocatul Veaceslav Botnari în interesele Societăţii cu răspundere limitată „Lexconsult” şi Mihail Cergă administratorul autorizat al Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Lexconsult” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Societăţii comerciale „Gasvat – Grup” societate cu răspundere limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi cererea Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” împotriva Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Societăţii comerciale „Gasvat – Grup” societate cu răspundere limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic, împotriva încheierilor Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2015 prin care apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Lexconsult” a fost restituit şi respinse demersurile Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă privind amînarea achitării taxei de stat pînă la examinarea pricinii în instanţa de apel şi scutirea de la plata taxei de stat,

şi nu a fost dat curs cererii de apel depuse de Societatea pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă, c o n s t a t ă: La 11 septembrie 2008, SRL „Lexconsult” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi SC „Gasvat – Grup” SRL cu privire la declararea nulităţii actului juridic. În motivarea acţiunii SRL „Lexconsult” a indicat că, la 21 martie 2008 Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, având calitatea de creditor al SA „Uzina ABA- 1”, contrar legislaţiei în vigoare a încheiat cu SC „Gasvat-Grup” SRL un contract de cesiune a creanţei faţă de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, în sumă de 946,6 mii lei, care reprezintă creanţe la taxe şi impozite.

Menţionează că în conformitate cu Legea nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007, au fost anulate restanţele în sistemul de evidenţă specială la situaţia din 01 ianuarie 2007, având drept consecinţă anularea creanţei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat faţă de debitorul insolvabil SA „Uzina ABA-1”. 2 Afirmă că drept efecte juridice ale Legii menţionate rezultă anularea restanţelor reflectate în sistemul de evidenţii al Inspectoratului Fiscal de Stat fără a se specifica natura şi provenienţa creanţei, precum şi subiectul în gestiunea căruia se afla creanţa la momentul producerii efectelor juridice a Legii menţionate. Susţine că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat avînd calitatea de creditor al SA „Uzina ABA-1”, se prezumă că creanţa era înregistrată în sistemul său de evidenţă.

Consideră că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat nu avea dreptul să încheie un astfel de contract, deoarece creanţa sa faţă de SA „Uzina ABA-1” a fost stinsă în urma producerii efectelor juridice ale Legii din 27 aprilie 2007. Menţionează că neaplicarea prevederilor Legii anterior numite faţă de debitorul insolvabil SA „Uzina ABA-1” sau aplicarea unor criterii discriminatorii faţă de acesta, influenţează asupra masei debitoare şi posibilităţile satisfacerii creanţei celorlalţi creditori, restrîngînd semnificativ drepturile acestora, printre care şi drepturile SRL „Lexconsult”.

Remarcă că în calitate de creditor al SA „Uzina ABA-1”, SRL „Lexconsult” constată că prin contractul de cesiune a creanţei din 21 martie 2008, a fost cesionată o creanţă care de fapt nu există în realitate, deoarece prin Legea privind amnistia fiscală din 27 aprilie 2007, toate datoriile pe care agenţii economici, printre care şi debitorul nominalizat le aveau la bugetul de stat au fost amnistiate. Indică că contractul de cesiune din 21 martie 2008 este nul de drept. Prin acest contract s-a cesionat o creanţă care de fapt, nu există, iar în cazul de faţă cesiunea operată aduce atingere drepturilor debitorului, cît şi creditorilor acestuia. Remarcă că nu există bază legală care să indice că un organ de stat, în cazul de faţă cum este Inspectoratul Fiscal Principal de Stat să dispună de dreptul să cesioneze o creanţă a statului faţă de un agent economic insolvabil în condiţiile în care a fost cesionată către SC „Gasvat-Grap” SRL.

Menţionează că în conformitate cu prevederile art. 170 Codul fiscal, nu există o aşa modalitate de stingere a obligaţiei fiscale prin cesionarea creanţei, dar numai prin achitare, anulare, prescripţie, scădere, compensare sau executare silită. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 217 alin. (1), 556 alin. (2) Codul civil, art. 170 Codul fiscal, art. 5, 29 alin. (1) lit. a), 35 alin. (1), 166, 167 CPC. Solicită admiterea acţiunii, declararea nulităţii contractului de cesiune a creanţei din 21 martie 2008, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. La 02 august 2011, SRL „Lexconsult” a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, invocînd că pîrîtul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ilegal a cesionat creanţa sa faţă de SA „Uzina ABA-1” către pîrîtul SRL „Gasvat-Grup”.

Cu referire la prevederile art. 556 alin. (1) Codul civil, cît şi a art. 170 Codul fiscal, remarcă că în cazul dat contractul de cesiune prin care obligaţia fiscală a SA „Uzina ABA-1” a fost stinsă printr-o altă modalitate decît cea prevăzută de art. 170 Codul fiscal, este lovit de nulitate în temeiul art. 220 Codul civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravine normelor imperative ale legii este lovit de nulitate absolută. Mai indică că pîrîtul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat ilegal a cesionat o creanţă care în ordine legală a fost amnistiată conform Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007. 3 Susţine că prin contractul de cesiune contestat în nulitate, a fost cesionată o creanţă care parţial a fost anulată/radiată în ordinea aplicării legii cu privire la amnistia fiscală.

Afirmă că creanţa a fost transmisă prin cesiune de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat către SRL „Gasvat-Grup”, sub pretextul că sumele din care este compusă sunt restanţe acumulate de SA „Uzina ABA-1” faţă de bugetul administraţiei publice locale, care se supun amnistierii prin decizia Administraţiei Publice Locale a Municipiului Chişinău, care de fapt nu s-a pronunţat asupra aplicării Legii amnistiei fiscale asupra restanţelor faţă de bugetul local. Indică că conform Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de pe lângă Ministerul Finanţelor al RM nr. 305 din 21 iunie 2007 „Despre unele particularităţi privind executarea Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007”, clasificaţiile bugetare pentru care se vor anula restanţele înregistrate sunt determinate în anexa nr. 1 a respectivului ordin.

Analiza listei veniturilor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat sunt pasibile anulării în conformitate cu amnistia fiscală relevă că impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în RM respectiv nr. 2 şi 5 din impozitele enumerate mai sus ca componente a datoriei SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat, sunt pasibile şi au fost anulate conform Legii nr. 111-XVI privind amnistia fiscală. Deci, suma de 254132,13 lei (9327,73 lei +244804,40 lei) nu exista de drept ca datorie a SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat la data întocmirii contactului de cesiune contestat, prin urmare nu putea fi cesionată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat către SRL „Gasvat-Grup”.

Invocînd conţinutul art. 221 şi art. 556 alin. (5) Codul civil susţine că datoria SA „Uzina ABA-1” faţă de bugetul de stat a apărut nu în temeiul unui contract, ci în temeiul legii, astfel, numai prin lege putea fi cesionată creanţa respectivă. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripţie din 05 august 2011 acţiunea a fost respinsă integral. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu SA „Uzina ABA-1”. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 noiembrie 2012 a fost admis apelul declarat de SC „Lexconsult” SRL, casată hotărîrea primei instanţe, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Rîşcani, mun.

Chişinău de un alt complet de judecată. La 20 septembrie 2012, SA „Uzina ABA-1” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi SC „Gasvat-Grup” SRL cu privire la declararea nulităţii actului juridic. În motivarea acţiunii SA „Uzina ABA-1” a invocat că prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 21 iunie 2005 a fost intentat procesul de insolvabilitate faţă de SA „Uzina ABA-1”. Susţine că la 21 martie 2008, pîrîtul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, având calitatea de creditor al reclamantului în proces de insolvabilitate, derogînd de la prevederile legislaţiei în vigoare, a încheiat cu SRL „Gasvat-Grup” un contract de cesiune a creanţei faţă de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, în sumă de 946,6 mii lei, izvorîtă din restanţe la 7 taxe şi impozite faţă de bugetul unităţilor administrativ teritoriale.

4 Relatează că prin încheierea Curţii de Apel Economice din 28 noiembrie 2011 Mihail Cergă a fost numit în calitate de administrator al procesului de insolvabilitate. La fel menţionează că, potrivit art. 76 lit. m) din Legea insolvabilităţii nr. 632- XV din 14 noiembrie 2001, printre atribuţiile principale ale administratorului insolvabilităţii stabileşte şi contestarea în instanţa de judecată, în modul stabilit de lege, a creanţelor creditorilor şi a oricăror tranzacţii sau transferuri. Invocînd prevederile art. 30 şi art. 170 Codul fiscal, reclamantul SA „Uzina ABA-1” remarcă că în cazul dat, contractul de cesiune prin care obligaţia fiscală a SA „Uzina ABA-1” a fost stinsă printr-o altă modalitate decît cea prevăzută de art. 170 Codul fiscal, este lovit de nulitate în temeiul art. 220 Codul civil, care prevede că actul juridic sau clauza care contravine normelor imperative ale legii este lovit de nulitate absolută.

Indică că conform Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de pe lângă Ministerul Finanţelor al RM nr. 305 din 21 iunie 2007 „Despre unele particularităţi privind executarea Legii nr. 111-XVI din 27 aprilie 2007”, clasificaţiile bugetare pentru care se vor anula restanţele înregistrate sunt determinate în anexa nr. 1 a respectivului ordin. Analiza listei veniturilor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat sunt pasibile anulării în conformitate cu amnistia fiscală relevă că impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător şi Taxa de folosire a drumurilor percepută de la posesorii de autovehicule înmatriculate în RM respectiv nr. 2 şi 5 din impozitele enumerate mai sus ca componente a datoriei SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat, sunt pasibile şi au fost anulate conform Legii nr. 111-XVI privind amnistia fiscală.

Deci, suma de 254132,13 lei (9327,73 lei + 244804,40 lei) nu exista de drept ca datorie a SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate faţă de Bugetul de Stat la data întocmirii contactului de cesiune contestat, prin urmare nu putea fi cesionată de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat către SRL „Gasvat-Grup”. Reclamantul, cu referire la prevederile art. 221 Codul civil şi art. 556 alin. (5) Codul civil, susţine că datoria SA „Uzina ABA-1” faţă de bugetul de stat a apărut nu în temeiul unui contract, ci în temeiul legii, astfel, numai prin lege putea fi cesionată creanţa respectivă. Consideră că valoarea creanţei cesionate prin actul contestat, a fost ilegal calculată de Inspectoratul Fiscal pînă la suma de 946812 lei.

Menţionează că prin actul contestat, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a transmis SRL „Gasvat-Grup”, creanţa sa faţă de SA „Uzina ABA-1”, validată în procesul de insolvabilitate în valoare depăşită, or la 14 februarie 2012, SA „Uzina ABA-1” a ridicat de la Inspectoratul Fiscal mun. Chişinău, Direcţia Administrare Fiscală Rîşcani din cancelarie raportul cu nr. 01-12/2-6384 din 22 decembrie 2011, în ultimul aliniat al căruia, ultimul comunică că faţă de reclamant în perioada 21 iunie 2005 -29 decembrie 2006 „s-a calculat majorare de întîrziere nereală la bugetul local în sumă de 77652,73 lei, care urmează a fi anulată din baza de date a Serviciului Fiscal de Stat”. Astfel, întrucît creanţa Inspectoratului Fiscal Principal de Stat faţă de SA „Uzina ABA-1” este în valoare de 869160 lei, este total ilegal şi nereal ca primul să transmită SRL „Gasvat-Grup” o creanţă în valoare de 946812 lei.

5 Indică că Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, cunoscînd despre faptul imposibilităţii semnării oricărui contract de cesiune cu pîrîtul SRL „Gasvat-Grup”, a încălcat grav normele imperative intrînd într-un astfel de raport contractual, pîrîtul Inspectoratul Fiscal Principal de Stat era obligat, în orice circumstanţe, de a refuza stingerea creanţei sale faţă de SA „Uzina ABA-1” de către o persoană terţă, chiar prin semnarea unui contract de cesiune de creanţă, or nu există nici o reglementare legală care ar permite unei autorităţi publice să emită acte de cesiune ale datoriilor statului către terţi. Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. art.5, 29, 35, 60, 166, 167 CPC. Prin urmare, solicită SA „Uzina Aba-1” admiterea acţiunii declararea nulităţii contractului de cesiune a creanţei din 21 martie 2008. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 04 iunie 2013 au fost conexate într-un singur proces cauza civilă cu nr. 2e-2242/12 la cererea de chemare în judecată a SRL „Lexconsult” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, SC „Gasvat-Grup” SRL, intervenient accesoriu SA „Uzina ABA-1” cu privire la declararea nulă a actului juridic cu pricina civilă nr. 2e-1934/12 la cererea de chemare în judecată a SA „Uzina ABA-1” împotriva Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, SC „Gasvat-Grup” SRL cu privire la declararea nulităţii actului juridic. Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 noiembrie 2013 a fost atras în calitate de intervenient accesoriu de partea pîrîtului SRL „Crystal Distribution”. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 31 martie 2015 atît acţiunea SRL „Lexconsult”, cît şi acţiunea SA „Uzina ABA-1” au fost respinse ca fiind neîntemeiate. La 02 aprilie 2015 şi 06 aprilie 2015, SA „Uzina ABA-1” şi respectiv SRL „Lexconsult” au declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015 nu a fost dat curs cererilor de apel depuse de SA „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate şi SRL „Lexconsult”, a fost comunicat apelanţilor despre necesitatea prezentării de către SRL „Lexconsult” a cererii de apel motivată şi dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei, iar SA „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate să prezinte dovada de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei, pentru lichidarea acestor neajunsuri fiind stabilit un termen pînă la 17 iunie 2015 şi a fost explicat părţilor că chestiunea privind primirea cererii de apel va fi soluţionată în şedinţa de judecată la 18 iunie 2015, ora 10.00.

La 10 iunie 2015, SA „Uzina ABA-1” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea încheierii recurate. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 septembrie 2015, au fost respinse recursurile declarate de către SA „Uzina ABA-1” şi SRL „Lexconsult” şi a fost menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015. La 09 noiembrie 2015, în cadrul examinării pricinii în instanţa de apel, Societatea pe acţiuni „Uzina ABA – 1” prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă a solicitat scutirea de la plata taxei de stat şi amînarea achitării plăţii taxei de stat pînă la emiterea unei decizii pe dosarul de insolvabilitate, indicînd că SA „Uzina ABA-1” se află în proces de insolvabilitate din anul 2005 şi este în imposibilitate de a achita taxa de stat pentru judecarea cauzei date.

6 De asemenea, în cadrul examinării pricinii în instanţa de apel, SRL „Lexconsult” prin intermediul avocatului Veaceslav Botnari a depus cerere privind concretizarea cererii de apel indicînd că a achitat taxa de stat în sumă de 150 lei, deoarece prin apelul motivat a solicitat declararea nulă a contractului de cesiune a creanţei din 21 martie 2008, încheiat între Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi SC „Gasvat-Grup” SRL doar în partea sumei de 6666 lei, pentru care a şi achitat taxa de stat impusă de lege. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2015 a fost restituit apelul declarat de către SRL „Lexconsult” în temeiul art. 368 alin. (1) CPC.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2015 au fost respinse demersurile SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă cu privire la amînarea achitării plăţii taxei de stat pînă la examinarea pricinii date în instanţa de apel şi privind scutirea de la plata taxei de stat. Nu a fost dat curs cererii de apel depuse de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă şi i s-a comunicat apelantei despre necesitatea prezentării dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei pînă la 09 decembrie 2015, în caz contrar cererea de apel nu va fi considerată depusă şi va fi restituită în conformitate cu art. 369 alin. (1) CPC.

La 26 noiembrie 2015 şi la 13 ianuarie 2016, avocatul Veaceslav Botnari în interesele SRL „Lexconsult” a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel emisă în privinţa SRL „Lexconsult”, cerînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate cu transmiterea pricinii spre rejudecare. În motivarea recursului avocatul Veaceslav Botnari şi-a exprimat dezacordul cu încheierea contestată. Astfel consideră că instanţa de apel eronat a restituit apelul depus de către SRL „Lexconsult” cu aplicarea eronată a art. 368 alin. (1) CPC combinat cu art. 369 alin. (1) CPC, potrivit cărora cererea de apel se restituie dacă este depus fără achitarea taxei de stat. Însă, în speţă taxa de stat a fost achitată.

Mai mult ca atît, a fost modificat cuantumul pretenţiilor pînă la suma de 6666 lei, astfel încît pentru această sumă, taxa de stat a fost achitată integral. La fel menţionează că indiferent de situaţie, chiar şi o achitare parţială nu poate fi echivalată cu lipsa achitării, iar în conformitate cu art. 369 alin. (1) CPC, apelul se restituie doar dacă a fost depus fără achitarea taxei de stat. La 27 noiembrie 2015 şi suplimentar la 18 ianuarie 2016, Mihail Cergă administratorul autorizat al Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel emisă în privinţa sa, cerînd admiterea recursului şi casarea încheierii instanţei de apel.

Recurentul în motivarea recursului a indicat că, încheierea instanţei de apel contestată este ilegală şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Instanţa de apel la emiterea încheierii nu a aplicat prevederile art. 6 alin. (4) din Legea taxei de stat şi prevederile art. 86 alin. (2) CPC, şi prin urmare greşit a respins cerere de amînare a taxei de stat şi a obligat apelantul care este insolvabil să achite taxa de stat pînă la examinarea cauzei. Suplimentar invocă că declararea unei persoane ca fiind insolvabilă presupune în virtutea legii o stare financiară precară, întrucît temei general pentru intentarea procesului de insolvabilitate este incapacitatea de plată – adică lipsa posibilităţii efective de a face faţă obligaţiilor de plată şi prin urmare opinia Curţii de Apel Chişinău că nu a fost probată starea financiară reală este contrară prevederilor legale.

7 În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului rezultă că, încheierile instanţei de apel sunt pronunţate la 12 noiembrie 2015, iar la 26 noiembrie 2015 şi la 27 noiembrie 2015, SRL „Lexconsult” şi respectiv SA „Uzina ABA-1” au declarat recurs. Astfel, instanţa de recurs constată că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către SRL „Lexconsult” neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate, iar recursul declarat de către SA „ABA – 1” întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a încheierii contestate de acesta şi trimiterea pricinii în instanţa de apel pentru judecarea apelului declarat de SA „ABA – 1” în fond din următoarele considerente. Referitor la recursul declarat de către SRL „Lexconsult” instanţa de recurs relevă următoarele. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Potrivit materialelor cauzei, avocatul Veaceslav Botnari în interesele SRL „Lexconsult” a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 31 martie 2015 (f.d. 110, vol. II). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015, nu s-a dat curs cererii de apel şi i s-a acordat termen apelantului SRL „Lexconsult” pînă la 17 iunie 2015 pentru prezentarea cererii de apel motivate şi a dovezii de achitare a taxei de stat în sumă de 21285 lei (f.d. 115-117, vol. II). Tot actele pricinii denotă faptul că încheierea Curţii de Apel Chişinău a fost expediată părţilor cu scrisoare recomandată, recepţionată de părţi, inclusiv de SRL „Lexconsult” la data de 27 mai 2015 (f.d. 118-119, 122, vol. II).

Totodată încheierea de a nu da curs cererii de apel a fost publicată pe site-ul oficial al Curţii de Apel Chişinău www.ca.justice.md. S-a stabilit că Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 23 septembrie 2015 a respins recursurile declarate de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate şi SRL „Lexconsult”, menţinînd încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015. La 16 iunie 2015, avocatul Veaceslav Botnari în interesele SRL „Lexconsult” a depus cerere de apel motivată, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii, totodată a achitat parţial taxa de stat în sumă de 150 lei ( f.d. 123-125; 128, vol. II).

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de apel restituie, printr- o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1). Potrivit art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, 8 instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Pornind de la prevederile normelor de drept menţionate, Colegiul conchide că instanţa de apel corect a restituit cererea de apel apelantei SRL „Lexconsult” din motiv că aceasta nu s-a conformat dispoziţiilor încheierii Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015, şi nu a prezentat dovada de achitare integrală a taxei de stat în termenul stabilit.

Astfel, nu poate fi reţinut argumentul recurentului SRL „Lexconsult” precum că a înlăturat în termen neajunsurile indicate de instanţa de apel achitînd taxa de stat 150 lei şi că instanţa interpretînd eronat prevederile art. 368 alin. (1) şi 369 alin. (1) CPC a restituit greşit cererea de apel, deoarece prevederile normelor de drept procedural enunţate, cu titlu de principiu statuează expres că în cazul în care apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1), instanţa de apel urmează doar să restituie cererea de apel. Mai mult, Curtea Supremă de Justiţie a confirmat obligaţia achitării taxei de stat şi prezentarea apelului motivat, în virtutea prevederilor art. 120 din Constituţia RM, care instituie caracterul obligatoriu al hotărîrilor judecătoreşti irevocabile.

Prin urmare, SRL „Lexconsult” urma să se conformeze încheierii instanţei de apel şi să înlăture neajunsurile indicate, avînd la dispoziţie un termen rezonabil şi suficient, însă nu au prezentat dovada de plată a taxei de stat în sumă de 21285 lei şi în această situaţie instanţa de apel în virtutea normelor de drept procedural enunţate temeinic şi legal a restituit apelul SRL „Lexconsult”. În ceea ce priveşte recursul declarat de către SA „Uzina ABA-1” Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă următoarele. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din materialele dosarului rezultă că la 02 aprilie 2015, SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. La fel, prin aceiaşi încheiere a Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2015, în temeiul art. 368 CPC nu s-a dat curs cererii de apel declarate de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, fiindu-i fixat termen pînă la 17 iunie 2015 pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 21285 lei.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 septembrie 2015 a fost respins şi recursul declarat de SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, fiind menţinută încheierea instanţei de apel din 14 mai 2015. În cadrul examinării pricinii în instanţa de apel, SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate a depus cerere privind scutirea de la plata taxei de stat precum şi amînarea plăţii taxei de stat pînă la examinarea pricinii date în instanţa de apel. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, verificînd legalitatea actului judecătoresc de dispoziţie contestat de către SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate, în coroborare cu actele pricinii, consideră că instanţa de apel prin încheierea din 12 noiembrie 2015 eronat a aplicat normele de drept procedural.

9 În această ordine de idei, instanţa de recurs precizează că potrivit art. 83 CPC, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanţa judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a pricinii civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. În acţiunile patrimoniale, taxa de stat se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri prevăzute de lege, în proporţii fixe, conform Legii taxei de stat.

Concomitent, art. 86 alin. (2) CPC, prevede că persoanele juridice declarate în stare de insolvabilitate, la introducerea în instanţa de judecată a acţiunilor de urmărire a creanţelor debitoare, de anulare a actelor juridice fictive sau frauduloase, a garanţiilor acordate, a tranzacţiilor încheiate şi a actelor de transfer de proprietate, precum şi la atacarea hotărîrilor judecătoreşti adoptate pe marginea acestor litigii, plătesc taxa de stat după examinarea cauzei, dar nu mai tîrziu de 6 luni din data adoptării de către instanţa de judecată a hotărîrii.

Aceleaşi prevederi sunt reglementate şi de art. 6 alin. (4) din Legea taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992. Din materialele dosarului este cert faptul că SA „Uzina ABA-1” este în proces de insolvabilitate, aceasta a iniţiat în instanţă acţiune cu privire la declararea nulităţii contractului de cesiune a creanţelor din 21 martie 2008, contestînd cu apel hotărîrea primei instanţe din 31 martie 2015. Reieşind din circumstanţele pricinii şi din normele de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea SA „Uzina ABA-1” privind amînarea plăţii taxei de stat întemeiată şi care urmează a fi admisă cu dispunerea amînării plăţii taxei de stat după examinarea cauzei în instanţa de apel, dar nu mai tîrziu de 6 luni după emiterea deciziei instanţei de apel.

Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul SRL „Lexconsult” şi de a menţine încheierea instanţei de apel din 12 noiembrie 2015 prin care apelul declarat de către SRL „Lexconsult” a fost restituit, precum şi a admite recursul declarat de SA „ABA-1”, a casa integral încheierea instanţei de apel din 12 noiembrie 2015, prin care s-a respins demersurile SA „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate şi nu s-a dat curs cererii de apel depuse de acesta cu emiterea unei noi încheieri cu privire la admiterea cererii SA „Uzina ABA-1” în proces de insolvabilitate privind amînarea plăţii taxei de stat după examinarea cauzei în instanţa de apel, dar nu mai tîrziu de 6 luni după emiterea deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii în instanţa de apel pentru judecarea apelului declarat de SA „Uzina ABA-1” în fond.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) lit.a), b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către avocatul Veaceslav Botnari în interesele Societăţii cu răspundere limitată „Lexconsult”. 10 Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Lexconsult” împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi Societăţii comerciale „Gasvat – Grup” societate cu răspundere limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic şi cererea Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” împotriva Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi Societăţii comerciale „Gasvat – Grup” societate cu răspundere limitată cu privire la declararea nulităţii actului juridic, prin care cererea de apel a Societăţii cu răspundere limitată „Lexconsult” a fost restituită.

Se admite recursul declarat de către Mihail Cergă administratorul autorizat al Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 noiembrie 2015 prin care au fost respinse demersurile Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă privind amînarea achitării taxei de stat pînă la examinarea pricinii în instanţa de apel şi scutirea de la plata taxei de stat, şi nu a fost dat curs cererii de apel depuse de Societatea pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă, cu emiterea unei noi încheieri prin care: Se admite cererea Societăţii pe acţiuni „Uzina ABA – 1” în proces de insolvabilitate prin intermediul administratorului autorizat Mihail Cergă privind amînarea achitării taxei de stat pînă la examinarea pricinii în instanţa de apel.

Se amînă plata taxei de stat după examinarea cauzei în instanţa de apel, dar nu mai tîrziu de 6 luni după emiterea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii la Curtea de Apel Chişinău pentru judecarea apelului declarat de Societatea pe acţiuni „Uzina ABA -1” în fond. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Maria Ghervas Iurie Bejenaru