- Dosarul nr.
- 3ra-1083/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 23 septembrie 2015
- Părțile
- ÎCS FFA Trans Oil LTD SRL vs Biroul Vamal Cahul
- Pe scurt
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-1083/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: M.Buşuleac dosarul nr. 3ra-1083/15 instanţa de apel: G.Vavrin, I.Dănăilă, T.Dimitriadi ÎNCHEIERE 23 septembrie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de întreprinderea cu capital străin ,,FFA Trans Oil LTD” societate cu răspundere limitată, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de întreprinderea cu capital străin ,,FFA Trans Oil LTD” societate cu răspundere limitată împotriva Biroului vamal Cahul privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de Biroul vamal Cahul, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 20 ianuarie 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă La 25 martie 2014, ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Cahul privind contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în baza controlului documentar efectuat la întreprindere pe perioada 27 noiembrie 2013 - 27 ianuarie 2014 de către Biroul vamal Cahul a fost întocmit actul de audit post-vămuire nr. 4/22/13 din 27.01.2014, completat prin corectările introduse în textul actului la data de 11.02.2014 şi decizia de regularizare nr.19 din 17 februarie 2014, prin care au fost constatate încălcări şi s-a dispus încasarea sumei de 6 242 605,13 lei cu titlu de drepturi de import neachitate şi penalităţi de întîrziere. La 11.02.2014 a înaintat un dezacord asupra actului menţionat, înregistrîndu-l în cancelaria Serviciului Vamal cu numărul de intrare 2411. Susţine reclamantul că, la întocmirea actului în sine şi introducerea rectificărilor ulterioare au fost admise grave încălcări de procedură.
Astfel, în privinţa rectificărilor introduse unipersonal de către membrul organului de control, Jaloba Andrei, la data de 11.02.2014, consideră că acestea nu 1 urmează să fie luate în consideraţie, deoarece înscrierile suplimentare efectuate de către un singur membru reprezentant al organului de control nu au nici o valoare juridică. La fel, indică că cantitatea de marfa de 2210633 kg de ulei de floarea soarelui, importată de către reclamant din Georgia, a fost ulterior importată definitiv prin cantităţi mai mici, de fiecare dată întocmindu-se o declaraţie de import separată, în total fiind 93 de declaraţii, care au fost întocmite de către întreprindere pe perioadă îndelungată, trecînd practic controlul tuturor inspectorilor vamali angajaţi ai Biroului vamal Cahul, care nu au semnalat vre-o încălcare.
În dezacord cu constatarea nr.1 din actul contestat, reclamantul a invocat că, organul de control, ca urmare a efectuării auditului post-vămuire a reţinut că, la locul de depozitare a bunurilor importate, uleiul nu este depozitat separat, ci împreună cu alt ulei, din ce reiese că nu sunt posibilităţi de identificare a uleiului de floarea soarelui importat din Georgia. Consideră că, fiind un bun generic şi fungibil, uleiul de floarea soarelui, atunci cînd este obiectul vreunui contract, nu trebuie neapărat separat de alt ulei, evitîndu-se astfel mixarea. Acest argument îl susţine şi prin faptul, că Nomenclatorul de mărfuri al Republicii Moldova clasifică uleiul nerafinat de floarea soarelui ca fiind marfă de aceiaşi clasă sau de acelaşi tip, iar prezenţa fizică cantităţii importate care corespunde parametrilor calitativi este suficientă pentru demonstrarea executării obligaţiilor contractuale.
Relevă că, comisia de control însă nu a semnalat careva lipsuri ale unor cantităţi de ulei din totalul de 2210633 kg. Mai mult, indică că, în partea constatării nr. 2 al actului, organul vamal a confirmat faptul că, ulterior ulei din floarea soarelui importat de Georgia a fost introdus pe restul teritoriului Republicii Moldova, recunoscînd faptul că nu este vorba despre ulei cu altă provenienţă. Solicită reclamantul, ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL, anularea actului de audit post - vămuire nr. 4/22/2013 din 27 ianuarie 2014 şi a deciziei de regularizare nr. 19 din 17 februarie 2014, întocmite de către Biroul vamal Cahul. La 15 aprilie 2014, ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului vamal Cahul solicitînd anularea deciziei de regularizare nr. 19 din 17 februarie 2014, întocmită de către Biroul vamal Cahul.
Prin încheierea Judecătoriei Cahul din 03 iunie 2014 ambele pricini au fost conexate într-o singură procedură (f.d.99). Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 20 ianuarie 2015, acţiunea a fost admisă, fiind anulat actul de audit post-vămuire nr. 4/22/2013 din 27 ianuarie 2014 şi decizia de regularizare nr. 19 din 17 februarie 2014, întocmite de către Biroul vamal Cahul, ca fiind ilegale. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Biroul vamal Cahul a contestat-o cu apel. 2 Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 martie 2015 s-a admis apelul declarat de Biroul vamal Cahul, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Cahul din 20 ianuarie 2015 şi s-a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii. La 13 mai 2015, ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea în vigoare a hotărîrii primei instanţe.
În susţinerea recursului s-a invocat dezacordul cu hotărîrea contestată, considerînd-o neîntemeiată şi ilegală pe motiv că a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural. În acest sens, susţine recurentul că, Biroul vamal Cahul nu a respectat procedura de întocmire a actului de audit post-vămuire, stipulate expres la pct. 63 lit. a) şi 64 ale Ordinului Serviciului vamal nr. 63-O din 11.01.2013 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind realizarea controlului ulterior prin audit post-vămuire şi reverificarea declaraţiilor vamale, iar acţiunile intimatului au fost contradictorii însuşi deciziei precedente ale aceluiaşi organ.
Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa 3 judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.
Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.
Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS ,,FFA Trans Oil LTD” SRL ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către întreprinderea cu capital străin ,,FFA Trans Oil LTD” societate cu răspundere limitată, se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Valentina Clevadî 4